54,793 matches
-
după o himeră, că privești și nu vezi nimic. Că ai îngâmfarea și liniștea prostului desăvârșit. Perfecțiunea e dincolo de noi...În noi e doar trecerea. Dar singurătatea cum o definiți? Singurătatea apără ființa. Din singurătate se naște și moare dragostea. Dragostea e clipa care dă singurătății aripi și zbor. Singurătatea, așteptarea, iubirea, spaima și moartea, un univers dintotdeauna al artei. Fără acestea nu există nimic. Fără ele nu există artiști. M-ați prins într-o seară (râde) când de fapt nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bătute sunt masochiste. Există puține cupluri în care se petrec scene de violență între parteneri. Violența există numai în cuplurile lipsite de educație. Bătaia este fără urmări, este un fenomen de moment cauzat de pierderea controlului. Este o parte a dragostei dintre cei doi. Biserica îl va schimba pe el și nu-și va mai bate soția. Chiar dacă își bate partenera este un tată bun pentru copii și, deci, cei doi trebuie să rămână împreună ca să-și crească copiii. Dacă vor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vezi așa cum vreau eu să fiu văzut”); 4. nevoia de a încorpora, de a-l înghiți pe celălalt în relație; doar în măsura în care poate face acest lucru, se simtă validat. Partenerul nu este decât o parte din sine însuși. Partenerul simbolizează dragostea părintească posesivă, al cărei mesaj era: „Tu ești o parte din mine, tu ești eu și de aceea te iubesc”. A și pierde partenerul semnifică a se pierde pe sine („Nu pot exista fără tine!”) și senzația ce o trăiește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
specifice atașamentului: a) securizant; b) insecurizant evitant și c) insecurizant rejectant-ambivalent. a) în cazul atașamentului securizant, relația de cuplu va semnifica fericire, încredere, prietenie, toleranță față de celălalt și acceptarea lui. Persoanele aducând din copilărie un astfel de atașament cred că dragostea există, că e stabilă și nu manifestă anxietăți sau temeri în implicarea într-o relație apropiată. b) Atașamentul insecurizant evitant manifestă mai puțină încredere în celălalt și în dragoste, este mai puțin fericit, prietenos și tolerant față de partener. Persoanele cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lui. Persoanele aducând din copilărie un astfel de atașament cred că dragostea există, că e stabilă și nu manifestă anxietăți sau temeri în implicarea într-o relație apropiată. b) Atașamentul insecurizant evitant manifestă mai puțină încredere în celălalt și în dragoste, este mai puțin fericit, prietenos și tolerant față de partener. Persoanele cu un astfel de atașament se îndrăgostesc greu și au o teamă față de o apropiere prea mare cu partenerul. Când intră în relație cu un partener securizant, relația poate merge
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
față de partener. Violența însă este imediat prezentă în cazul în care partenerul este ambivalent rejectant. Dar în astfel de relații, partenerul evitant va încerca să se separe, punându-se la adăpost. c) Adulții clasificați în categoria atașamentului insecurizant ambivalent trăiesc dragostea ca pe o stare cu intense suișuri și coborâșuri, de la euforie și speranțe nemăsurate, la gelozie intensă și depresie. Dezvoltă o obsesie față de partener și nu sunt niciodată mulțumiți de reciprocitatea partenerului. Se îndrăgostesc repede, la prima vedere și sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în 30 50% din cuplurile violente, comportamentele violente ale partenerilor apar înainte de căsătorie, acest lucru nu declanșează autoapărarea la partenerul-victimă care alege să trăiască împreună cu agresorul. Mai mult încă, 30% dintre comportamentele violente sunt interpretate ca acte și dovezi de dragoste (Mayseless, 1991). O interesantă analiză realizată de Flynn (1987, p. 295) arată că: a) „relațiile premaritale și maritale au caracteristici comune care contribuie la apariția violenței în interacțiune; b) formele și frecvența manifestărilor violente în relația maritală rămân similare cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
studii superioare) „Poate că unele femei merită bătaie. Poate nu este cea mai bună metodă, dar este cea mai la îndemână.”( răspunsul unui bărbat, intervievat aleatoriu, pe stradă) „Femeia trebuie să fie un ajutor pentru om. Dumnezeu trebuie să mențină dragostea dintre ei.” Considerăm că în cercetarea din urmă cu 14 ani, răspunsurile studenților erau cele mai îngrijorătoare. Femeia era exclusă din conceptul de om (ultimul răspuns citat mai sus) și era considerată un obiect, un instrument menit „să fie de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înțeleagă funcționarea lumii. Copilul fără limite este uneori numit copil supraprotejat. Este copilul căruia i se aplică termenul răsfățat. Are voie să facă orice, ceilalți trebuie să se supună dorințelor și capriciilor lui. Părinții își argumentează atitudinea prin marea lor dragoste față de copil, uneori dublată de un sentiment de vinovăție că nu se pot oferi copilului în totalitate, mai ales, datorită obligațiilor socioprofesionale. Copilul crește cu sentimentul că poate face orice, că nu există limite, reguli. Acest lucru determină o lipsă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
