539,800 matches
-
puncte procentuale mai mult ca media țărilor OECD; la polul opus, Franța este cea mai dezvoltată țară în care impozitul pe venit și cel pe societăți comerciale reprezintă cea mai mică parte a impozitelor directe. În ciuda nivelului ridicat al taxelor, cheltuielile publice le depășesc net, totalizând 53,9% din PIB pe 2006. Ca urmare, deficitul bugetar este ridicat, atingând, în 2007, 2,7% din PIB și chiar 7,9% în 2009, din pricina conjuncturii economice. Datoria publică a Franței atingea de euro
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
1990, șase milioane de persoane depindeau de asistență socială. Prestațiile sociale sunt, în principal, finanțate prin contribuțiile sociale vărsate de populația activă (65,5 % din total în 2005), dar și — din ce în ce mai mult — de stat și de administrațiile locale. În 2005, cheltuielile de protecție socială — în sensul cel mai larg al termenului — reprezenta aproape 30% din PIB și peste 45% din venitul disponibil al gospodăriilor. În ciuda eforturilor guvernelor succesive de a controla cheltuielile sociale, acestea cresc rapid, În special, cresc cheltuielile cu
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
mult — de stat și de administrațiile locale. În 2005, cheltuielile de protecție socială — în sensul cel mai larg al termenului — reprezenta aproape 30% din PIB și peste 45% din venitul disponibil al gospodăriilor. În ciuda eforturilor guvernelor succesive de a controla cheltuielile sociale, acestea cresc rapid, În special, cresc cheltuielile cu sănătatea și cele cauzate de îmbătrânirea demografică, astfel că raportul între populația activă și cea inactivă de peste , care era de 3 în 1970, urma să atingă 2,07 în 2010 și
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
2005, cheltuielile de protecție socială — în sensul cel mai larg al termenului — reprezenta aproape 30% din PIB și peste 45% din venitul disponibil al gospodăriilor. În ciuda eforturilor guvernelor succesive de a controla cheltuielile sociale, acestea cresc rapid, În special, cresc cheltuielile cu sănătatea și cele cauzate de îmbătrânirea demografică, astfel că raportul între populația activă și cea inactivă de peste , care era de 3 în 1970, urma să atingă 2,07 în 2010 și 1,36 în 2050, în metropolă, conform INSEE
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
cea inactivă de peste , care era de 3 în 1970, urma să atingă 2,07 în 2010 și 1,36 în 2050, în metropolă, conform INSEE. În sfârșit, rata mare a șomajului persistent contribuie la creșterea dezechilibrului, întrucât șomerii nu cotizează. Cheltuielile sociale explică ele singure cvasi-totalitatea creșterii cheltuielilor publice (în procentaj din PIB) începând cu 1960, iar bugetul asigurărilor sociale prezenta în 2009 un deficit de 23,5 miliarde de euro. Franța se află pe locul trei în lume după mărimea
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
în 1970, urma să atingă 2,07 în 2010 și 1,36 în 2050, în metropolă, conform INSEE. În sfârșit, rata mare a șomajului persistent contribuie la creșterea dezechilibrului, întrucât șomerii nu cotizează. Cheltuielile sociale explică ele singure cvasi-totalitatea creșterii cheltuielilor publice (în procentaj din PIB) începând cu 1960, iar bugetul asigurărilor sociale prezenta în 2009 un deficit de 23,5 miliarde de euro. Franța se află pe locul trei în lume după mărimea bugetului alocat apărării, conform Stockholm International Peace
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
una dintre ratele cele mai ridicate din lume. Francezii beneficiază de una dintre speranțele de viață cele mai ridicate din lume, atât în rândul femeilor, cât și în rândul bărbaților, deși rata mortalității premature (înainte de 65 de ani) este ridicată. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor se ridicau la anual în 2008, ceea ce plasează Franța înaintea marilor săi vecini europeni, dar în urma Elveției, Norvegiei, Danemarcei, Luxemburgului și Statelor Unite. Între 1950 și 2006, cheltuielile dedicate îngrijirilor și achiziției de bunuri medicale
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
premature (înainte de 65 de ani) este ridicată. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor se ridicau la anual în 2008, ceea ce plasează Franța înaintea marilor săi vecini europeni, dar în urma Elveției, Norvegiei, Danemarcei, Luxemburgului și Statelor Unite. Între 1950 și 2006, cheltuielile dedicate îngrijirilor și achiziției de bunuri medicale a urcat de la 2,5 la 8,8% din PIB. Cu toate acestea, sănătatea locuitorilor Franței nu este optimă în toate domeniile. În ciuda scăderii consumului de vin începând cu anii 1960, francezii rămân
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
