64,222 matches
-
pentru că acestea influențează în final comportamentul profesorilor la clasă. (Pajares, 1992). Bazele teoretice Scurt istoric În încercarea de a prevedea comportamentul social, Ajzen și Fishbein au creat, în 1980, un model teoretic numit teoria comportamentului rațional (sau teoria acțiunilor raționale). Teoria pornește de la ipoteza că în comportamentul lor social oamenii sunt, în general, raționali și folosesc informațiile care le sunt accesibile într-un mod rațional. Ei au presupus că actele sociale cele mai relevante sunt controlate conștient astfel că intenția cuiva
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
de a realiza un anumit comportament nu conduce întotdeauna la realizarea efectivă a comportamentului datorită limitărilor de circumstanță. În special din cauză că intenția comportamentală nu poate fi determinantul exclusiv al comportamentului atunci când controlul subiectului asupra comportamentului este incomplet, Ajzen a creat teoria comportamentului planificat prin adăugarea unei noi componente, „percepția asupra controlului comportamental”. El a extins teoria comportamentului rațional asupra comportamentelor voluntare pentru a putea prevedea intenția comportamentală și comportamentul real. Revenind la originile teoriei comportamentului rațional, variabilele - cheie ale acesteia au
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
limitărilor de circumstanță. În special din cauză că intenția comportamentală nu poate fi determinantul exclusiv al comportamentului atunci când controlul subiectului asupra comportamentului este incomplet, Ajzen a creat teoria comportamentului planificat prin adăugarea unei noi componente, „percepția asupra controlului comportamental”. El a extins teoria comportamentului rațional asupra comportamentelor voluntare pentru a putea prevedea intenția comportamentală și comportamentul real. Revenind la originile teoriei comportamentului rațional, variabilele - cheie ale acesteia au fost fundamentate în variate teorii despre atitudine ca: teorii ale învățării, teoria atribuirii (Fishbein&Ajzen
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
asupra comportamentului este incomplet, Ajzen a creat teoria comportamentului planificat prin adăugarea unei noi componente, „percepția asupra controlului comportamental”. El a extins teoria comportamentului rațional asupra comportamentelor voluntare pentru a putea prevedea intenția comportamentală și comportamentul real. Revenind la originile teoriei comportamentului rațional, variabilele - cheie ale acesteia au fost fundamentate în variate teorii despre atitudine ca: teorii ale învățării, teoria atribuirii (Fishbein&Ajzen, 1975), teoria disonanței (Festinger) (de pe Wikipedia, the free encyclopedia). Conceptul-cheie din teoria comportamentului planificat este percepția asupra controlului
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
unei noi componente, „percepția asupra controlului comportamental”. El a extins teoria comportamentului rațional asupra comportamentelor voluntare pentru a putea prevedea intenția comportamentală și comportamentul real. Revenind la originile teoriei comportamentului rațional, variabilele - cheie ale acesteia au fost fundamentate în variate teorii despre atitudine ca: teorii ale învățării, teoria atribuirii (Fishbein&Ajzen, 1975), teoria disonanței (Festinger) (de pe Wikipedia, the free encyclopedia). Conceptul-cheie din teoria comportamentului planificat este percepția asupra controlului comportamental care provine din teoria asupra auto - eficacității în care Ajzen l-
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
asupra controlului comportamental”. El a extins teoria comportamentului rațional asupra comportamentelor voluntare pentru a putea prevedea intenția comportamentală și comportamentul real. Revenind la originile teoriei comportamentului rațional, variabilele - cheie ale acesteia au fost fundamentate în variate teorii despre atitudine ca: teorii ale învățării, teoria atribuirii (Fishbein&Ajzen, 1975), teoria disonanței (Festinger) (de pe Wikipedia, the free encyclopedia). Conceptul-cheie din teoria comportamentului planificat este percepția asupra controlului comportamental care provine din teoria asupra auto - eficacității în care Ajzen l-a împrumutat din auto-eficiență
