6,447 matches
-
Valea Fulgilor, Piatra Lată." 1898: 520 locuitori; 1900: 545 locuitori (508 români și 37 unguri); erau 506 greco-catolici, 4 ortodocși, 10 romano-catolici, 16 reformați, 1 unitarian, 8 izraeliți. 1903: 596 locuitori; 1906: 605 locuitori; 1910: 661 locuitori (630 români, 30 unguri, 1 german); în sat erau 623 greco-catolici, 9 ortodocși, 11 romano-catolici, 10 reformați, 1 evanghelist, 6 izraeliți și 1 de altă religie. 1912: 660 locuitori; 1914: 653 locuitori. După reîntregirea României în 1918, recensămintele care au urmat de-a lungul
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
romano-catolici, 10 reformați, 1 evanghelist, 6 izraeliți și 1 de altă religie. 1912: 660 locuitori; 1914: 653 locuitori. După reîntregirea României în 1918, recensămintele care au urmat de-a lungul vremii oferă următoarele date: 1920: 621 locuitori (597 români, 9 unguri, 15 evrei), 140 de case 1930: 670 locuitori (643 români, 12 unguri, 12 evrei, 3 țigani); dintre locuitori, 621 erau greco-catolici, 17 ortodocși, 16 reformați 12 izraeliți și 4 baptiști 1941: 727 locuitori (692 români, 22 unguri, 1 evreu, 12
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
1912: 660 locuitori; 1914: 653 locuitori. După reîntregirea României în 1918, recensămintele care au urmat de-a lungul vremii oferă următoarele date: 1920: 621 locuitori (597 români, 9 unguri, 15 evrei), 140 de case 1930: 670 locuitori (643 români, 12 unguri, 12 evrei, 3 țigani); dintre locuitori, 621 erau greco-catolici, 17 ortodocși, 16 reformați 12 izraeliți și 4 baptiști 1941: 727 locuitori (692 români, 22 unguri, 1 evreu, 12 țigani); după religie, structura populației a fost următoarea: 13 ortodocși, 678 greco-catolici
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
597 români, 9 unguri, 15 evrei), 140 de case 1930: 670 locuitori (643 români, 12 unguri, 12 evrei, 3 țigani); dintre locuitori, 621 erau greco-catolici, 17 ortodocși, 16 reformați 12 izraeliți și 4 baptiști 1941: 727 locuitori (692 români, 22 unguri, 1 evreu, 12 țigani); după religie, structura populației a fost următoarea: 13 ortodocși, 678 greco-catolici, 8 reformați, 4 romano-catolici, 1 unitarian, 8 izraeliți și 15 baptiști. 1956: 768 locuitori; 1966: 578 locuitori (574 români și 4 unguri) 1977: 596 locuitori
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
692 români, 22 unguri, 1 evreu, 12 țigani); după religie, structura populației a fost următoarea: 13 ortodocși, 678 greco-catolici, 8 reformați, 4 romano-catolici, 1 unitarian, 8 izraeliți și 15 baptiști. 1956: 768 locuitori; 1966: 578 locuitori (574 români și 4 unguri) 1977: 596 locuitori (592 români și 4 unguri) 1992: 492 locuitori(485 români, 6 țigani și 1 ucrainean) 2002: 492 locuitori (486 români și 6 țigani); dintre locuitori, erau 426 ortodocși, 45 baptiști, 16 penticostali și 5 de altă religie
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
după religie, structura populației a fost următoarea: 13 ortodocși, 678 greco-catolici, 8 reformați, 4 romano-catolici, 1 unitarian, 8 izraeliți și 15 baptiști. 1956: 768 locuitori; 1966: 578 locuitori (574 români și 4 unguri) 1977: 596 locuitori (592 români și 4 unguri) 1992: 492 locuitori(485 români, 6 țigani și 1 ucrainean) 2002: 492 locuitori (486 români și 6 țigani); dintre locuitori, erau 426 ortodocși, 45 baptiști, 16 penticostali și 5 de altă religie 2011: 423 locuitori. 2016: 204 case, 452 locuitori
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
