56,318 matches
-
Adio Doamna"”. Alte cântece înregistarte de Gion au fost: „"Inima-i un telefon"”, „"Tu esti totul pentru mine"”, „"Vreau să-mi cânți din vioară"”, „"Iartă-mă"”, „"Vei mini și tu"”, „"Nu cred"”, „"Gândește-te la mine"” sau „"Dă-mi iarăși gură ta"”. Odată cu intrarea României în război și schimbările imediat după război, viața s-a schimbat total și pentru Gion. Fiind cunoscut în cele mai înalte cercuri și având legături chiar și în Casa Regală, odată cu venirea comuniștilor la putere, Gion
Gheorghe Ionescu Gion () [Corola-website/Science/309745_a_311074]
-
Ontario a fost descoperit de francezul Étienne Brûlé în anul 1615. În 1615, Samuel de Champlain și Étienne Brûlé, însoțiți de un grup de huroni descoperă și explorează o largă zonă din regiunea Marilor Lacuri nord-americane. Porniți din Quebec spre gurile râului Ottawa, merg în amonte până la confluența acestuia cu râul Mattawa, descoperă Lacul Nipissing și prin intermediul lui French River, ies la golful Georgian parte a Lacului Huron, unde Étienne Brûlé se desparte de grup și va fi primul care a
Lacul Ontario () [Corola-website/Science/310040_a_311369]
-
Bucium este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Anghelești, Bisericani, Bucium (reședința), Bucium-Sat, Cerbu, Ciuculești, Coleșeni, Dogărești, Ferești, Florești, Gura Izbitei, Helești, Izbicioara, Izbita, Jurcuiești, Lupulești, Măgura, Muntari, Petreni, Poiana, Poieni, Stâlnișoara, Valea Abruzel, Valea Albă, Valea Cerbului, Valea Negrilesii, Valea Poienii, Valea Șesii, Văleni și Vâlcea. Se află la 10 km est de orașul Abrud. Pe teritoriul comunei există
Comuna Bucium, Alba () [Corola-website/Science/310088_a_311417]
-
Roșia Montană (în maghiară: "Verspatak", în germană: "Goldbach, Rotseifen") este o comună în județul Albă, Transilvania, România, formată din satele Bălmoșești, Blidești, Bunta, Cărpiniș, Coasta Henții, Corna, Curături, Dăroaia, Gârda-Bărbulești, Gura Roșiei, Iacobești, Ignățești, Roșia Montană (reședința), Șoal, Țarina și Vârtop. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Roșia Montană se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/310096_a_311425]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,88%), dar există și minorități de penticostali (3,92%) și romano-catolici (2,15%). Pentru 3,16% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Halta de cale ferată a Mocăniței lângă satul Gură Roșiei. Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Albă, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Abrud și Câmpeni (curse turistice locale), cu oprire și în această stație
Comuna Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/310096_a_311425]
-
Lunca Mureșului (în maghiară: "Székelykocsárd") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Gura Arieșului și Lunca Mureșului (reședința). În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Eugen Brădescu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lunca Mureșului se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Lunca Mureșului, Alba () [Corola-website/Science/310093_a_311422]
-
vârfurile vulcanice ale Munților Metaliferi, iar spre sud-vest cumpăna de ape a Ampoiului este o limită vag conturată. Zona acesta de culmi este străbătută la nord de Arieșul Mijlociu ( de la Bistra la Buru ), în sud de Ampoi (de la Feneș la Gura Ampoiței). Între cele două văi mari sunt văi mai mici tributare Mureșului, Valea Mogoșului și Valea Gălzii. Vale Mogoșului în cursul ei mijlociu întâlnește Cheile Râmețului schimbându-și denumirea în Valea Mănăstirii iar în cursul ei inferior este cunoscută sub
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
66%). Pentru 4,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Altitudinea medie a comunei Mogoș este de 734 m fiind apropiată de cea a Munților Apuseni, dar superioară acestora. Totuși și pe teritoriul acesteia întâlnim vârfuri destul de înalte: Vf. Gura Căpățânii (1266 m) și Vf. Căpățâna (1174,3 m) în interiorul ei; Vf. Piatra Crâsnicului (1350,2 m) la nord, la întretăierea hotarelor comunei Mogoș cu comuna Ponor și orașul Baia de Arieș, Vf. Poienița (1437,6 m) în nord la
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
ramifică șoseaua județeană DJ119H, care duce în centrul satului de reședință, unde se termină în șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de Nicolae Bălcescu, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11), și spre sud de Cleja, Răcăciuni, Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A). Prin comună trece și calea ferată Focșani-Bacău, pe care este deservită de stația Faraoani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Faraoani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