5% din cazuri. Aceste statistici ar trebui să ne alerteze pe toți, mai ales pe politicienii noștri, căci „viitorul unei nații se naște în familie”(Winnicott, 1964). Ce viitor putem prefigura atunci când marea majoritate a copiilor cresc cu violență în loc de dragoste și respect, sau dublând dragostea și pervertindu-i sensul și manifestările? Copiii maltratați, în cea mai mare măsură, vor deveni adulți nefericiți și apoi părinți abuzivi, la rândul lor. 3. Abuzul sexual este mult mai frecvent decât am dori să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ar trebui să ne alerteze pe toți, mai ales pe politicienii noștri, căci „viitorul unei nații se naște în familie”(Winnicott, 1964). Ce viitor putem prefigura atunci când marea majoritate a copiilor cresc cu violență în loc de dragoste și respect, sau dublând dragostea și pervertindu-i sensul și manifestările? Copiii maltratați, în cea mai mare măsură, vor deveni adulți nefericiți și apoi părinți abuzivi, la rândul lor. 3. Abuzul sexual este mult mai frecvent decât am dori să recunoaștem. A început să fie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pășește în viață carențat afectiv, deci cu busola interioară deteriorată, ceea ce se acompaniază cu multiple consecințe indezirabile. Prin urmare, constituie un imperativ ca viitoarea mamă, atât pe filiera conștientă, cât și inconștientă, să-și învăluie copilul nenăscut cu sentimente de dragoste, de acceptare și de grijă focalizată. Literatura de specialitate consemnează multiple cazuri ce demonstrează, fără echivoc, că iubirea maternă, dorința ardentă de a aduce pe lume un copil, generează în jurul acestuia o miraculoasă „bulă protectoare”, despre care vorbea B. Cyrulnik
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
profund omagiu pentru darul lor de lumină. Iar cuvintele scrise de E. Kübler-Ross (2008, p. 415), unul dintre cei mai sublimi însoțitori ai drumului care duce spre moarte, sintetizează esența solară a acestui temerar efort: „cei care găsesc puterea și dragostea necesară pentru a sta la căpătâiul bolnavului muribund, înconjurați de liniștea de dincolo de cuvinte, vor ști că acest moment nu este nici înspăimântător, nici dureros” Urmărind moartea cuminte a unei ființe umane, o vom putea asemăna cu urma de pe cer
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o viață satisfăcătoare. Așadar, proba obiectivă a rezilienței o dăm în modul în care reușim în viața autonomă, printre ceilalți, și în modul în care reușim ca părinți. Dovada subiectivă este capacitatea de a nu ne pierde bucuria de viață, dragostea parentală și sentimentul valorii și al unicității identității noastre ca individ. Dar toate aceste capacități: autonomia existențială, eficientă în creșterea noilor generații, bucuria de viață și valorizarea identității unice, printre ceilalți, se regăsesc și atunci când vorbim despre reziliența familiei, a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
facem față greutăților atunci când nu ne simțim singuri, când efortul nostru contează pentru cineva, este apreciat de o persoană care ne este și devine tot mai importantă, o persoană care, psihologic vorbind, ne stă aproape. Această legătură emoțională pozitivă (compasiune, dragoste, comuniune emoțională) ne sporește capacitatea de a funcționa sănătos în ciuda riscurilor, adversităților, traumei. La fel cum, în neurologie, neuronul caută partener, se leagă prin sinapsă de un alt neuron, dând consistență funcțiilor sistemului nervos, tot așa când găsim un partener
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ce le generează această stare de absorbire deplină. Relaționarea bună, armonioasă cu ceilalți, într-o ierarhie emoțională care securizează, este principala sursă de echilibru emoțional a individului, precum și resortul ce motivează și susține dezvoltarea copilului. Atașamentul față de figura de atașament, dragostea față de părinți și ceilalți membri ai familiei, afilierea la grupul de prieteni și colegi, sunt elementele care asigură stabilitatea, predictibilitatea și afecțiunea în mediul de viață al copilului. Relaționarea armonioasă, a da și a primi dragoste, reprezintă o resursă pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