documentară a satului apare abia în anul 1437, respectiv în actul Unio Trium Nationum din timpul răscoalei de la Bobâlna. La curtea grofului Banfy de la Căpâlna se aduna așa zisă ”Dietă” a Transilvaniei, compusă din reprezentanții celor trei națiuni privilegiate, nobilii unguri, sașii și secuii și fac legământ de unire frățească la 14 septembrie 1437 împotriva turcilor, chipurile, dar și a iobagilor români. În actele încheiate la această ”Dietă”, numele de Căpâlna apare cu atributul de orășel ”Somesovaros, opidum” - probabil în tentativa
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
de fier. Aceste ruine sunt rămășițele Casei Uriașilor. Turnuri romane din sec II-III se semnalează în locurile: Caramida, Homorasa, Hotroapa, Dealul lui Galoș, Casa Uriașilor (Podul Gogoronii), făcând parte din sistemul de supraveghere a limesului Daciei în sectorul Gâlgău. După ce ungurii au ocupat Transilvania în veacul al X-lea, regii maghiari au respectat organizațiile politice ale locuitorilor și vechile lor drepturi. Dar în vremea lui Andrei al II-lea (1205-1235) nobilii obțin așa-zisa carte de libertate, numită Bula de Aur
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
a nobilimii din Transilvania. 1437 Prima atestare documentară apare în actul Unio Trium Nationum din timpul răscoalei de la Bobâlna. La curtea grofului Banfy de la Căpâlna se aduna așa zisă ”dietă” a Transilvaniei, compusă din reprezentanții celor trei națiuni privilegiate, nobilii unguri, sașii și secuii și fac legământ de unire frățească la 14 septembrie împotriva turcilor, chipurile, dar și a iobagilor români. În actele încheiate la această ”dietă” numele de Căpâlna apare cu atributul de orășel ”Somesovaros, opidum” probabil în tentativa de
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Hagău domeniul Gherla a construit o mică curte domnească, clădire care începând cu 1906 a devenit școala din sat. 1848 La război au participat și tineri din satul Căpâlna înrolați în oastea lui Urban. Moș Șofrone de la Cruce, prins de unguri a fost înrolat în oastea lui Bem, dar a dezertat și a ajuns după multe peripeții în Munții Apuseni în tabăra lui Avram Iancu. Se spune că Moș Șofrone a trăit 115 ani. În decembrie 1848 o oaste comandată de
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
de polonezul Bem, general a lui Lajos Kossuth s-a ciocnit aici cu o oaste a lui Urban. Lupta s-a dat între sat și Valea Rea pe podișul numit Podul Obrejii. În această scurtă ciocnire a căzut un ofițer ungur, înmormântat în cimitirul satului. Sătenii s-au refugiat la Muncel și pe vale în sus. 1849 În urma înfrângerii revoluției maghiare, Ungaria devine parte integrantă a Imperiului Habsburgic, iar Transilvania autonomă ca mare principat. Primul ministru austriac de interne Bach desființează
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
cu elevi neștiutori ai limbii maghiare, cu personal unguresc. În al doilea război mondial din satul Căpâlna au luptat 43 de săteni din care au căzut în lupte 8. Alți douăzeci de săteni au fost concentrați la muncă forțată de către unguri. La pierderile de vieți omenești din sat în cele două războaie se adaugă și două crime de război. Astfel în 1918 lt. în rez. Moroșanu Ștefan din Fundul Vădesii pleacă să-și vadă mama retrasă în satul Măriuș din județul
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
prin grădină, exclamând ”un valah mai puțin”. În toamna lui 1944 o coloană ce se retrăgea spre Ungaria se oprește la hotarul satului Căpâlna la pârâul Cormanelor unde se găsea casa lui Mîrza Gheorghe. Chemat afară din casă, un subofițer ungur din coloană îi pune câteva întrebări, la care Mîrza nu poate da răspunsuri necunoscând limba maghiară. Subofițerul ungur scoate pistolul și enervat că nu poate afla cele dorite, îl împușcă în piept. Acesta cade mort în mijlocul drumului iar coloana o