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
El a extins teoria comportamentului rațional asupra comportamentelor voluntare pentru a putea prevedea intenția comportamentală și comportamentul real. Revenind la originile teoriei comportamentului rațional, variabilele - cheie ale acesteia au fost fundamentate în variate teorii despre atitudine ca: teorii ale învățării, teoria atribuirii (Fishbein&Ajzen, 1975), teoria disonanței (Festinger) (de pe Wikipedia, the free encyclopedia). Conceptul-cheie din teoria comportamentului planificat este percepția asupra controlului comportamental care provine din teoria asupra auto - eficacității în care Ajzen l-a împrumutat din auto-eficiență. Auto eficacitatea este
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
rațional asupra comportamentelor voluntare pentru a putea prevedea intenția comportamentală și comportamentul real. Revenind la originile teoriei comportamentului rațional, variabilele - cheie ale acesteia au fost fundamentate în variate teorii despre atitudine ca: teorii ale învățării, teoria atribuirii (Fishbein&Ajzen, 1975), teoria disonanței (Festinger) (de pe Wikipedia, the free encyclopedia). Conceptul-cheie din teoria comportamentului planificat este percepția asupra controlului comportamental care provine din teoria asupra auto - eficacității în care Ajzen l-a împrumutat din auto-eficiență. Auto eficacitatea este un termen propus de Bandura
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
și comportamentul real. Revenind la originile teoriei comportamentului rațional, variabilele - cheie ale acesteia au fost fundamentate în variate teorii despre atitudine ca: teorii ale învățării, teoria atribuirii (Fishbein&Ajzen, 1975), teoria disonanței (Festinger) (de pe Wikipedia, the free encyclopedia). Conceptul-cheie din teoria comportamentului planificat este percepția asupra controlului comportamental care provine din teoria asupra auto - eficacității în care Ajzen l-a împrumutat din auto-eficiență. Auto eficacitatea este un termen propus de Bandura , în 1977, în teoria învățării sociale. Bandura arată că expectanțele
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
ale acesteia au fost fundamentate în variate teorii despre atitudine ca: teorii ale învățării, teoria atribuirii (Fishbein&Ajzen, 1975), teoria disonanței (Festinger) (de pe Wikipedia, the free encyclopedia). Conceptul-cheie din teoria comportamentului planificat este percepția asupra controlului comportamental care provine din teoria asupra auto - eficacității în care Ajzen l-a împrumutat din auto-eficiență. Auto eficacitatea este un termen propus de Bandura , în 1977, în teoria învățării sociale. Bandura arată că expectanțele de felul motivației, realizării sarcinilor și sentimentelor de frustrare asociate cu
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Wikipedia, the free encyclopedia). Conceptul-cheie din teoria comportamentului planificat este percepția asupra controlului comportamental care provine din teoria asupra auto - eficacității în care Ajzen l-a împrumutat din auto-eficiență. Auto eficacitatea este un termen propus de Bandura , în 1977, în teoria învățării sociale. Bandura arată că expectanțele de felul motivației, realizării sarcinilor și sentimentelor de frustrare asociate cu eșecuri repetate determină reacții afective și comportamentale. Bandura (1986) separă expectanțele în două tipuri distincte: auto-eficacitate și anticiparea consecințelor. El definește auto eficacitatea
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
comportamentului, pentru că determină inițierea comportamentului de adaptare. Conform cercetărilor anterioare comportamentul oamenilor este puternic influențat de încrederea pe care o au în abilitățile lor de a executa respectivul comportament. (Bandura, Adams, Hardz și Howells, 1980, de pe Wikipedia, the free encyclopedia). Teoria auto-eficacității a contribuit la explicarea diferitelor relații dintre credințe, atitudini, intenții și comportament. Teoria comportamentului planificat Teoria comportamentului planificat a contribuit la identificarea factorilor fundamentali ai convingerilor care influențează comportamentul și intenția. Teoria stabilește că ceea ce o persoană face voluntar
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
