54,793 matches
-
intim] exprimare fizic] a ființei umane - un act demn de o atenție special] datorit] efectelor sale unice asupra integrit]ții noastre existențiale. Diferite modific]ri au ap]rut în aceast] abordare. Unii susțin]tori ai acesteia contrazic necesitatea exclusivit]ții dragostei și a intimit]ții. 5) Critică dragostei și a intimit]ții Criticii consider] c] abordarea tandemului dragoste-intimitate supraevalueaz] și universalizeaz] importantă activit]ții sexuale pentru integritatea existenței și prosperitatea psihologic]. În primul rând, este clar c] mulți oameni nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
act demn de o atenție special] datorit] efectelor sale unice asupra integrit]ții noastre existențiale. Diferite modific]ri au ap]rut în aceast] abordare. Unii susțin]tori ai acesteia contrazic necesitatea exclusivit]ții dragostei și a intimit]ții. 5) Critică dragostei și a intimit]ții Criticii consider] c] abordarea tandemului dragoste-intimitate supraevalueaz] și universalizeaz] importantă activit]ții sexuale pentru integritatea existenței și prosperitatea psihologic]. În primul rând, este clar c] mulți oameni nu s-au limitat la sexul însoțit de dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dragostei și a intimit]ții Criticii consider] c] abordarea tandemului dragoste-intimitate supraevalueaz] și universalizeaz] importantă activit]ții sexuale pentru integritatea existenței și prosperitatea psihologic]. În primul rând, este clar c] mulți oameni nu s-au limitat la sexul însoțit de dragoste, iar aceștia nu prezint] în mod necesar efectele dezumaniz]rii și ale dezintegr]rii psihologice, atât de temute de c]tre susțin]torii acestei abord]ri. În al doilea rând, chiar atunci când sexul f]r] dragoste conduce la fragmentare existențial
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la sexul însoțit de dragoste, iar aceștia nu prezint] în mod necesar efectele dezumaniz]rii și ale dezintegr]rii psihologice, atât de temute de c]tre susțin]torii acestei abord]ri. În al doilea rând, chiar atunci când sexul f]r] dragoste conduce la fragmentare existențial], nu înseamn] c] interacțiunile sexuale ar fi inacceptabile din punct de vedere moral. Exceptând cazul în care ni se impune moral un comportament care s] faciliteze integritatea existenței, putem concluziona cel mult c] sexul f]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conduce la fragmentare existențial], nu înseamn] c] interacțiunile sexuale ar fi inacceptabile din punct de vedere moral. Exceptând cazul în care ni se impune moral un comportament care s] faciliteze integritatea existenței, putem concluziona cel mult c] sexul f]r] dragoste, în aceste cazuri, este o strategie nes]n]toas] și imprudent]. Sfera „moralului” nu este coextensiv] (nu se suprapune în totalitate) cu sfera a ceea ce este în propriul meu interes. Această înseamn] c] o persoan] nu este obligat] moral s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu este coextensiv] (nu se suprapune în totalitate) cu sfera a ceea ce este în propriul meu interes. Această înseamn] c] o persoan] nu este obligat] moral s] desf]soare numai acele acțiuni care faciliteaz] interesul propriu. În ultimul rând, desi dragostea și intimitatea sunt aspecte importante ale personalit]ții umane, nu este clar c] acestea sunt întotdeauna fundamentale. Ne angaj]m în activit]ți care merit] efortul, dar care nu sunt însoțite de dragoste și intimitate. De ce ar fi sexul diferit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faciliteaz] interesul propriu. În ultimul rând, desi dragostea și intimitatea sunt aspecte importante ale personalit]ții umane, nu este clar c] acestea sunt întotdeauna fundamentale. Ne angaj]m în activit]ți care merit] efortul, dar care nu sunt însoțite de dragoste și intimitate. De ce ar fi sexul diferit? Dac] se pretinde c] sexul este diferit pentru c] este în mod necesar și profund conectat la personalitatea uman], r]mân totuși întrebări: este aceast] leg]tur] un fapt anistoric? Oare nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferit? Dac] se pretinde c] sexul este diferit pentru c] este în mod necesar și profund conectat la personalitatea uman], r]mân totuși întrebări: este aceast] leg]tur] un fapt anistoric? Oare nu este posibil ca pl]cerea, f]r] dragoste și intimitate, s] serveasc] pentru mulți oameni drept scop legitim al sexului? Este importantă sexului pentru integritatea existenței un fapt biologic sau numai un construct social al anumitor subgrupuri din cadrul societ]ții? Nemulțumirea fâț] de morală sexual] a tradiției vestice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