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
se oprește la hotarul satului Căpâlna la pârâul Cormanelor unde se găsea casa lui Mîrza Gheorghe. Chemat afară din casă, un subofițer ungur din coloană îi pune câteva întrebări, la care Mîrza nu poate da răspunsuri necunoscând limba maghiară. Subofițerul ungur scoate pistolul și enervat că nu poate afla cele dorite, îl împușcă în piept. Acesta cade mort în mijlocul drumului iar coloana o ia din loc spre Gâlgău fără să mai oprească. Mîrza este înmormântat în plânsetele soției și a celor
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
19 izraeliți. Sătenii dețineau în acel an 14 cai și 238 vaci. 1857: Farkasmezö avea 59 case, 63 locuințe, 317 locuitori, 159 bărbați (101 necăsătoriți, 51 căsătoriți, 7 văduvi), 158 femei (93 necăsătorite, 51 căsătorite, 15 văduve), 302 români, 13 unguri, 3 evrei. Religia locuitorilor: 302 greco-catolici, 5 romano-catolici, 8 reformați, 3 izraeliți. 1865: Farkas mezö, 320 locuitori (pag. 106) 1869: Farkas mezö, 322 locuitori (303 greco-catolici, 3 romano-catolici, 1 reformat, 15 izraeliți) 1871: Farkasmezö"," 239 locuitori (pag. 91) 1876: Farkasmezö
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
320 locuitori (pag. 106) 1869: Farkas mezö, 322 locuitori (303 greco-catolici, 3 romano-catolici, 1 reformat, 15 izraeliți) 1871: Farkasmezö"," 239 locuitori (pag. 91) 1876: Farkasmezö , Lupoia, 265 locuitori, (pag. 94) 1880: Farkasmezö, Lupoaia, 62 case, 255 locuitori (227 români, 24 unguri, 4 de alte naționalități), dintre aceștia 231 greco-catolici, 2 reformați, 22 izraeliți); 1886: Farkasmezö, Lupoia, 254 locuitori (pag. 111) 1890: Farkasmezö, Lupoi᾽a, avea 73 de case cu 325 locuitori (295 români, 26 unguri, 4 de alte naționalități) din care
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
case, 255 locuitori (227 români, 24 unguri, 4 de alte naționalități), dintre aceștia 231 greco-catolici, 2 reformați, 22 izraeliți); 1886: Farkasmezö, Lupoia, 254 locuitori (pag. 111) 1890: Farkasmezö, Lupoi᾽a, avea 73 de case cu 325 locuitori (295 români, 26 unguri, 4 de alte naționalități) din care 276 greco-catolici, 12 ortodocși, 5 romano-catolici, 9 reformați, 5 unitarieni și 18 izraeliți. 1895: 85 gospodării, 480 iugăre de pământ arător, 14 iugăre de grădini, 227 iugăre de fânețe, 2 iugăre de vii, 102
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
Chiriac, Groapa dosului, Sub Cetățea, La Gardul Țarinii, Poeni, Dosul lui Vereș, Pe Poduri, Valea Lupului, Pe Sor" (Petri Mor, Szilagy varmegye monographiaja). 1896: Farkasmezö, Lupoi᾽a, 325 locuitori, (pag. 114) 1900: Farkasmezö, 77 case, 317 locuitori (295 români, 22 unguri), 287 dintre ei erau greco-catolici, 13 ortodocși, 8 reformați și 9 izraeliți 1906: Farkasmezö, 349 locuitori, (pag116-117), 1910: Farkasmezö, Lupoaia avea 91 case, 382 locuitori (319 români, 39 unguri, 14 germani, 8 slovaci, 1 rutean, 1 de altă naționalitate); erau
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
pag. 114) 1900: Farkasmezö, 77 case, 317 locuitori (295 români, 22 unguri), 287 dintre ei erau greco-catolici, 13 ortodocși, 8 reformați și 9 izraeliți 1906: Farkasmezö, 349 locuitori, (pag116-117), 1910: Farkasmezö, Lupoaia avea 91 case, 382 locuitori (319 români, 39 unguri, 14 germani, 8 slovaci, 1 rutean, 1 de altă naționalitate); erau 314 greco-catolici, 5 ortodocși, 37 romano-catolici, 18 reformați, 2 unitarieni și 6 izraeliți 1911: Farkasmezö , 391 locuitori (pag. 97). După unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, datele
