8,307 matches
-
gazdei de a prelungi șederea oaspetelui, cadourile, masa de dinaintea plecării și libațiile, conducerea oaspetelui până la următoarea destinație. O micro-scenă poate fi, de altfel, descompusă în mai multe elemente. Astfel scena numită recepția include momentul în care gazda îl zărește pe vizitator, cel în care ezită dacă să-i ofere ospitalitate, cel în care se ridică din scaunul său, se apropie de oaspete, se ocupă de cai, îl ia de mână pe oaspete, îi urează bun venit, îi ia lancea și o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ca și în ființele vii. Pentru soldat, se pune mai întâi problema să doteze locuința cu ferestre sau ferestruici protejate de grile robuste, la fel de tăcute și de sumbre, cu ușile închise și care nu răspund decât prin liniște la solicitările vizitatorului. "Atacul castelului" răspunde acestei dorințe de a "pătrunde în casă prin orice mijloc, chiar împotriva voinței locatarilor săi". Absența răspunsului nu face decât să întărească dorința de a vedea, de a ști și de a-și apropria acest loc misterios
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rău "după o veche tradiție" nu poate fi decât foarte scurtă, fără ca motivele scurtimii să fie explicitate de către gazdă. Confruntarea, dialogul între narator și gazda sa are și aici analogii subliniate cu Prăbușirea casei Usher. În cele două povestiri, un vizitator exterior sosește într-o casă izolată, veche și încearcă să dialogheze cu gazda sa care are un comportament straniu, ce suscită teamă și curiozitate. E important pentru vizitator să înțeleagă și să înlăture secretul. Portretul gazdei, bătrân cu tâmplele argintii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aici analogii subliniate cu Prăbușirea casei Usher. În cele două povestiri, un vizitator exterior sosește într-o casă izolată, veche și încearcă să dialogheze cu gazda sa care are un comportament straniu, ce suscită teamă și curiozitate. E important pentru vizitator să înțeleagă și să înlăture secretul. Portretul gazdei, bătrân cu tâmplele argintii, cu vocea sa răgușită și imperioasă, cu chipul său ridat, nobil și sălbatic totodată, cu ochii sumbri și adânci sub gene dese, privirea mândră și neagră, ascunzând o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mea de om, regulile de bună cuviință, nimic nu a fost destul ca să mă facă să renunț; ca și cum aș fi picat în gradina Armidei, dacă se poate spune astfel, în sens contrar"442. Ca și în cazul lui Roderick Usher, vizitatorul se străduiește să întrețină o converație într-un dificil dialog, fiindcă celălalt nu răspunde decât prin monosilabe și prin mormăieli. "Simțeam nevoia grabnică de a-l descifra, de a-l îmblânzi, de a mi-l face într-un anume fel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este vorba de o protecție nu numai împotriva celui care ar putea să-i ia locul 446, împotriva lumii exterioare (în care se desfășoară povestea), dar și împotriva propriei sale dispariții. Atunci când țăranul "sosit din lumea celor vii" și unic vizitator al acestui loc pustiu trist și singuratic pleacă, naratorul are "impresia de a fi în lumea morților". Bătrânul al cărui nume îl ignorăm 447, este ca și Roderick Usher, ultimul descendent în linie directă al uneia dintre cele mai nobile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
materială a spațiului de primire, casă sau apartament, cu această ființă în supranumerar care ocupă un loc, care impune o prezență. Este vorba de grija față de oaspete, de multiplele atenții pe care cel care găzduiește acordă desigur cu mare plăcere vizitatorului, dar care nu sunt totuși mai puțin constrângătoare. Prezența însăși, oricât de dorită ar fi ea, a invitatului, plăcerea sărbătorii procurate de străin (străin de casă, fiindcă poate să fie vorba de un membru îndepărtat al familiei) acaparează mintea și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bine."487 Acest mod de a locui la părinți este un fel de a și de a nu fi, fiindcă acasă la el este acasă la alții și Kafka trăiește aceasta în modalitatea ospitalității, aceea a unui oaspete, adică în calitate de vizitator pasager, care, chiar dacă rămâne la o vârstă avansată în spațiul familial, nu este totuși acasă la el, nu are această intimitate dorită de sine cu sine, fără încetare perturbată de prezența celuilalt. Kafka a spus că el este oaspetele limbii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la fel, scriind românilor americani că „acasă sunt locuri neacoperite. Ale celor cari, în străinătate, unde se află, nu trebuie să uite că datoria lor e de a le acoperi, și cât mai iute”. Desigur, nu toți românii ajunși, ca vizitatori sau cu însărcinări oficiale, în America - numărul lor era atunci foarte mic - gândeau întocmai ca N. Iorga. Dr. N. Lupu, bunăoară, adresându-se comunității românești din SUA, sublinia că toți cei „câți sunteți născuți în România și trăiți în America