importantă consimt]mântului reciproc, voluntar și în prealabil anunțat, si evidențiaz] oportunitatea toler]rii diversit]ții sexuale că o recunoaștere a libert]ții și autonomiei umane. Unii contractualiști, precum Russell Vannoy în cartea sa Sex Without Love [Sex f]r] dragoste], sunt influențați de un curent al gândirii occidentale care descrie sexul că pe un dar de preț ce trebuie exercitat adesea și cu îndr]zneal] (de exemplu, Rabelais, Boccaccio, Kazantzakis). Alți contractualiști subscriu unei concepții vechi conform c]reia sexul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
creeaz] obligații reciproce pe baza nevoii și aștept]rilor respective. Noi interacțion]m sexual cu altii pentru a ne satisface anumite dorințe pe care nu ni le putem îndeplini noi înșine (spre exemplu, instinctul reproductiv, dorința de pl]cere, de dragoste și intimitate și de aprobare din partea celorlalți, precum și alte porniri mai puțin l]udabile, cum sunt agresiunea, supunerea și dominarea). Aceast] poziție recunoaște explicit c] activit]țile sexuale sunt evaluate moral prin prisma acelorași reguli și principii general relevante pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conchidem c] cerință imparțialit]ții submineaz] relațiile personale așa cum le înțelegem în prezent. Această înseamn] c] relațiile pot fi preferențiale doar în mod limitat având în vedere principiul considerației egale acordate intereselor. Dup] cum a afirmat Rachels (1989, p. 48): „Dragostea universal] este un ideal mai înalt decât loialitatea familial], iar obligațiile din cadrul familiei pot fi complet înțelese doar că ilustr]ri ale obligațiilor fâț] de semenii noștri”. Este deci posibil că oamenii s] aib] îndatoriri speciale fâț] de alții, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prietenii unul de cel]lalt în conformitate cu regulile morale generale. Dar prietenii nu își doresc acest fel de grij] impersonal]; ei vor s] fie iubiți pentru ceea ce sunt. Loialitatea total] pentru o teorie moral] imparțial] pare s] nu ia în calcul dragostea pe care oamenii și-o doresc atât de mult. Aceast] problem] a determinat filosofi precum Bernard Williams, Susan Wolf și Thomas Nagel s] susțin] c] relațiile personale și morală se afl] inevitabil în conflict și c], cel puțin în unele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care sugereaz] c] femeile au modele de reacție moral] diferite de b]rbați. Annette Baier, o voce feminist] influent] în filosofia contemporan], preia aceast] cercetare pentru a sugera c] etică tradițional] masculin] se axeaz] pe obligație, pe când cea feminin] pe dragoste. Baier sper] s] reconcilieze aceste morale într-o etic] a încrederii (vezi și capitolul 43, „Ideea unei etici feministe”). F]r] a susține toate aceste teorii, putem înv]ta multe de la antiteoreticieni. Critică pe care o aduc concepției dominante ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral, adesea așa este - Engels nu vrea s] susțin] c] ei sunt neap]rât victime ale unui fel de decepție personal] care apare când acționez în propriul interes, dar m] am]gesc singur crezând c] acționez din datorie moral] și dragoste filantropic]. Dar întrebarea este: ce înseamn] de fapt s] acționezi pe baze morale, religioase sau filosofice? Care este leg]tură unor asemenea acțiuni cu viața social]? Când action]m din astfel de motive, ce facem noi de fapt? Când sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încât am uitat valorile superioare prin care trebuie justificate înseși convențiile morale. Astfel, Buddha a accentuat renunțarea la sine, măi degrab] decât grijă pentru ritualurile hinduse ale timpului, la fel cum Mo Tzi a demonstrat c] trebuie s] urm]m dragostea universal], nu îndatoririle particulare specificate de confucianism, si la fel cum Iisus a înv]țâț c] dragostea fâț] de Dumnezeu și aproape era mai important] decât respectarea literei legii morale iudaice. În mod cert, aceast] oscilație ar putea fi interpretat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la sine, măi degrab] decât grijă pentru ritualurile hinduse ale timpului, la fel cum Mo Tzi a demonstrat c] trebuie s] urm]m dragostea universal], nu îndatoririle particulare specificate de confucianism, si la fel cum Iisus a înv]țâț c] dragostea fâț] de Dumnezeu și aproape era mai important] decât respectarea literei legii morale iudaice. În mod cert, aceast] oscilație ar putea fi interpretat] că nimic mai mult decât un conflict recurent, insolvabil, între o etic] bazat] pe reguli și una
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reprezintă un exemplu în acest sens. Aici Blaga identifică printre determinantele sau potențele creatoare importante ale culturii române: viziunea spațială a unui orizont ondulat, adică spațiul mioritic și preferința arătată categoriilor organicului ale lumii, perspectiva sofianică de transfigurare a realității, dragostea de pitoresc, năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale toate acestea fiind de fapt transfigurări ale duhului ortodoxiei. Viziunea spațială a plaiului sau a spațiului mioritic "un spațiu înalt și indefinit ondulat înzestrat cu accente ale unui anume