ii (ordinul "Sphenisciformes", familia "Spheniscidae") sunt un grup de păsări acvatice, care nu zboară, și care trăiesc exclusiv în emisfera sudică, în principal în Antarctica. Aceste păsări își prind hrana înotând și prinzând în gură peștii pe care apoi îi devorează. Există mai multe specii de pinguini, precum pinguinul regal, pinguinul imperial și pinguinul Adélie. Pe uscat par lenți, abia mișcându-se, dar în apă sunt foarte rapizi, deoarece își folosesc aripile pentru înot. De
Pinguin () [Corola-website/Science/310149_a_311478]
-
Berteștii de Jos (în trecut, și Bertești-Polizești) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Berteștii de Jos (reședința), Berteștii de Sus, Gura Călmățui, Gura Gârluței, Nicolești și Spiru Haret. Comuna se află la vărsarea Călmățuiului în Dunăre, satele ei fiind situate pe malul drept al acestui râu. Prin comună trece șoseaua județeană DJ212, care duce spre nord către Viziru (unde se termină
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
Berteștii de Jos (în trecut, și Bertești-Polizești) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Berteștii de Jos (reședința), Berteștii de Sus, Gura Călmățui, Gura Gârluței, Nicolești și Spiru Haret. Comuna se află la vărsarea Călmățuiului în Dunăre, satele ei fiind situate pe malul drept al acestui râu. Prin comună trece șoseaua județeană DJ212, care duce spre nord către Viziru (unde se termină în DN21
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
ortodocși (96,21%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Berteștii de Jos făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată doar din cătunele Berteștii de Jos, Gura Gârluței și Polizești, cu o populație totală de 1220 de locuitori. În comună funcționau o moară, o școală mixtă cu 26 de elevi (toți băieți) fondată în 1857 și o biserică zidită în 1830 de proprietarul San-Marin. Pe atunci, pe
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
elevi (toți băieți) fondată în 1857 și o biserică zidită în 1830 de proprietarul San-Marin. Pe atunci, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceeași plasă și comuna Berteștii de Sus (sau Otmăt), formată din cătunele Berteștii de Sus și Gura Călmățuiului, cu o populație de 361 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă cu 29 de elevi deschisă în 1859 și o biserică zidită de fostul arendaș Anghelache. În 1925, comuna Berteștii de Sus fusese deja desființată și inclusă
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
de fostul arendaș Anghelache. În 1925, comuna Berteștii de Sus fusese deja desființată și inclusă în comuna Berteștii de Jos, care făcea parte din plasa Viziru a aceluiași județ, având în componență satele Berteștii de Jos, Berteștii de Sus, Germăneasa, Gura Gârluței, Polizești și Iapa. În 1931, configurația s-a schimbat din nou, temporar, comuna Berteștii de Sus fiind reînființată și cuprinzând și satul Gura Călmățui, iar Berteștii de Sus având în compunere doar satul de reședință. În 1950, comuna Berteștii
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
plasa Viziru a aceluiași județ, având în componență satele Berteștii de Jos, Berteștii de Sus, Germăneasa, Gura Gârluței, Polizești și Iapa. În 1931, configurația s-a schimbat din nou, temporar, comuna Berteștii de Sus fiind reînființată și cuprinzând și satul Gura Călmățui, iar Berteștii de Sus având în compunere doar satul de reședință. În 1950, comuna Berteștii de Jos a fost transferată la raionul Călmățui și apoi (după 1961) la raionul Brăila din regiunea Galați. În 1968, a redevenit comună a
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
elevi înființată în 1884 și una de fete cu 32 de eleve, înființată în 1889. În 1925, comuna Mihai Bravu era inclusă în plasa Viziru și se întindea mult spre est și cuprindea satele Mihai Bravu, Berteștii de Sus și Gura Călmățui, precum și cătunele Nicolești, Strâmbu, Stoenești și Cistia, toate având împreună 2347 de locuitori. Satul de reședință al comunei a apărut în perioada interbelică și figurează ca reședința unei comune de sine stătătoare în legea din 1931 și în Enciclopedia
Comuna Victoria, Brăila () [Corola-website/Science/310269_a_311598]
-