influențat de încrederea pe care o au în abilitățile lor de a executa respectivul comportament. (Bandura, Adams, Hardz și Howells, 1980, de pe Wikipedia, the free encyclopedia). Teoria auto-eficacității a contribuit la explicarea diferitelor relații dintre credințe, atitudini, intenții și comportament. Teoria comportamentului planificat Teoria comportamentului planificat a contribuit la identificarea factorilor fundamentali ai convingerilor care influențează comportamentul și intenția. Teoria stabilește că ceea ce o persoană face voluntar este determinat de motivația personală care, la rândul său, este determinată de atitudine, suport
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
pe care o au în abilitățile lor de a executa respectivul comportament. (Bandura, Adams, Hardz și Howells, 1980, de pe Wikipedia, the free encyclopedia). Teoria auto-eficacității a contribuit la explicarea diferitelor relații dintre credințe, atitudini, intenții și comportament. Teoria comportamentului planificat Teoria comportamentului planificat a contribuit la identificarea factorilor fundamentali ai convingerilor care influențează comportamentul și intenția. Teoria stabilește că ceea ce o persoană face voluntar este determinat de motivația personală care, la rândul său, este determinată de atitudine, suport social și percepția
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Howells, 1980, de pe Wikipedia, the free encyclopedia). Teoria auto-eficacității a contribuit la explicarea diferitelor relații dintre credințe, atitudini, intenții și comportament. Teoria comportamentului planificat Teoria comportamentului planificat a contribuit la identificarea factorilor fundamentali ai convingerilor care influențează comportamentul și intenția. Teoria stabilește că ceea ce o persoană face voluntar este determinat de motivația personală care, la rândul său, este determinată de atitudine, suport social și percepția asupra controlului comportamentului. Acești factori își au originea în percepția persoanei cu privire la consecințele sociale, personale și
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
face voluntar este determinat de motivația personală care, la rândul său, este determinată de atitudine, suport social și percepția asupra controlului comportamentului. Acești factori își au originea în percepția persoanei cu privire la consecințele sociale, personale și situaționale ale unei anumite acțiuni. Teoria lui Ajzen despre comportamentul planificat a fost folosită într-un număr mare de cercetări realizate în U.S. în domeniul educației pentru a prevedea intențiile cuiva de a se angaja într-un anumit comportament (Crawley & Black, 1992; Crawley & Koballa, 1992; Czerniak
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
demers didactic. El a stabilit faptul că ceea ce cred profesorii, convingerile lor personale în legătură cu folosirea metodelor investigative pentru predarea științelor, reprezintă un factor hotărâtor, care le influențează decizia de a face acest lucru. Crawley și Koballa (1990) au folosit această teorie pentru studierea atitudinii elevilor de origine hispanică față de înscrierea la cursuri de chimie. Ei au concluzionat că intențiile pe care le au studenții afectează în mod direct decizia acestora de a se inscrie la un curs de chimie. Conform celor
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
comportament are loc în funcție de compatibilitatea dintre intenții și controlul comportamental perceput, deci controlul compotamental este de așteptat să modereze efectul intenției comportamentale, astfel încât o intenția favorabilă produce comportamentul numai în situația în care există percepția unui control comportamental puternic. Conform teoriei lui Ajzen, intenția unei persoane de a genera un anumit comportament este cel mai bun predictor al respectivului comportament. Intenția comportamentală este determinată de trei constructe: atitudinea față de comportament (AC), normele proprii subiectului (NS), și controlul comportamental perceput (CCP). Atitudinea
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