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Miorița, Meșterul Manole, legenda pământului transparent, grâul cristoforic, cerul megieș, slujba vântului 35. Perspectiva sofianică se regăsește în orice creație imaginară sau reală care poartă semnificația unui "torent de transfigurare a transcendentului, pornită de sus în jos" (Blaga, 1936:126). Dragostea de pitoresc reiese din estetica vieții cotidiene. "Dragostea de pitoresc a răsăriteanului este aceea a unui om care, solidar cu natura, vrea o îmbogățire și o întrecere debordantă a ei printr-o lume podoabă" (Blaga, 1936:168). Ea transpare din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cerul megieș, slujba vântului 35. Perspectiva sofianică se regăsește în orice creație imaginară sau reală care poartă semnificația unui "torent de transfigurare a transcendentului, pornită de sus în jos" (Blaga, 1936:126). Dragostea de pitoresc reiese din estetica vieții cotidiene. "Dragostea de pitoresc a răsăriteanului este aceea a unui om care, solidar cu natura, vrea o îmbogățire și o întrecere debordantă a ei printr-o lume podoabă" (Blaga, 1936:168). Ea transpare din podoabe, ornamentica lucrurilor cu care se înconjoară românul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acelei persoane care nu fac parte din acțiunea sau din atitudinea sa personală față de noi" (Shils, 1957:139-40). 24 "Așa cum o văd eu, societatea modernă nu înseamnă o mulțime singuratică [...] Nu este o Gesselschaft lipsită de suflet, egoistă, lipsită de dragoste, de credință, total impersonală și lipsită de orice forță integrativă în afară de interes sau coerciție" (Shils, 1957:131). 25 "Integrarea unei societăți mari prin atașament, altul decât cel la un sistem central de valori, a apărut în mintea mea ca o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
trăiri, imagini) cari se atribuie inconștientului, noi mai admitem și structuri spirituale ale inconștientului (de exemplu funcții categoriale cu totul specifice)" (Blaga, 1965:21). 31 Pe lângă acești factori de prim ordin, Blaga vorbește și de o serie de factori secundari: "dragostea de liniște", "dragostea de mișcare", "dragostea de nuanță" ș.a. (vezi Blaga, 1956:106). 32 Blaga menționează că această noțiune exprimă aproximativ aceeași idee pe care o surprinde conceptul lui Heidegger de "existență spre moarte" sau al lui Riegl de "sfială
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se atribuie inconștientului, noi mai admitem și structuri spirituale ale inconștientului (de exemplu funcții categoriale cu totul specifice)" (Blaga, 1965:21). 31 Pe lângă acești factori de prim ordin, Blaga vorbește și de o serie de factori secundari: "dragostea de liniște", "dragostea de mișcare", "dragostea de nuanță" ș.a. (vezi Blaga, 1956:106). 32 Blaga menționează că această noțiune exprimă aproximativ aceeași idee pe care o surprinde conceptul lui Heidegger de "existență spre moarte" sau al lui Riegl de "sfială de spațiu" (vezi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
noi mai admitem și structuri spirituale ale inconștientului (de exemplu funcții categoriale cu totul specifice)" (Blaga, 1965:21). 31 Pe lângă acești factori de prim ordin, Blaga vorbește și de o serie de factori secundari: "dragostea de liniște", "dragostea de mișcare", "dragostea de nuanță" ș.a. (vezi Blaga, 1956:106). 32 Blaga menționează că această noțiune exprimă aproximativ aceeași idee pe care o surprinde conceptul lui Heidegger de "existență spre moarte" sau al lui Riegl de "sfială de spațiu" (vezi Blaga, 1965:83
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se află în București. Alte vremuri, altă șaretă. 24 aprilie Alintatele bosumflări ale lui Cioran, adresate celor ce-l felicitau cu prilejul împlinirii cîte unei vîrste. Cu atît mai amuzat-parșive, cu cît aceștia recunoșteau în el, cu sinceritate și cu dragoste, o mare figură: "... pe el da! le răspundea Cioran, avîndu-l în vedere pe vechiul său prieten Mircea Eliade, pe el să-l serbeze lumea; Eliade e quelqu'un, nu ca mine, un pîrlit, ha, ha, ha, nu-i așa?" Ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și n-am ratat prilejul". Așa carevasăzică! În Jurnalul Sandei Stolojan, din cînd în cînd, răbufnirile umorale ale lui Cioran, rezoneurul de compania căruia s-a bucurat foarte fina stilistă. Una, contra francezilor, care totuși, nu?, l-au adoptat cu dragoste. Explicația lui Cioran privind întîietatea limbii engleze în lume și pierderea terenului de către francezi: "Asta pentru că englezii au colonizat America și Indiile în timp ce francezii i-au colonizat pe canibali". De recunoscut, și aici, umorul (aparent) radical, tipic cioranian. Din care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]