6,587 matches
-
Opereta "Nina" - "Sonet" pentru pian - "Aubade" pentru pian - "Romanzetta" pentru pian - "Suită pentru vioară și pian: Aubade, Interlude, Sonet" (1922 - mențiune a Premiului de compoziție "George Enescu") - "Andantă" dintr-o proiectată " Sonată pentru violoncel și pian" - "Vieille Chanson" pentru două viori și violă - "Fruhlingsnacht" pentru 2 viori și violoncel - "Andantino" pentru cvartet de coarde - "Dans" pentru cvartet de coarde - "2 lieduri" pentru voce și pian pe versuri de R. Dehmel: "Erlengang", "Einst im Herbst" - "2 lieduri" pentru voce și orchestră: lied
Theodor Rogalski () [Corola-website/Science/311704_a_313033]
-
pentru pian - "Romanzetta" pentru pian - "Suită pentru vioară și pian: Aubade, Interlude, Sonet" (1922 - mențiune a Premiului de compoziție "George Enescu") - "Andantă" dintr-o proiectată " Sonată pentru violoncel și pian" - "Vieille Chanson" pentru două viori și violă - "Fruhlingsnacht" pentru 2 viori și violoncel - "Andantino" pentru cvartet de coarde - "Dans" pentru cvartet de coarde - "2 lieduri" pentru voce și pian pe versuri de R. Dehmel: "Erlengang", "Einst im Herbst" - "2 lieduri" pentru voce și orchestră: lied pe versuri de Heine, fără titlu
Theodor Rogalski () [Corola-website/Science/311704_a_313033]
-
pentru voce și pian pe versuri de R. Dehmel: "Erlengang", "Einst im Herbst" - "2 lieduri" pentru voce și orchestră: lied pe versuri de Heine, fără titlu, "Helle Nacht" pe versurile lui R. Dehmel - "Bourree" pentru violoncel și pian - "Canon", pentru vioară, violoncel și pian - "Cvartet de coarde" (1925 - premiul I al Premiului de compoziție "George Enescu") - "Patru "Evocațiuni" pentru soprană": "Cântecul Înțeleptului", "Cântecul Îndrăgostitului", "Cântecul ploii", "Cântecul leagănului" - "Două dansuri pentru suflători, pian și baterie" (1927 - mențiune la Veneția) - "Baletul frescă
Theodor Rogalski () [Corola-website/Science/311704_a_313033]
-
(nume adevărat Mihaela-Maria Neagu, n. 27 octombrie 1946, Giurgiu) este o cântăreață română. A urmat școală și liceul de muzică, a luat lecții de pian și vioară. Absolventa a Conservatorului Național de Muzică - București. Premiul 1 la Festivalul Internațional „Coupe d'Europe du Tour de Chant” - Belgia 1971. A jucat în trei filme românești de lung metraj: Cartierul veseliei (1964), Asediul (1970), Barieră (1972). A fost căsătorită
Mihaela Mihai () [Corola-website/Science/311014_a_312343]
-
prim dirijor a fost Dinu Stelian, viitor general. În toamna anului 1935, Mihai Pop Bruchenthal vine la Beiuș, unde va rămâne timp de 37 de ani. În perioada 1935 -1949 a activat ca profesor la de muzică vocală și instrumentală (vioară) la Colegiul „Samuil Vulcan". De la 30 septembrie 1949 s-a mutat la celălalt liceu din Beiuș, devenit între timp Școala pedagogică de educatoare, unde a profesat până la pensionare, în 1972. În ultimii ani ai vieții s-a mutat la Oradea
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
Statele Unite. Ultimii ani ai vieții i-a petrecut în casa sa din cartierul Georgetown din Washington, fiind îngrijit de surorile sale Margareta Bottea și Mia Lahovari precum și de nepoata sa Domnica Bottea. A dus o viață liniștită; cânta zilnic la vioară și își petrecea timpul citind. Se întâlnea frecvent cu Constantin Vișoianu, cu care colaborase în încercările de a organiza rezistența românească din exil, reamintindu-și de experiența lor din trecut. Nu a încercat niciodată să-și scrie memoriile sau alte
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