de energie regenerabilă, rolul lor în producția franceză de electricitate este în creștere și, în 2008, depășise 13%, datorită, în mare parte. energiei hidroelectrice. Începând cu anii 1970, sectorul comerțului a fost bulversat de explozia , care atrăgeau două treimi din cheltuielile alimentare în Franța, în 2008. Ca urmare, numeroase magazine mici au dispărut, deși în 2009 se constata o mică revenire a lor în zonele centrale ale orașelor, în special . Puterea deținută de câteva mari companii — Carrefour, de exemplu, este a
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
în Île-de-France (Disneyland Paris, , , ); dar și câteva obiective din provincie atrag și ele numeroși turiști, cum ar fi castelele din Valea Loarei, , , , din Colmar, sau Franța dedică o parte, în general, ridicată din PIB (2,02% în 2009), dar aceste cheltuieli sunt finanțate, mai ales, de sectorul public (41% în 2008) și sunt dedicate mai mult decât în alte țări ale Uniunii Europene și "a fortiori" ale OECD. Dacă cercetarea franceză se află la originea a numeroase descoperiri și a fost
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
candidat oficial, candidații potențial trebuie să primească sprijinul prin semnătură de la cel puțin 500 oficiali aleși, în principal primari ai comunelor franceze. Numărul oficialilor aleși care pot semna este de aproximativ 45.000 din care aproximativ 36.000 sunt primari. Cheltuielile și finanțarea campaniilor și a partidelor politice sunt foarte puternic regulate, existând o limită superioară a cheltuielilor de 20 milioane Euro din care 50% sunt finanțări publice. Reclamele televizate sunt interzise, dar fiecare candidat are un interval de timp alocat
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
principal primari ai comunelor franceze. Numărul oficialilor aleși care pot semna este de aproximativ 45.000 din care aproximativ 36.000 sunt primari. Cheltuielile și finanțarea campaniilor și a partidelor politice sunt foarte puternic regulate, existând o limită superioară a cheltuielilor de 20 milioane Euro din care 50% sunt finanțări publice. Reclamele televizate sunt interzise, dar fiecare candidat are un interval de timp alocat la televiziunea publică. Finanțarea campaniilor și a partidelor este supervizată de o agenție independentă. Metoda de alegere
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
a fost restaurată la inițiativa mitropolitului Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei. Biserica are pictură murală. În apropiere de biserică, se află și un turn clopotniță din lemn. În anul 2001 a fost zidit un lumânărar în curtea bisericii cu cheltuiala familiei lui Petru Girigan, primul ctitor al Parohiei Adâncata II. În curtea bisericii se află două cruci vechi de piatră, pe care se citesc cu greutate și nesigur următoarele inscripții în limba română cu caractere chirilice: "„L(a)m scris
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
prin slăbirea rezistenței structurale cauzate de foc, iar clădirea Pentagonului a fost lovită de un proiectil-rachetă sau avion militar. Motivele descrise în mod uzual sunt că atacurile au fost folosite ca justificare pentru invadarea Afghanistanului și Irakului pentru a mări cheltuielile financiare de ordin militar și pentru a îngrădi libertatea civilă domestică. Rapoartele și articolele publicate în revista "Popular Mechanics" de Institutul Național de Standarde și Tehnologie precum și mass-media au respins teoriile de conspirație ale atacurilor din septembrie. Unii ingineri civili
Teoriile conspirației atentatelor din 11 septembrie 2001 () [Corola-website/Science/317070_a_318399]
-
o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 626 familii cu 2.532 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Botoșana era păstorită de preotul paroh Dimitrie Popescu (născut în 1897). Biserica a fost restaurată pe cheltuiala credincioșilor în anul 1947, iar în prezent se află în stare bună. are în inventarul său peste 200 de obiecte de artă și cu valoare istorică ce datează din secolele XVIII-XIX. Dintre acestea menționăm următoarele: cruce de mână (1780), clopot
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
la câteva zeci de mii de oameni. Totodată, la scara Europei de atunci, Constantinopolul rămânea unul dintre orașele ei cele mai mari. Însă restaurarea capitalei, spre care s-au îndreptat, urmând curtea niceeană, descendenții celor izgoniți de latini, a necesitat cheltuieli colosale din partea lui Mihail al VIII-lea. Nomisma celui dintâi Paleolog conținea mai puțin de două treimi de aur. Impozitele percepute de la polulatia rurală au crescut și, în 1262 deja, drept răspuns, a izbucnit o revoltă țărănească în Bithynia. Politica
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
a fost înzestrată cu clopote. Pe clopotele bisericii de lemn din Dărmănești se pot citi următoarele inscripții: "„Acest clopot s-au făcut la biserica din Hatna cu ajutorul credincioșilor și cu silința lui Andrei Petre, 1803”"; "„S-au făcut cu toată cheltuiala preotului Iane Turnoviețchi spre veșnica pomenire, la biserica din Hatna, hramul Înălțării Domnului, 1844”"; "„Acest clopot s-au făcut pe spesele parochului George Popoviciu și a comunelor Hatna cu Măreței în anul 1876”". Conform evidențelor proprii, Parohia Hatna (Dărmănești) avea
