65,481 matches
-
resimte captivitatea în însăși casa părinților săi. Așa cum subliniază și titlul, captivitatea este destinul personajului. Captivitatea reiese atît din răpirea sa, cît și din întoarcerea prea tîrzie în sînul familiei. Din pasiv (victimă) după răpirea inițială și chiar după întoarcerea acasă la care consimte vag, el nu devine agent, stăpîn pe faptele sale, decît datorită amintirii, în P8 și P9, și mai ales în P11, cînd pleacă și își hotărăște propriul destin. Ceea ce-l interesează pe Borges, este evoluția personajului, care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din ce motive se tot amână! Am așteptat multă vreme să vină cineva să mă "achiziționeze", și când credeam că totul e în zadar, cineva venit parcă din alt univers, m-a descoperit și în liniște, calm, m-a luat acasă, în sufletul lui și acum am un loc pe care l-am râvnit, am un loc în care nimeni nu mai știe de mine și în care mi-am regăsit identitatea, și am găsit ceea ce nu am avut niciodată la
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
Mi-ar plăcea să iubesc Printre zbor de îngeriă Îngerii care plâng, Plâng pentru mine. Să-mi fie gândul întrebare Suspinul, loc de întoarcere În trecutul-prezent În viitorul ce-l compun Din triste amintiri. Voi locui acolo Unde cuvântul este acasă! SINE NOMINE III Îmi amintesc de tot și toate Și n-am să uit nimic din ce n-a fost Și vreau să știu dacă se poate Și dacă toate au un rost. Îmi depăn în uitări trecute vise Și
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
instincte antreprenoriale ca bărbații. Scor ales: 4. Femeile angajate nu trebuie să își ia timp liber pentru a rezolva chestiuni care țin de responsabilități familiale. Scor ales: 5. Pentru o dezvoltare normală a copiilor, este nevoie ca mamele să stea acasă până când aceștia cresc. Scor ales: 6. Femeile sunt prea emoționale pentru a deține poziții de conducere în organizații. Scor ales: 7. În medie, femeile manager/femeile care au o carieră câștigă un salariu egal cu cel al bărbaților care prestează
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de sănătate/când ar avea nevoie specială de îngrijire, s-ar baza în principal pe familie. În consecință, deși modelul femeii casnice este din ce în ce mai puțin prezent în Europa, ceea ce nu s-a schimbat este modul în care împărțim responsabilitățile de acasă. În România, aproape la fel de multe femei lucrează la fel de multe ore ca și bărbații săptămânal și foarte puține femei sunt încadrate/au acces la integrarea pe piața muncii în cadrul unei formule de lucru cu timp flexibil. În România există o utilizare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mult, 50% dintre părinți consideră că au o problemă în realizarea echilibrului și că această problemă îi afectează în ambele zone ale existenței: problemele din familie sunt aduse la locul de muncă și problemele de la locul de muncă sunt aduse acasă. Modul inechitabil de distribuire a rolurilor din familie este vizibil și dintr-o analiză a procentelor de bărbați care accesează concediul parental. Deși legislația conferă acest drept și bărbaților, femeile reprezintă majoritatea beneficiarelor. La nivelul UE, într-un studiu realizat
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de familie/privată oferite angajaților Cele mai frecvente măsuri sau politici privesc flexibilizarea programului de muncă și serviciile de asistență și training pentru angajați. Programele care susțin un timp de muncă flexibil au diverse variante: * timp parțial de muncă; * munca acasă (pentru un astfel de program optează angajații cu copii mici sau cei cu responsabilități ce pot fi realizate și în afara locului de muncă); * job-sharing (împărțirea între colegi a responsabilităților); * program flexibil de muncă (angajatul decide, împreună cu angajatorul, programul și condițiile
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ambele arii. O barieră pentru afirmarea femeilor care își asumă și rolul de soție/mamă este lipsa lor de la locul de muncă, pe perioada concediului de îngrijire a copilului. O strategie mai eficientă decât cele prezentate este redefinirea rolurilor, atât acasă cât și la serviciu. Ea presupune renegocierea așteptărilor și a resurselor necesare în activitate. Exemplul femeilor care au propria afacere este concludentă. Comparativ cu femeile care ocupă poziții de top în companii mari, acestea renunță mult mai puțin la rolul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de opiniile despre responsabilitățile familiale ale femeilor/ bărbaților: " Oamenii consideră că un bărbat nu are atâtea obligații familiale în raport cu o femeie și poate să muncească suplimentar sau poate să răspundă la orice chemare în afara programului. Pe când ea trebuie să vină acasă." (opine angajat, focus-grup). Așteptările sunt ca mai mulți bărbați decât femei să muncească peste timpul de lucru. Bărbații sunt văzuți ca având mai puține responsabilități în viața de familie decât femeile. Acestea din urmă sunt nevoite să echilibreze timpul dedicat