conducătorul și soloistul Orchestrei lituaniene de cameră Kaunas (KAUNAS CHAMBER ORCHESTRĂ). Actualmente locuiește împreună cu soția și fiul său la Milano. După ce a studiat și a activat în Statele Unite, Berman s-a stabilit la Milano împreună cu familia sa, unde a predat vioară la Accademia di Imola. În anii 1990' s-a mutat la Florența, până la căsătoria să în decembrie 2000, când s-a mutat la Madrid, unde locuiește și în prezent. Câștigător al Marelui premiu la Concursul Internațional de la Indiannapolis și al
Pavel Berman () [Corola-website/Science/311866_a_313195]
-
la Florența, până la căsătoria să în decembrie 2000, când s-a mutat la Madrid, unde locuiește și în prezent. Câștigător al Marelui premiu la Concursul Internațional de la Indiannapolis și al Premiului al doilea la Concursul Paganini, Genova (Italia), a studiat vioară cu Dorothy Delay la Julliard Music School New York și mai apoi cu celebrul Isaac Stern. A colaborat cu muzicieni celebrii și adesea a concertat împreună cu tatăl său . A colaborat cu mari case de discuri precum Phoenix Classics, Discover, Supraphon, Audiophon
Pavel Berman () [Corola-website/Science/311866_a_313195]
-
concertat împreună cu tatăl său . A colaborat cu mari case de discuri precum Phoenix Classics, Discover, Supraphon, Audiophon. A concertat în Europa, America, Asia. Compozitorul lituanian Kuprevicius, special pentru a făcut un aranjament al celor 24 de capricii de Paganini pentru vioară și orchestră iar Pavel Berman a înregistrat în 2001 această lucrare împreună cu Orchestră de Cameră Kaunas (al cărei director artistic este). Concertează în toată lumea și împreună cu celebra orchestră I Virtuoși di Mosca. Locuiește la Milano împreună cu familia sa. Preda vioară
Pavel Berman () [Corola-website/Science/311866_a_313195]
-
vioară și orchestră iar Pavel Berman a înregistrat în 2001 această lucrare împreună cu Orchestră de Cameră Kaunas (al cărei director artistic este). Concertează în toată lumea și împreună cu celebra orchestră I Virtuoși di Mosca. Locuiește la Milano împreună cu familia sa. Preda vioară la Accademia di Imola. A fost membru în diferite jurii la concursuri precum Concursul George Enescu, București.
Pavel Berman () [Corola-website/Science/311866_a_313195]
-
Vâlcea (între 1926-1934), continuându-le la Conservatorul din București (între 1934-1941), unde i-a avut ca profesori pe Mihail Jora (armonie, contrapunct, forme muzicale, compoziție), Dimitrie Cuclin (compoziție), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor), Ionel Perlea (dirijat orchestră) și Silvio Florescu (vioară). Violonist în orchestră între anii 1935-1940, compozitor și dirijor la Teatrul Național din București - între anii 1940 - 1946, a fost compozitor și consilier artistic al Ansamblului „Doina” al Armatei din București între 1947-1957. A fost profesor de armonie la Conservatorul
Gheorghe Dumitrescu () [Corola-website/Science/311935_a_313264]
-
Mai degrabă, stilul Boccherini are ca sursă lucrările unui alt faimos violoncelist italian Giovanni Battista Cirri, născut înaintea lui Boccherini și Haydn. Un virtuoz violoncelist de primă clasa (posibil cel mai împlinit violoncelist din istorie), Boccherini a interpretat adesea repertoriul viorii la violoncel, la înălțime, un talent pe care el l-a dezvoltat pe când înlocuia violoniștii bolnavi în timpul turneelor. Acest control suprem al instrumentului i-a adus multe laude din partea contemporanilor săi (remarcabilii Baillot, Rode și Romberg) și este evident în
Luigi Boccherini () [Corola-website/Science/311312_a_312641]
-
compoziție pentru violoncel (în mod special în cvintetul pentru două violoncele, considerat adesea ca fiind un concert de violoncel cu acompaniament de cvartet de corzi). El a scris foarte multă muzică de cameră, incluzând peste 100 de cvintete pentru două viori, violă și două violoncele (un tip pentru care el deține pionieratul, în contrast cu instrumentația obișnuită pentru două viori, două viole și un violoncel), o duzină de cvintete de chitare (nu toate au supraviețuit), aproape 100 de cvartete de corzi și un