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
la 1 Decembrie 1918, datele demografice apar în recensămintele periodice realizate de-a lungul timpului pe teritoriul țării noastre. Primul dintre aceste recensăminte a avut loc în anul 1930 iar ultimul în anul 2011. 1920: 375 locuitori (358 români, 8 unguri, 4 germani, 5 evrei), 91 de case 1930: 641 locuitori (500 români, 133 unguri, 8 evrei); 477 erau greco-catolici, 22 ortodocși, 47 romano-catolici, 82 reformați, 13 izraeliți 1941: 548 locuitori (433 români, 109 unguri, 1 german, 1 evreu, 5 slovaci
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
timpului pe teritoriul țării noastre. Primul dintre aceste recensăminte a avut loc în anul 1930 iar ultimul în anul 2011. 1920: 375 locuitori (358 români, 8 unguri, 4 germani, 5 evrei), 91 de case 1930: 641 locuitori (500 români, 133 unguri, 8 evrei); 477 erau greco-catolici, 22 ortodocși, 47 romano-catolici, 82 reformați, 13 izraeliți 1941: 548 locuitori (433 români, 109 unguri, 1 german, 1 evreu, 5 slovaci, 1 de altă naționalitate); doar 6 erau ortodocși, 428 erau greco-catolici, 38 romano-catolici, 68
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
1920: 375 locuitori (358 români, 8 unguri, 4 germani, 5 evrei), 91 de case 1930: 641 locuitori (500 români, 133 unguri, 8 evrei); 477 erau greco-catolici, 22 ortodocși, 47 romano-catolici, 82 reformați, 13 izraeliți 1941: 548 locuitori (433 români, 109 unguri, 1 german, 1 evreu, 5 slovaci, 1 de altă naționalitate); doar 6 erau ortodocși, 428 erau greco-catolici, 38 romano-catolici, 68 reformați, 5 izraeliți 1956: 520 locuitori 1966: 463 locuitori 1977: 383 locuitori (365 români, 18 țigani) 1992: 315 locuitori (309
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
1 evreu, 5 slovaci, 1 de altă naționalitate); doar 6 erau ortodocși, 428 erau greco-catolici, 38 romano-catolici, 68 reformați, 5 izraeliți 1956: 520 locuitori 1966: 463 locuitori 1977: 383 locuitori (365 români, 18 țigani) 1992: 315 locuitori (309 români, 1 ungur, 5 țigani); 221 erau ortodocși, 2 greco-catolici, 1 reformat, 13 baptiști și 69 penticostali. 2002: 295 locuitori (149 bărbați și 146 femei); erau 237 români și 57 țigani 2011: 316 locuitori 2016: 146 case, 275 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
Maria, fostă lui soție s-a măritat, au avut o copilă Anisia de 4 ani. Urs Pop din Săcătura, învinovățit că și ceilalți, a murit în temnița la Dej, de el a rămas văduva Maria cu Ioan de 13 ani, ungurii le-au aprins casă cu toată averea și au rămas săraci. Tot la Dej în temnița a murit și Petru Pop din Săcătura. . Ujfalvi Alexandru, lasă prin testament proprietatea din Luminișu, Teatrului Național din Cluj care intră în posesie la
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
Prodanfalva." Primele date despre populația care exista aici apar în recensămintele din anii 1715 și 1720 din Transilvania ("Magyarorszag népessége Pragmatica Sanctio Lorábam 1720-21)". De aici aflăm că, în 1715 în Prodănești sunt consemnate patru familii de iobagi (3 de unguri și una de români) iar cinci ani mai târziu, în 1720, aici trăiau 5 familii de iobagi și 4 de zilieri (8 familii de unguri și două de români). În 1733, în Conscripția episcopului Inocentiu Klein ale cărei date au
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]