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a unui bărbat, ascunzând de obicei un sacrificiu. (focus-grupuri) " Oamenii consideră că un bărbat nu are atâtea obligații ca o femeie și poate să muncească suplimentar sau poate să răspundă la orice chemare în afara programului. Pe când ea trebuie să vină acasă." "Ea, dacă știe că e programul de 8 ore, după 8 ore știe că are de făcut piața, are și un copil de dus la școală, o ședință la școală sau alte probleme pe lângă. Acasă, nu bărbatul ține casa cu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Pe când ea trebuie să vină acasă." "Ea, dacă știe că e programul de 8 ore, după 8 ore știe că are de făcut piața, are și un copil de dus la școală, o ședință la școală sau alte probleme pe lângă. Acasă, nu bărbatul ține casa cu o curățenie și o mâncare. Mai rar bărbații fac lucrurile astea." Însă opiniile angajaților referitoare la promovarea femeilor sunt determinate și de nivelul de frustrare acumulat în ceea ce privește locul de muncă. În consecință, cu cât frustrarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
dezvolte competențele angajaților? Mai mult de o femeie din 5 consideră că mai ales femeile manager sunt orientate către dezvoltarea competențelor angajaților. Femeia și rolurile multiple Femeia este văzută în contextul nevoii de a echilibra două roluri importante: cel de acasă, din familie și cel de la locul de muncă. Majoritatea respondenților consideră reușita în afaceri a unei femei ca fiind doar un aspect complementar al succesului pe plan familial. Acesta ar fi și motivul pentru care există atât de puține femei
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
o mică măsură. Opinii referitoare la situațiile de hărțuire sexuală și rezolvarea lor " Dacă o femeie e hărțuită sexual trebuie să meargă la poliție ... dar nu aici e rezolvarea. Rezolvarea trebuie să pornească de jos, cu cei șapte ani de acasă." (opinie manager interviuri în profunzime). Managerii participanți la interviuri manifestă o atitudine de scepticism cu privire la capacitatea victimei de a avea câștig de cauză în fața hărțuitorului (hărțuitoarei) atât la nivelul organizației cât și la nivelul instituțiilor din afara organizației. Responsabilii de resurse
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
bărbat care candidează pentru același post? a) da; b) nu; c) nu știu. 11. Care este principalul motiv pentru care femeia candidată este evaluată mai atent? a) concepția generală că femeia este mai slabă; b) femeile au mai multe responsabilități acasă; c) neîncrederea în femei; d) femeile sunt considerate mai puțin apte profesional; e) mentalitate/preconcepții; f) discriminare și prejudecăți. 12. După părerea dvs. pentru a lucra în top management de cele mai multe ori sunt preferate femeile sau bărbații? a) sunt preferate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
instincte antreprenoriale ca bărbații. Scor ales: 4. Femeile angajate nu trebuie să își ia timp liber pentru a rezolva chestiuni care țin de responsabilități familiale. Scor ales: 5. Pentru o dezvoltare normală a copiilor, este nevoie ca mamele să stea acasă până când aceștia cresc. Scor ales: 6. Femeile sunt prea emoționale pentru a deține poziții de conducere în organizații. Scor ales: 7. În medie, femeile manager/femeile care au o carieră câștigă un salariu egal cu cel al bărbaților care prestează
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
îi va asigura un viitor mai bun, se spulberă foarte repede, la întâlnirea privirii mamei vitrege, când un cuțit rece îi trece pe șira spinării. Și fetița, după o noapte de zbucium, înțelege că nicăieri nu e mai bine ca acasă, printre ai săi. Un instinct care nu le lipsește copiilor niciodată, o face să fugă de la noua ei locuință și să se întoarcă de unde a plecat, “îngerașul bunicii”, acolo unde bunica și frații o așteptau cu ochii înlăcrimați. Comparația, metafora
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