Luigi Boccherini () [Corola-website/Science/311312_a_312641]
-
de violoncel cu acompaniament de cvartet de corzi). El a scris foarte multă muzică de cameră, incluzând peste 100 de cvintete pentru două viori, violă și două violoncele (un tip pentru care el deține pionieratul, în contrast cu instrumentația obișnuită pentru două viori, două viole și un violoncel), o duzină de cvintete de chitare (nu toate au supraviețuit), aproape 100 de cvartete de corzi și un numar de triouri de corzi și sonate (incluzând cel putin 19 pentru violoncel), muzica lui orchestrala include
Luigi Boccherini () [Corola-website/Science/311312_a_312641]
-
un stil pianistic similar cu cel folosit în piesele „slow” de jazz. Acordeonul și chitara execută acordurile placat (nearpegiat); ele pot servi și ca instrumente soliste. Formațiile instrumentale mai apropiate de spiritul tradițional se pot acompania și cu o brace (vioară sau violă al cărei căluș a fost retezat, pentru se putea trage arcușul simultan pe toate corzile) sau un violoncel. Cele mai multe instrumente soliste sunt monofonice (nu pot produce sau nu practică interpretarea pe mai multe voci), între care: vioara, mandolina
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
brace (vioară sau violă al cărei căluș a fost retezat, pentru se putea trage arcușul simultan pe toate corzile) sau un violoncel. Cele mai multe instrumente soliste sunt monofonice (nu pot produce sau nu practică interpretarea pe mai multe voci), între care: vioara, mandolina (mai rar), bouzouki, clarinetul, taragotul, specii diverse de flaute și fluiere, saxofonul (alto sau tenor), naiul, trompeta ș.a. După cum s-a mai spus, și instrumentele polifonice de acompaniament pot susține momente solistice: țambalul (cel mai adesea, în introducerea pieselor
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
împrumuta instrumente întâlnite în fanfare - diverse alămuri (trompetă, goarnă, trombon, tubă, fligorn, eufoniu ș.a.) și percuții caracteristice (tobă mare, tobă mică, fuscinel) -, dar și elemente ale stilului interpretativ caracteristic. Orchestrele de muzică populară includ partide largi de coarde cu arcuș (vioara întâi și a doua, violă, contrabas, uneori și violoncel). Un sondaj de opinie efectuat de către INSCOOP Research a relevat faptul că muzica populară se află pe primul loc în ce privește genul muzical preferat de români, procentul situându-se la aproape jumătate
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
noastră, frumoasa și talentata Simone Simons este lăsată șă-și demonstreze calitățile vocale. Partea proastă este că Mark Jansen are o părere foarte bună despre el și ține să ne-o împărtășească grohăind în disperare pe 70% din album. Vocea feminină, vioarele și pianul sunt deseori întrerupte de niște growling vocals executate mediocru. "" Site-ul "Garm24's Weblog" a precizat:"„Din punct de vedere muzical nu avem prea multe surprize. Avem pasaje simfonice ce pot deveni obositoare uneori, fapt indus și de
The Divine Conspiracy () [Corola-website/Science/312346_a_313675]
-
de ani de activitate, a scris cărți și piese de teatru, a realizat numeroase emisiuni și concerte. El a scris câteva piese de teatru: „Mezinul” (1979), „Vom trăi și vom vedea” (1986), „Testamentul” (1992), „Testamentul - 2” (2001), „Doi cocori, două viori” (2003), „Și iar Chirița!” și o duzină de piese pentru copii; pe unele dintre acestea le-a regizat și a jucat în ele. Testamentul este un record pentru scena basarabeană - se joacă de 15 ani. Gheorghe Urschi a scris câteva
