167,899 matches
-
și ale literaturii în special. De la debut și până acum, fără a se eclipsa, așadar, din viața jurnalistică sau a se izola de frământările ideologice ale intelectualității italiene, Dacia Maraini a mai publicat alte treisprezece romane: L'età del malessere (Vârsta neliniștii) - premiul internațional al editorilor, Formentor, A memoria (Din memorie), Mio marito (Soțul meu), Memorie di una ladra (Memoriile unei hoațe), Lettere a Marina (Scrisori către Marina), Il treno per Helsinki (Trenul de Helsinki), Isolina - distins cu premiul Fregene, La
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
literar? La această întrebare trebuie să răspundă criticii nu eu. Atunci când m-am dus să-i cer o prefață la unul dintre romanele mele, aveam romanul gata scris, îl scrisesem fără să-l cunosc pe el. Scriam deja demult, de la vârsta de paisprezece ani. Mai important pentru mine a fost, cred, tata, pentru că mă trag dintr-o familie de scriitori: bunica scria, tata scrie chiar și acum și cred că viziunea antropologică a tatălui meu a fost determinantă pentru mine. Apoi
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
preciza sensuri înseamnă a obliga. Tirania sensurilor. * Imensa spaimă de propriile tale speranțe. * Nu putem gîndi fără a ține seama de vraja calității umane, misterios individuale: "Greșeala lui Descartes, scria Alain, e de mai bună calitate decît adevărul unui pedant". * Vîrstele: entități vide, mulțumindu-se a împrumuta chipul tău, asemenea unor oglinzi. * Vîrsta prezentă: un somn în care apar alte vîrste, aidoma unor vise. * În casa modestiei nu există oglinzi. * Oboseala conținută în orice recunoaștere, în orice oglindire. * O demnitate rușinoasă
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
speranțe. * Nu putem gîndi fără a ține seama de vraja calității umane, misterios individuale: "Greșeala lui Descartes, scria Alain, e de mai bună calitate decît adevărul unui pedant". * Vîrstele: entități vide, mulțumindu-se a împrumuta chipul tău, asemenea unor oglinzi. * Vîrsta prezentă: un somn în care apar alte vîrste, aidoma unor vise. * În casa modestiei nu există oglinzi. * Oboseala conținută în orice recunoaștere, în orice oglindire. * O demnitate rușinoasă: cum de are parte numai de insuccese? * Complexul adevărului, care, cîteodată, se
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
de vraja calității umane, misterios individuale: "Greșeala lui Descartes, scria Alain, e de mai bună calitate decît adevărul unui pedant". * Vîrstele: entități vide, mulțumindu-se a împrumuta chipul tău, asemenea unor oglinzi. * Vîrsta prezentă: un somn în care apar alte vîrste, aidoma unor vise. * În casa modestiei nu există oglinzi. * Oboseala conținută în orice recunoaștere, în orice oglindire. * O demnitate rușinoasă: cum de are parte numai de insuccese? * Complexul adevărului, care, cîteodată, se simte prea sărăcăcios în raport cu luxoasa mistificare, înaripată de
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
circuitul consacrat al galeriilor de artă, a fost deschisă, vreme de cîteva săptămîni, o mică expoziție de pictură și grafică a unui artist puțin cunoscut și el, iar pentru generațiile tinere aproape un necunoscut: Julius Podlipny. Mort în 1991, la vîrsta de 93 de ani, acest pictor timișorean este unul dintre cele mai prodigioase și mai fascinante personaje din viața noastră publică a veacului pe care tocmai l-am încheiat. Născut la Bratislava în 1898, rămas, la numai șase ani, în urma
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
și Miorcani, care îi stăteau la dispoziție. Își petrecea vremea, așadar, în călătorii, citind insațiabil și scriind fără istov. A murit în 1945, în urma unui accident cerebral, la numai 54 de ani, lăsînd un gol imens în peisajul liricii românești. Vîrstele liricii sale sînt, cum se știe, trei: cea dintîi parnasiano-simbolistă, cea de-a doua tradiționalist - chtonică (cînd a fost și colaboratorul neafiliat ideologic al Gândirii) și cea neoclasică de la sfîrșit. Esențială, sub raport poetic, a rămas lirica sa chtonică, în
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
pe cea de început. Mărturisesc că, deși exeget, din perspectivă critică, a curentelor noastre de idei tradiționalist - autohtoniste, îmi place mult poezia chtonică a lui Pillat. Aceasta nu înseamnă că trebuie ignorată opera sa din prima și a treia sa vîrstă lirică. De altfel, recent, un foarte dotat tînăr critic, dl. Al. Cistelecan, a publicat o astfel de exegeză intitulată Celălalt Pillat. Și are dreptate în demersul său critic. Nu uit să adaug că ediția pe care o comentez încă poetul
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