de convingerile anterioare cele mai puternice ale persoanei și de evaluările acelor convingeri. Aceste convingeri puternice zugrăvesc credințe specifice despre comportamentul vizat și reprezintă măsurători indirecte ale celor trei variabile (AC, NS, CC). Această structură teoretică este cauzală și unidirecțională. Teoria comportamentului planificat face o legătură între comportament și convingeri, suport social și atitudini. Partea experimentală Scop Scopul acestui studiu este de a determina relația (legătura) dintre structurile convingerilor cadrelor didactice care predau științele în legătură cu folosirea unei game diverse de strategii
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Folosind convingerile susținute de primul eșantion, s-au construit itemi bipolari despre aplicarea/folosire unei game variate de strategii didactice în predarea științelor pentru a veni în întâmpinarea nevoilor generate de stilurile diferite de învățare ale elevilor. În acord cu teoria lui Ajzen și Fishbein, pentru construirea itemilor chestionarului au fost selectate numai acele convingeri care reprezintă majoritatea (75%) dintre convingerile evidențiate. Pentru construirea itemilor s-a folosit o scală semantică bipolară cu 5 trepte. Acești itemi reprezintă măsurători indirecte ale
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
evidențiate. Pentru construirea itemilor s-a folosit o scală semantică bipolară cu 5 trepte. Acești itemi reprezintă măsurători indirecte ale celor trei constructe majore: atitudine relativă la comportament (AC), norme subiective (NS) și percepția asupra controlului comportamental (CCP). Pe baza teoriei comportamentului planificat, convingerile au fost combinate conform ecuației liniare descrise de Ajzen și Fishbein (1980) pentru a obține măsurări indirecte. În continuare sunt prezentate exemple reprezentând convingeri și itemii corespunzători din chestionar pentru fiecatre tip de întrebare (AC; NS; CCP
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
indirecte ale atitudinii, normelor subiective și percepției asupra controlului comportamental folosind coeficientul alfa Cronbach de consistență internă și s au obținut următoarele valori: 0,59; 0,83; 0,83. Validitatea scalelor pentru determinările directe și indirecte ale variabilelor stabilite conform teoriei comportamentului planificat poate fi inferată din două surse. Mai întâi, validitatea de conținut pentru măsurătorile indirecte decurge din modul de realizare a chestionarului, din moment de convingerile cele mai puternice ale profesorilor emerg din propriile răspunsuri ale profesorilor la chestionarele
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
se confirmă in sensul că nu există o influență a datelor demografice genul, vechimea la catedră, gradul didactic și studiile asupra intenției cadrelor didactice de a aplica o gamă largă de metode didactice la orele de științe. Concluzii Cercetările și teoriile referitoare la învățare scot în evidență complexitatea acestui fenomen, antrenând mecanisme psihice de la cele foarte simple, descrise de teoria reflexelor condiționate, până la mecanisme complexe descrise de teoriile contemporane ale învățării. Învățarea școlară este o formă de învățare sistematică, organizată, care
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
studiile asupra intenției cadrelor didactice de a aplica o gamă largă de metode didactice la orele de științe. Concluzii Cercetările și teoriile referitoare la învățare scot în evidență complexitatea acestui fenomen, antrenând mecanisme psihice de la cele foarte simple, descrise de teoria reflexelor condiționate, până la mecanisme complexe descrise de teoriile contemporane ale învățării. Învățarea școlară este o formă de învățare sistematică, organizată, care se supune unor reguli și trebuie să satisfacă anumite cerințe legate de conținuturile studiate, de evaluarea randamentului și de
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
o gamă largă de metode didactice la orele de științe. Concluzii Cercetările și teoriile referitoare la învățare scot în evidență complexitatea acestui fenomen, antrenând mecanisme psihice de la cele foarte simple, descrise de teoria reflexelor condiționate, până la mecanisme complexe descrise de teoriile contemporane ale învățării. Învățarea școlară este o formă de învățare sistematică, organizată, care se supune unor reguli și trebuie să satisfacă anumite cerințe legate de conținuturile studiate, de evaluarea randamentului și de metodele și mijloacele didactice folosite. În centrul activității
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]