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lăsându-se impresia că „subiectul” este destul de cunoscut. încă din 1929, Aureliu Ion Popa nota că „asupra Românilor din America s-a scris destul de mult comparativ cu alte subiecte. Mai în toate cazurile - observa cu îndreptățire cercetătorul citat - autorii erau vizitatori grăbiți și superficiali ai noului continent, a cărui civilizație nu o cunoșteau. Mai în toate cazurile se substituiau zel și fraze goale patriotice studiului științific al grupului nostru românesc din America. S-a arătat pe de altă parte foarte multă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
interne ale României și noi nu putem accepta, sub nici o formă, nici un fel de amestec din afară în acest domeniu” (p. 329). „Cunoașterea situației reale” înseamnă, desigur, recurgerea exclusiv la surse oficiale. Una dintre obsesiile regimului Ceaușescu a fost dorința vizitatorilor străini de a se informa din surse independente, fapt subliniat în numeroase rânduri. Din păcate, evoluțiile postrevoluționare nu atestă o schimbare radicală a modului în care este percepută la București chestiunea drepturilor omului. Pașii au fost lenți în ceea ce privește atât drepturile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
alt amănunt observat cu finețe de Kirk este tratația oferită la întâlnirile lui Ceaușescu: dacă la început pe masă se găseau bomboane de ciocolată și un suc „dulce, grețos”, în ultimii ani bomboanele nu mai apăreau decât în cazul unor vizitatori străini importanți. Deși istoria anecdotică este extrem de importantă și poate scoate la suprafață dimensiuni subtile ale unor evenimente, insert-urile acestea „de atmosferă” sunt într-o proporție suficient de redusă pentru a nu acoperi tema principală a lucrării și a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ca s-o putem deschide a fost nevoie de multă cerbicie. Dar expoziția, care reprezintă o fierbere a imaginației, a fantaziei superior creatoare absolut impresionantă, a avut parte de succes de public, cam 30.000 de oameni, câte 1000 de vizitatori pe zi. L-am urmărit de-a lungul anilor, i-am făcut o expoziție la Paris, am revenit, l-am adus la Putna cu desene cu proiecții, o întreagă ideație în jurul unui monument închinat lui Eminescu. Nu un Eminescu biografic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
moment dat să o ia razna (un gest normal să devină pură poezie), pentru ca imediat să se replieze la normalitate lăsând spectatorului gustul iluziei. Vineri, 16 mai, Edi Gabia a renunțat la orice deviere intenționată, a privit 45 de minute vizitatorii veniți să-l vadă. Toată lumea a performat, iar „unii dintre ei au fost foarte buni actori“, a spus el. I-aș răspunde că cele mai inedite momente (artistice) au fost cele de neliniștitoare sinceritate, când cei prezenți s-au autoizolat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
a dus așteptarea atât de jos, încât o întrebare de tipul „Tu faci ceva sau doar...?“ devenea aproape justificată. Au urmat scene exhibiționiste de tipul făcut duș, uscat părul, plimbat în pielea goală plus un prosop prin salonul plin de vizitatori, dat cu cremă și chiar adormit (asta a fost minunat), jucat darts în rochie spectaculoasă & periculoasă de mătase verde (păcat, mare păcat că nu s-a dus mai departe „firescul“ situației și nu s-a aruncat cu săgeți pe deasupra capetelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
firescul“ situației și nu s-a aruncat cu săgeți pe deasupra capetelor celor de față, spre exemplu), s-au mâncat brânză, roșii, căpșuni. Este limpede că atât cât a fost până acum nu e suficient. Așteptările, dorința de emoție & excitement a vizitatorilor sunt de neeradicat. Nu știu cât de mult au fost gândite ori dozate intensitatea și coerența întregului salon, nu cred că știau prea multe unul de propunerea celuilalt, însă numai un atare context, cu așteptări atât de realist-amorțite putea transforma un performance
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
noi viziuni asupra valorilor trecutului: Practici de Sfântul Andrei, expoziția cu joc, cântec, turtă și colac readuce în prezent tradițiile și obiceiurile de alt ădată. Ochiul unui muzeograf a analizat calitatea costumelor populare și vechimea diferitelor obiecte, dar ochiul unui vizitator a văzut dincolo de aceasta, a văzut cum, în secolul tehnologiei avansate și al informaticii mai există încă oameni mici și mari care cred în strigoaice sau în busuiocul pus sub pernă. Realitatea e dură, căci astăzi deja valențele istorico- culturale
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
a XII-a G, la cea dintâi ediție. S-a întâmplat ca atunci să fie un ger cumplit, -20 de grade, zăpada era până peste genunchi, când doamna profesor Elena Covrig și-a luat clasa a V-a și, în calitate de vizitatori și spectatori, au ținut să nu piardă evenimentul și au înfruntat vremea năprasnică. La celelalte ediții au intrat jocurile populare ale doameni profesor Maria Borș, dansurile țigănești coordonate de doamna profesor Elena Motaș, cu orchestra de tineret de la Zece Prăjini
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