întors, deși pe valuri luna/ În urmă zugrăvesc lungi pîrtii argintate/ Ca și cum ar fi vrut în depărtări s-arate/ O clipă încă drumul care pierea pe mări". Și tot așa pe întregul traiect al volumului care aduna creația primei sale vîrste lirice. D-na Cornelia Pillat și-a asumat, încă în 1983, misiunea care îi fusese încredințată de marele poet fiului său Dinu, bun, stimat coleg de breaslă cu generația noastră. Misiunea pe care și-a asumat-o d-na Cornelia
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
de ispășire. Și Ruxandra Cesereanu, nici ea victimă directă a comunismului și totuși autoare a unei teze de doctorat pe problemele gulagului românesc, s-a mirat că din cărțile mele emană stranii remușcări pentru niște vini pe care, măcar din pricina vîrstei mele, nu pot să le am. Nici măcar atunci cînd scrii ficțiune nu știu dacă sînt de căutat urme în biografie. Nu am apucat niciodată să aflu, de pildă, dacă autorul meu preferat, Ernesto Sabato, a avut în familie tarați, sau
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
bucuri că nu ești tu în locul lui, în același timp... Ai trăit o asemenea situație, copil? Oh, da. Am în minte o imagine, eram foarte mică probabil, nu știu, și pe părinții mei am uitat să-i întreb la ce vîrstă am văzut asta. Era iarnă, era noapte, tata a venit acasă cu capul plin de sînge și mama îi ținea un lighean sub cap. Ligheanul ăla se umplea imediat cu sînge, mama îl arunca pe ușa deschisă afară, direct în
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
de vreo trei cărări încrucișate, nu mi-aș fi amintit probabil niciodată imaginea de care-ți spun, pe care se putea s-o fi și visat. Apoi, la mai mulți ani după asta, dar, iarăși, nu știu exact la ce vîrstă, decît că tot copil eram, știu că la noi în casă venea un om. Stătea puțin la masa comună din camera de zi, îl servea tatăl meu cu ceva de băut și, după aceea, se duceau împreună în camera din
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
această igienă, psihică, morală și socială nu avem cum să ne desprindem de trecut. Pentru că nu s-a inventat încă uitarea care să anuleze coșmarurile. Îmi povestea cineva acum cîteva zile că mergea în delegații cu un coleg mai în vîrstă cu 20 de ani, despre care știa că fusese activist și care noaptea, în somn, scotea niște urlete îngrozitoare. Ce anume îi bîntuia omului ăstuia visele? Nu poți, cred, să uiți nici c-ai furat un ou sau că ți-
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
preciza sensuri înseamnă a obliga. Tirania sensurilor. * Imensa spaimă de propriile tale speranțe. * Nu putem gîndi fără a ține seama de vraja calității umane, misterios individual: "Greșeala lui Descartes, scria Alain, e de mai bună calitate decît adevărul unui pedant". * Vîrstele: entități vide, mulțumindu-se a împrumuta chipul tău, asemenea unor oglinzi. * Vîrsta prezentă: un somn în care apar alte vîrste, aidoma unor vise. * În casa modestiei nu există oglinzi. * Oboseala conținută în orice recunoaștere, în orice oglindire. * O demnitate rușinoasă
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
speranțe. * Nu putem gîndi fără a ține seama de vraja calității umane, misterios individual: "Greșeala lui Descartes, scria Alain, e de mai bună calitate decît adevărul unui pedant". * Vîrstele: entități vide, mulțumindu-se a împrumuta chipul tău, asemenea unor oglinzi. * Vîrsta prezentă: un somn în care apar alte vîrste, aidoma unor vise. * În casa modestiei nu există oglinzi. * Oboseala conținută în orice recunoaștere, în orice oglindire. * O demnitate rușinoasă: cum de are parte numai de insuccese? * Complexul adevărului, care, cîteodată, se
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
de vraja calității umane, misterios individual: "Greșeala lui Descartes, scria Alain, e de mai bună calitate decît adevărul unui pedant". * Vîrstele: entități vide, mulțumindu-se a împrumuta chipul tău, asemenea unor oglinzi. * Vîrsta prezentă: un somn în care apar alte vîrste, aidoma unor vise. * În casa modestiei nu există oglinzi. * Oboseala conținută în orice recunoaștere, în orice oglindire. * O demnitate rușinoasă: cum de are parte numai de insuccese? * Complexul adevărului, care, cîteodată, se simte prea sărăcăcios în raport cu luxoasa mistificare, înaripată de
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
considerat periculos pentru vechiul regim comunist? În cotidianul israelian de limbă română „Viața Noastră”, din 04 februarie 2008, a apărut următoarea știre: „După ce o viață a fost terorizat și hăituit de Securitatea românească, poetul Cezar Ivănescu se vede la această vârstă (67) acuzat de Mircea Dinescu, membru în Colegiul CNSAS, că a fost informator al Securității, fără să existe nici o hârtie oficială în această privință, nici o consultare a dosarului. Este pur și simplu o calomnie strecurată prin presa din România pentru