7 fete) și 4 biserici ortodoxe. Pe teritoriul comunei actuale funcționau în același plai și comunele Robești și Târcov. Comuna Robești era alcătuită din cătunele Robești, Runcu și Stănilești, cu 630 de locuitori și 2 biserici. Comuna Târcov avea satele Gura Târcovului, Oleșești, Târcov și Trestieni, cu 900 de locuitori, 2 biserici și o școală. În 1925, comuna Robești fusese desființată și inclusă în comuna Târcov, împreună cu comuna Gura Aninoasei. Comuna Târcov avea 3491 de locuitori și făcea parte din plasa
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
Stănilești, cu 630 de locuitori și 2 biserici. Comuna Târcov avea satele Gura Târcovului, Oleșești, Târcov și Trestieni, cu 900 de locuitori, 2 biserici și o școală. În 1925, comuna Robești fusese desființată și inclusă în comuna Târcov, împreună cu comuna Gura Aninoasei. Comuna Târcov avea 3491 de locuitori și făcea parte din plasa Sărățelu. Comuna Pârscov era inclusă în schimb tot în plasa Pârscov, avea o alcătuire asemănătoare (doar satul Pârscov fusese despărțit vremelnic în Pârscovu de Jos și Pârscovu de
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
călugări, mucenici și mucenițe) și neamurile păcătoșilor, în costume pitorești (evrei, turci, tătari, "arapi" și țigani), îndreptându-se spre scaunul judecății. Iadul descris în amănunțime se prelungește până la jumătatea peretelui nordic, unde apare capul de reptilă al monstrului Leviathan, cu gura căscată, din care țâșnesc flăcări. Se descifrează "mincinosul spânzurat de limbă", cea care a descântat vacile ("mana vacilor"). Biserica „Sf. Cuvioasă Paraschiva” din Poienile Izei are un patrimoniu bogat, constând în clopote, icoane, cărți și obiecte de cult. Clopotele: În
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
corect latină, greacă, italiană și spaniolă. Când Henric al II-lea urcă pe tronul Franței, ea trăiește la curte împreună cu frații săi mai mici și tânărul Henric al III-lea de Navarra. Are raporturi optime cu frații săi datorită cărora gurile rele mai târziu îi vor acuza de incest. Mai târziu când își scrie memoriile, povestește cum în 1568 Carol al IX-lea pleacă să ia comanda armatei regale și îi încredințează rolul de ai apăra interesele alături de mama lor. Ea
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
din sat apreciază schimbarea vremii (va ploua sau ninge) după anumite fenomene naturale sau manifestări ale animalelor și păsă¬rilor pe care le-au observat pe parcursul anilor: luna cu țarcalan (cerc), ciripitul zgomotos al vrăbiilor, adunarea paielor la culcuș cu gura de către porc, zborul în stol la înălțime al cio¬rilor, lăsarea fumului la nivelul solului, umezirea sării de bu¬cătărie etc...Dintre locuitorii satului 94 % sînt plugari, 4 % meseriași, iar 2 % negustori. In general, oamenii sînt săraci, pămîntul fiind puțin
Bașeu, Botoșani () [Corola-website/Science/310335_a_311664]
-
irisului.Urechile sunt mai jos inserate, mici, rotunde și displazice. Helixul are un aspect rulat, iar antehelixul este proeminent (3). Conductul auditiv este mic, iar hipoacuzia și surditatea poate afecta 50% din pacienți cu sindrom Down, la orice vârstă (4). Gura este mică, deschisă, cu protruzie linguală. Limba este mare, brăzdată de șanțuri (limbă plicaturată, scrotală). Bolta palatină este înaltă și îngustă. Gâtul este scurt, gros, cu exces de piele pe ceafă. Mâinile sunt scurte și late cu deget V ce
Sindromul Down () [Corola-website/Science/308997_a_310326]
-
amplasată la cca 18-20 km sud-vest de centrul actualei capitale a României, București. Capitala statului dac este menționată de antici drept „Cetatea Soarelui" (Hellis). Limitele statului dac erau, în Nord: Carpații Păduroși, în Est: întreg țărmul vestic al Mării Negre până la gurile râului Bug, în Sud: munții Haemus (Balcani), în Vest: confluența râului Morava cu Dunărea Mijlocie, la granița de astăzi a Slovaciei cu Cehia și Austria, apoi cursul Dunării și chiar dincolo de el. Statul dac amenința interesele regionale ale Imperiului Roman
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
referitoare la transferul de fișiere, emoticonuri sau streaming video. Yahoo! a încheiat un parteneriat cu Microsoft în 13 iulie 2007, făcând astfel rețeaua Yahoo! Messenger compatibilă cu Windows Live Messenger. În prezent legătura Yahoo! Messenger - Windows Live Messenger funcționează perfect. Gurile rele spun că Yahoo! a făcut această alianță cu Microsoft datorită gigantului Google, aceasta fiind singura metodă de a-i face față ori de a concura cu el într-un fel. Ultima versiune: 11.5 (Windows). Alte versiuni: Mac, Mobile
Yahoo! Messenger () [Corola-website/Science/309042_a_310371]