pentru copiii de astăzi, care au tot ce visează dar care nu depun nici un efort pentru asta, considerând că totul li se cuvine. Numai întorcându-ne cu gândul la vremurile când copiii mergeau desculți la câmp, înfruntau setea și arșița, acasă întrețineau gospodăria și se întreceau în cele mai diverse munci artizanale care să le îmbunătățească și îmbogățească viața, putem să ne închipuim viața tinerilor la începutul veacului al X X -lea, după primul război mondial, în anii grei de secetă
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
după primul război mondial, în anii grei de secetă și foamete îndurați cei care nu se puteau întreține decât cu sudoarea propriilor brațe. Și dacă mai adăugăm și faptul că mulți părinți au pierit în război, lăsând orfani și văduve acasă, putem să completăm tabloul acelor vremuri tulburi. Mura este prototipul copilului sărman, dar harnic și generos, care-și ajută frații și pe bunica și luptă pentru a-și clădi o viață mai bună, cu propriile mâini, cu propria pricepere și
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
o direcție greșită. Nu știa că așa s-a întâmplat, dar a aflat de la un bărbat care a fost curios să știe unde merge o fetiță cu pasul atât de hotărât. Ca un făcut, tot cu căruța a fost dusă acasă, înapoi, pe aceeași melodie cunoscută: hârrrr- hârrrr... și a ajuns direct în brațele bunicii, adică exact acolo unde încă se simțea căldura mamei sale, acolo unde pieptul bătrânei încă nu se liniștise din bocetele de cu seară. A ajuns acolo
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
de unde nu o va mai lua nimeni și de unde nici bunica nu o va mai da nimănui! A fost bine, a fost rău..., nici până la moarte nu a știut! Cert este un singur lucru: niciunde nu este mai bine ca acasă, acasă la bunica! Apăsătoare este liniștea acestei nopți lungi de vară, cum apăsător este gândul bunicii. Prin ochiurile mici de geam, lumina palidă a lunii își face simțită prezența în camera mică, curată, mirosind a flori de lămâiță. Doarme Mura
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
nu o va mai lua nimeni și de unde nici bunica nu o va mai da nimănui! A fost bine, a fost rău..., nici până la moarte nu a știut! Cert este un singur lucru: niciunde nu este mai bine ca acasă, acasă la bunica! Apăsătoare este liniștea acestei nopți lungi de vară, cum apăsător este gândul bunicii. Prin ochiurile mici de geam, lumina palidă a lunii își face simțită prezența în camera mică, curată, mirosind a flori de lămâiță. Doarme Mura! Doarme
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
voi nici brânză nu ați vrut să mâncați. Ei, poate mâine o veți dori! Și pune strachina cu brânza din ea neatinsă, cu grijă, într-un coș de nuiele, alături de câteva firimituri de mămăligă. - Haideți, băieți! Haideți, băieții mamii, mergeți acasă, la bunica voastră, că doar ați mâncat! Mura aștepta somnul, care spală și curăță ochii de tot ce nu place privirilor de peste zi, într- o ușoară legănare a uitării și a iertării. Din acest motiv, zorile dimineții sunt atât de
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
păr deloc, uite! Și uite în fotografie ce păr bogat am avut, și salbă de aur. Mi-au luat tot comuniștii. Ginerele, cuscru, toți au făcut pușcărie pentru că eu am dat de mâncare la partizani. Mă aducea lumea cu țoala acasă. Ultima dată, a venit Cârnu cu ăla de cauciuc și o curea pe mână. “Spune!” N-am spus. M-a legat de mâini cu unu care-a murit și el pe șoseaua spre București. “Îți dăm 300 de lei!” “Domnule
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a zis că ne arestează. Aveam încredere în el. L-am dus la Tămaș, la grup. A discutat cu Apostol. O fi avut vreo măgăduială, vreo suspiciune asupra lui... Ciobanca a plecat de la grup, spunându-le că vine la mine acasă. Șefu’ a trimis să mă caute un băiat, care semăna perfect cu mine. Lumea ne confunda... Colțu și cenacu Ciobanca plecase de la grup direct la Securitate. A doua zi, a venit cu Securitatea la părinții mei. “Unde e băiatu?” “Nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
am auzit când se întorceau. De un fir de păr a atârnat soarta mea. M-am dus în partea cealaltă, spre Aref. Au trecut, mi-am luat automatul și-am mers pe pârăul Pișăretului, la moara lui Mortean. Am ajuns acasă ziua în amiaza-mare. Nu m-a văzut decât o singură femeie la răspântie. Se crucea. “Închină-te, țață Floare, că m-ai văzut, da’ să nu vorbești!” Venea toamna și intrase frica în mine.” Calul cel alb Ciobanul convertit la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]