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
Andreea Deciu Pentru studenții de la Litere, între primele volume de specialitate cu care vin în contact se numără Istoria criticii literare și Teoria literaturii ale celebrului cuplu Wellek și Warren. Cărțile au de-acum o vîrstă venerabilă, de peste jumătate de secol, dar într-o bibliografie care nu se laudă prin actualitate și nici nu aspiră la așa ceva, cu siguranță își au locul. René Wellek este jumătatea celebră din acest tandem: numele lui onorează biblioteci și o
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
neapărat proprie primului. Warren însuși a devenit critic relativ tîrziu în viață și carieră, dar devenirea aceasta a beneficiat enorm, se pare, de ajutorul studenților săi. "Dar dvs., domnule profesor, ce credeți?" Iată întrebarea familiară oricui a predat, indiferent de vîrsta sa sau a studenților săi, întrebare care te obligă, încărcată de suspiciuni și provocări cum este, să ieși din cercul protector al informațiilor, să te dezici chiar de tutela autorităților pe care le citezi și de care te sprijini, pentru
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
comunicare prin limbă, sau televiziunea ori radioul, în momentul în care a apărut și s-a dezvoltat, în ultimele decade mai ales, folosirea C (poate că de aceea nici W. McLuhan nu a "prevăzut" suficient de clar cum va fi "Vârsta electronică" și care coincide cu ceea ce am numit "Galaxia comunicării", Slama-Cazacu 1993). Probabil că nu s-a observat suficient aceasta șí din cauză că prea puțini privesc problema C din perspectivă umanistă și pe un plan interdisciplinar, singurele abordări care pot conduce
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
puterii și debranșarea în masă, de acum, a caloriferelor! Cum dl. Iliescu trăiește doar în trecut, mă întrebam ce surprize ne va oferi la noua înscăunare. Și ele n-au încetat să apară. Nu mă gândesc doar la media de vârstă a anturajului cotrocean sau la aripa bătrână a PDSR, glorios reprezentată în parlament. Mă refer la faptul că sub domnia sa reapar în viața publică tot felul de slugoi ai lui Ceaușescu, vechi stindarde ale comunistului național promovat de Pingelică. Numirea
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
numai că a fost legionar, ci și profanator de lăcașuri de cult: "mitropolia Moldovei și Arhiepiscopia de Iași este șîn 1949, n.m., M.M.ț condusă de Patriarhul Justinian, ca fost mitropolit al acestei eparhii, ajutat de arhimandritul Teoctist Arăpașu șîn vârstă de 34 de ani, pe atunci, n.r.ț în calitate de vicar. Acesta a activat în Mișcarea Legionară, iar în timpul rebeliunii legionare a participat la distrugerea unei sinagogi din cartierul Antim - București". Conform "Evenimentului zilei" din 19 ianuarie, un alt document care
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
Nicolae Manolescu Se împlinesc, la 18 februarie, douăzeci și cinci de ani de la moartea lui Mircea Grigorescu, gazetar aproape necunoscut generațiilor noi, dar pe care cei mai în vîrstă, ca mine, l-au prins în plină activitate. Mircea Grigorescu și-a sfîrșit cariera ca secretar general de redacție al României literare, între 1971 și 1976, după ce a trecut pe la Contemporanul și Lumea, fără drept de semnătură o vreme, "pitit
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
un om care detesta violența, dar a fost cu toate acesta decorat în primul război mondial; geniu intelectual atras de "cariera" de grădinar în tinerețe, iar apoi de cea de institutor în Austria rurală; apolitic emigrat în Uniunea Sovietică la vîrsta de patruzeci de ani, declarîndu-se un "comunist în adîncul inimii"; un om care a dus un trai auster și modest, dar în intimitate semănă mai curînd cu un Dorian Gray. Din asemenea contraste ale omului Wittgenstein, Perloff reconstituie un spațiu
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
nu mai au bani și socotesc pe bună dreptate că produsele din hambare și lighioanele din ogrăzi nu le compensează suficient această pierdere; * Pentru că o categorie destul de largă - dar nu atât de largă pe cât se pretinde - de oameni, neajutorați din pricina vârstei, bolilor, lipsei de calificare sau specializării neinspirate, iresponsabilității, blocajelor mentale de tot felul, neputințelor lor și prejudecăților altora au ajuns într-o situație realmente foarte gravă; *Pentru că tensiunile, situațiile dramatice și primejdiile potențiale ies acum vijelios la suprafață, ba chiar
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]