Gheorghe Urschi () [Corola-website/Science/312911_a_314240]
-
Departamentul de Voce" al Universității Naționale de Muzică din București. Înainte de a se axa pe profesorat, a fost una din prim-solistele ale Operei naționale din București. Muziciană complexă care, după ce a absolvit Liceul de Muzică din Cluj-Napoca la secția vioară, în 1971, s-a orientat către o nouă direcție, cea a cântatului, desăvârșindu-și arta și tehnica sub îndrumarea celebrelor soprane Magda Ianculescu și Eugenia Moldoveanu. Și-a făcut debutul absolut cu rolul Violettei din La Traviata de Giusepe Verdi
Eleonora Enăchescu () [Corola-website/Science/312981_a_314310]
-
Ciobanu, Irina Odagescu Țuțuianu, Sorin Lerescu, Marin Cazacu, Marius Nichiteanu, Iancu Dumitrescu, Remus Manoleanu, Mircea Cornișteanu, Dana Dogaru, Tereza Barta, Rodica Negrea, Ana Ciontea, Marcel Iureș, Mirela Gorea, Vlad Păunescu, Maria Ploae, Marian Buruiana, Cornelia Pavlovici, Ștefan Hagimă, Julieta Szony, Vioară Popescu, Leonard Rachița, Ilinca Dumitrescu, Ionel Pântea, Mihai Borodi, Gabriel Oseciuc, Șerban Comănescu, Dragoș Pâslaru, Mircea Diaconu, Elenă Boariu, Cătălin Guguianu, Dragoș Vițelaru, Carmen Stoianov, Ion Ivan Roncea, Mihaela Martin, Liliana Ciulei Atanasiu, Valentin Gruescu, Șerban Marinescu, Anghel Decca, Alexandru
Cleopatra Lorințiu () [Corola-website/Science/310957_a_312286]
-
va primi numele (mai rar întrebuințat) de „armonicul întâi” (unu fiind element neutru al operației de înmulțire). În schimb, atacul reprezintă începutul unui sunet muzical, intervalul scurt de timp în care se declanșează mecanismele necesare producerii sale. De pildă, la vioară sau alte instrumente cu arcuș, atacul înseamnă intervalul în care arcușul trece de la frecare statică către punerea coardei în mișcare la viteză constantă. Deși greu perceptibile dacă sunt căutate anume, asemenea zgomote inițiale sprijină de multe ori informația oferită de
Timbru (muzică) () [Corola-website/Science/310974_a_312303]
-
arcuș, atacul înseamnă intervalul în care arcușul trece de la frecare statică către punerea coardei în mișcare la viteză constantă. Deși greu perceptibile dacă sunt căutate anume, asemenea zgomote inițiale sprijină de multe ori informația oferită de spectrul sonor. În cazul viorii, fără a auzi „începutul” sunetului riscăm să o confundăm cu sunetul unei trompete, din care s-a eliminat, de asemenea, atacul. (Explicația oferită în acest caz este că vioara și trompeta au un spectru similar.) Sonoritatea unui instrument poate fi
Timbru (muzică) () [Corola-website/Science/310974_a_312303]
-
sprijină de multe ori informația oferită de spectrul sonor. În cazul viorii, fără a auzi „începutul” sunetului riscăm să o confundăm cu sunetul unei trompete, din care s-a eliminat, de asemenea, atacul. (Explicația oferită în acest caz este că vioara și trompeta au un spectru similar.) Sonoritatea unui instrument poate fi studiată pe mai multe nivele. Se poate porni de la asemănarea (sau dimpotrivă, contrastul) între aspecte diverse: Cea mai răspândită variantă este prima, căreia i se subordonează catalogarea după construcția
Timbru (muzică) () [Corola-website/Science/310974_a_312303]
-
Iași) este o poeta israeliană de limbă română, originară din România, de asemenea violonista și de profesie inginera. Bianca Grimberg Marcovici a absolvit "Universitatea populară" de 5 ani și Liceul de muzică "Octav Băncilă" (de 8 ani), din Iași, secția vioară. De asemenea ea este absolventa a “Facultății de Construcții Civile și Industriale” a Institutului Politehnic din Iași (1976). S-a căsătorit la Iași cu ing. Delu Marcovici, originar din Dorohoi. Fiind evreica, în anul 1991 a emigrat în Israel împreună cu
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]