față de figura de atașament, dragostea față de părinți și ceilalți membri ai familiei, afilierea la grupul de prieteni și colegi, sunt elementele care asigură stabilitatea, predictibilitatea și afecțiunea în mediul de viață al copilului. Relaționarea armonioasă, a da și a primi dragoste, reprezintă o resursă pentru reziliență, dar și o dovadă a rezilienței. în ce mod părinții, educatorii, vecinii, adică toți adulții competenți din jurul copilului pot facilita dezvoltarea rezilienței lui? în neurobiologie (Siegel, 2003), sunt formulate câteva principii ale unei pedagogii orientate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe care-l omagiem prof. univ. dr. Ion M. Anghel. Curajul de a-și exprima opiniile, chiar cu riscul de a suporta consecințe, ca și demnitatea de care a dat dovadă în împrejurări care-l aduceau pe marginea prăbușirii, precum și dragostea viscerală de țară, de ceea ce este românesc, reprezintă cea de-a doua latură a juristului, diplomatului și profesorului Ion M. Anghel. "Mic de stat" cum spunea cronica, dar impresionant ca statură în profesie, om de omenie în relațiile cu cei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de umbră. Apoi, a fost pensionat, deși ar fi putut aduce, în continuare, mari servicii diplomației române. Îl părăsea de timpuriu, răpusă de o boală nemiloasă, soția sa Relly actrița Aurelia Sorescu, o frumusețe aparte, de care îl legase o dragoste puternică. În ceea ce mă privește, îl omagiam în Discursul de recepție, pronunțat la primirea mea în Academia Oamenilor de Știință din România, intitulat " Teoria relațiilor internaționale și dilemele științei", precum și într-o comunicare ținută la sesiunea științifică organizată de MAE
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sau, cel putin, a ființelor sensibile. Austin a oferit un exemplu în The Province of jurisprudence [Sfera jurisprudenței] (p. 108), în care susține c] utilitaristul nu are nevoie de agenți care s] se transforme în cazuiști permanenți. „Deși el aprob] dragostea, pentru c] aceasta este în concordant] cu principiul s]u, utilitaristul este departe de a afirma c] binele general ar trebui s] fie motivația îndr]gostitului. Nu s-a afirmat sau conceput niciodat] în utilitarism c] îndr]gostitul ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
material] erau copleșitor de pozitive. În puținele versete evanghelice p]strate în care Iisus face referire la sex, el condamn] adulterul și divorțul. Nic]ieri nu stigmatizeaz] ins] impulsurile erotice ca fiind în mod inerent rele. Predicând o lege a dragostei și cercetând oamenii pe baza motivelor și intențiilor lor interioare, Iisus consider] sexul și lumea material] ca fiind obstacole în calea mântuirii eterne doar atunci când și dac] acestea sunt transformate în idoli. Primul care a introdus idealul creștin al celibatului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sexul în scopul procre]rii în cadrul c]s]toriei mai adecvat naturii umane decât cel care are ca scop pl]cerea în afara c]s]toriei? (capitolul 13, „Dreptul Natural”, demonstreaz] eroarea folosirii noțiunii de „drept natural” în acest sens). 4) Dragoste și intimitate O modalitate de dezvoltare a abord]rilor clasice este contestarea faptului c] sexul este acceptabil moral numai dac] este însoțit de dragoste și intimitate. Variații ale acestei abord]ri sunt susținute de Vincent Punzo în Reflective Naturalism [Naturalismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toriei? (capitolul 13, „Dreptul Natural”, demonstreaz] eroarea folosirii noțiunii de „drept natural” în acest sens). 4) Dragoste și intimitate O modalitate de dezvoltare a abord]rilor clasice este contestarea faptului c] sexul este acceptabil moral numai dac] este însoțit de dragoste și intimitate. Variații ale acestei abord]ri sunt susținute de Vincent Punzo în Reflective Naturalism [Naturalismul reflexiv] și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește cu o perspectiv] mai profund] a necesit]ții încrederii reciproce, a înțelegerii și a împ]rt]sirii reciproce a celor mai l]untrice gânduri. Dragostea și intimitatea, deși în general sunt componente ale c]s]toriilor de succes, nu sunt, în mod logic necesare sau limitate c]s]toriilor. O asemnea poziție este susținut] de dou] premise principale: o concepție asupra naturii umane care sugereaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]toriilor. O asemnea poziție este susținut] de dou] premise principale: o concepție asupra naturii umane care sugereaz] c] sexul este o activitate uman] imperativ], reflectând cele mai intime aspecte ale personalit]ții umane, și ipoteza c] sexul f]r] dragoste înjosește și, într-un final, altereaz] personalitatea uman]. Aceast] abordare este susținut] de tendința de a evita așa-zisele efecte dezumanizante ale sexului mecanic și promiscuu și de dorința de a promova sexul că cea mai intim] exprimare fizic] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]