spre muzica eclectică), știință, filosofie. Viziunea sa asupra vieții era influențată atât de Platon cât și de gândirea filosofilor orientali, într-un amestec interesant și personal. Era aproape un ascet, care își transformase atelierul într-un adevărat templu, impresionând pe vizitatori prin atmosfera profund spirituală. Coloana brâncușiană, unică în concepție, este alcătuită din forme romboidale repetabile la infinit, având la capete semiromboide. Alegerea acestor forme, după opinia lui Mircea Eliade, scoate în evidență tocmai simbolismul înălțării, al zborului, al transcendenței. Este
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]
-
de titluri, grade profesionale, distincții sau premii conferite pentru realizări științifice, culturale, artistice sau sportive; ... f) desfășurarea unei activități științifice, culturale, artistice sau sportive, temporare, fără dobindirea calității de salariat a partenerului extern, precum și pentru ținerea de cursuri în calitate de profesor vizitator; ... g) control și îndrumare la misiuni diplomatice, oficii consulare și alte asemenea reprezentante în străinătate; ... h) executări de lucrări de construcții, reparații și amenajări la imobilele misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și ale celorlalte forme de reprezentare în străinătate, precum și ducerea
HOTĂRÎREA nr. 647 din 26 noiembrie 1993 ***Republicată privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109673_a_111002]
-
de titluri, grade profesionale, distincții sau premii conferite pentru realizări științifice, culturale, artistice sau sportive; ... f) desfășurarea unei activități științifice, culturale, artistice sau sportive, temporare, fără dobindirea calității de salariat a partenerului extern, precum și pentru ținerea de cursuri în calitate de profesor vizitator; ... g) control și îndrumare la misiuni diplomatice, oficii consulare și alte asemenea reprezentante în străinătate; ... h) executări de lucrări de construcții, reparații și amenajări la imobilele misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și ale celorlalte forme de reprezentare în străinătate, precum și ducerea
HOTĂRÎREA nr. 647 din 26 noiembrie 1993 ***Republicată privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109672_a_111001]
-
sau autoritățile medicale și sanitare locale, în scopul eliminării epidemiei. * Art. 4.8. Contractantul (antreprenorul) va fi răspunzător de prevenirea și combaterea unor comportări turbulente, dezordini, tulburarea liniștii, protecția persoanelor angajate de el, a celor angajate de investitor sau a vizitatorilor, precum și a proprietăților din vecinătatea șantierului. * Art. 4.9. Clauzele cuprinse între art. 4.4. - 4.8. se aplică integral și subantreprenorilor pentru angajații lor. * Art. 4.10. Orice cheltuieli suplimentare (taxe, impozite, amenzi etc.) cauzate de forța de muncă
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 1994 privind conţinutul-cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor publice (Anexa la Ordinul comun MF-MLPAT nr. 792/13N din 20 iunie 1994)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111416_a_112745]
-
este interzisă. Accesul persoanelor fizice în perimetrul rezervației în scop turistic și recreativ-sportiv, cu excepția localnicilor, se face după achitarea tarifelor stabilite, în baza permisului emis de Administrația Rezervației. Tariful pentru emiterea permisului privind accesul în rezervație va include și contribuția vizitatorilor la cheltuielile pe care Administrația Rezervației le face pentru activitatea de salubrizare a domeniului public de interes național. Procedura de emitere a permiselor privind accesul în rezervație și activitățile desfășurate pe teritoriul rezervației se stabilește prin regulamentul rezervației. ---------- Art. 10
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109311_a_110640]
-
acordă când vizitarea obiectivelor respective se face individual sau în grup, pe baza documentelor prezentate cu ocazia vizitei, care să ateste situația respectivă. 2. În ce priveste dispozițiile art. 52 din aceeași lege, acestea se aplică pentru toate categoriile de vizitatori, daca consiliile locale au dat o hotărâre în acest sens. Capitolul 10 Alte taxe locale 1. Contribuabilii, definiți potrivit art. 3 din Legea nr. 27/1994 , care au în folosință sau în proprietate utilaje autorizate să funcționeze, de natură celor
HOTĂRÎRE Nr. 506 din 5 august 1994 pentru aprobarea Normelor privind metodologia de calcul şi formularistica corespunzătoare referitoare la aşezarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111131_a_112460]
-
asfalt, din oameni și mișcări, din vehicule, din monumente și piețe, din cerul care e îndeobște ascuns sub pîclă? Din lumină electrică și apă curentă? Din imagini de album, din contraste pitorești care se dau, gratuit sau la prețuri pipărate, vizitatorilor străini? Din evenimente care apar pe prima pagină a gazetelor și din fragmente dezordonate de viață personală? Din gunoaie, gunoaie și iar gunoaie? Din negocieri, declarații, explicații și afirmații? Din mărfuri expuse opulent în lanțuri de magazine? Există, fără îndoială
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]