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
1797, egumenul Chiril Râșcanul cere strămutarea satului Râșca de pe vatra Mănăstirii Râșca, pe motiv că satul strică moralul vieții ascetice. Domnitorul Constantin Ipsilanti (1799-1801, 1806) dă poruncă de strămutare a satului, mănăstirea fiind obligată să-i despăgubească pe săteni de cheltuiala de casă și de strămutare și să le dea alt teren pe moșia mănăstirii, unde să-și construiască locuințe. O parte dintre săteni se mută peste râul Râșca, la mai mult de 1 km de mănăstire, iar egumenul Chiril le
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
dintre aceste două drumuri, fiind înconjurat de clădiri publice, de exemplu, bazilici (săli de judecată și activități comerciale), temple și arce de triumf. Statul deținea monopol asupra materialelor de construcții. Fabricarea cărămizilor se desfășura în cărămidăriile statului, iar armata suporta cheltuielile pentru construirea clădirilor civile. Drumurile și podurile care străbăteau imperiul au permis circulația rapidă a bunurilor, informațiilor și trupelor. Vila romană, cu grădini, terase și coloane, ilustrează situația materială înfloritoare a romanilor. Fiind o expresie a puterii statului, arta Romei
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
a fost Constantin Rotaru, venit prin transfer de la Parohia „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Reuseni. Între anii 1998-2008, el a coordonat ample lucrări de restaurare (refacere și consolidare) a bisericii în interior și exterior, care s-au desfășurat cu cheltuielile enoriașilor parohiei și ale altor credincioși binevoitori: După finalizarea lucrărilor de restaurare, Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Mercurie și Ecaterina” din Rădășeni a fost resfințită la 7 octombrie 2012 de trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române (arhiepiscopul Pimen Zainea
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Sadău, unde a funcționat până în 1878, când a fost desfăcută. Locul altarului a fost marcat printr-o cruce de piatră. În curtea bisericii se află o cruce de piatră cu următoarea inscripție: "„Aciastă sf(â)ntă cruce sau făcut cu cheltuiala robului (lui) Dumnezeu Ioan Moroșan din Horodnic de Sus spre pomenire (în) veci. 1854”". Cu timpul, la sfârșitul secolului al XIX-lea, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare pentru obștea locală. În septembrie 1888, pe spezele „anlistului” comunal Zaharie Zub
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
avea o înfățișare modestă, fiind de dimensiuni mici, ca urmare a faptului că nici numărul enoriașilor nu era mare. Odată cu creșterea numerică a comunității din Capu Câmpului, s-a simțit nevoia ridicării unei biserici mai încăpătoare. În anul 1935, cu cheltuiala membrilor obștei comunale și ai celorlalți credincioși și prin contribuția Mitropoliei de Cernăuți, precum și cu purtarea de grijă a părintelui Vasile Andrici, paroh de Capu Câmpului (1930-1949), s-a început construcția unei noi biserici, care a fost sfințită în 1938
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
iulie 8, fiind dichiu în Suceav(a) Macari(e) di la Voroneț. Meșteri au fost Chiril Ungurean și Crăciun Cazac di(n) Uidești, 1774”". Catapeteasma bisericii este și ea foarte veche, având inscripția următoare: "„Această catapeteasmă s-au făcut cu cheltuiala satului Bosanci prin osîrdia preotului Ioan și Varlaam și am zugrăvit-o noi cucernicii robii lui Dumnezeu Antonie, Toader și Anania, 1788 în 2 mai s-au sfîrșit”". În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
încăperi au bolți semicilindrice în stil romanic, întărite prin patru arcuri dublouri paralele, sprijinite de pilaștri formați din mănunchiuri de câte trei coloane angajate în pereții laterali. Catapeteasma bisericii datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1792), fiind realizată cu cheltuiala lui Ieremia Jicnicerul, proprietarul de atunci a moșiei de la Bălinești. Ea este lucrată din lemn de tei și alcătuită din trei rânduri de icoane. Este împodobită cu elemente florale sculptate. Biserica a fost pictată în întregime în exterior în perioada
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
sculptată, păstrată în condiții relativ bune. Ea a fost scoasă la iveală după desfacerea peretelui exterior din scândură, ce masca structura originală a bisericii. Din această pisanie se poate descifra cu ușurință începutul: "“Această Sfântă biserică s-a făcut cu cheltuiala domniei sale Ioan Prăjescu”", precum și data "“1806 mai...”". Din această inscripție rezultă că biserica a fost strămutată în mai 1806 pe actualul amplasament. Odată cu strămutarea, s-au făcut o serie de intervenții pentru repararea și înlocuirea unor elemente, precum și transformări ale
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]