55,062 matches
-
1360, Petru de Ostrov era desemnat drept prim protopop cunoscut al districtului. Ca și alte monumente din Hațeg, și acesta a suferit transformări religioase. Cnezii, apoi nobilii ostroveni au ajuns de la catolici, la reformați (calvini). Și-au schimbat nu numai credința religioasă, dar și etnia inițială. Acestei majore metamorfoze i se datorează acoperirea decorațiilor interioare, specifice cultelor istorice, nu celor protestante. Imaginea de astăzi a bisericii este rezultatul unei ample transformări care au avut loc în a doua jumătate a secolului
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
în favoarea românului, criticându-i pe oameni că nu l-au mărturisit pe Dumnezeu. El face o adevărată critică a societății occidentale desacralizate: "„...E vina noastră, care am știut de Dumnezeul adevărat și nu l-am mărturisit. Așa cum e Dumitru, cu credința lui naivă, idolatră și vană e mai aproape de Dumnezeul adevărat decât noi toți. Și tot el are să-l vadă cel dintâi când Dumnezeul adevărat își va arăta din nou fața nu în biserică, nici în universități, ci se va arăta
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
abia în anul 1981, când a fost inclusă în volumul "În curte la Dionis", tipărit de Editura Cartea Românească din București. Concepția originală a lui Eliade asupra fantasticului provine, potrivit propriei opinii, din teoria sa despre „irecognoscibilitatea miracolului”, adică din credința sa că, după Întrupare, „transcendentul” este camuflat în lume sau în istorie, devenind astfel „irecognoscibil”. Matei Călinescu consideră că numai recunoscând existența miracolului și a sacrului putem depăși lipsa de sens a vieții cotidiene și înțelege adevăratul sens al existenței
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
din societatea americană, lumea din care provine Dumitru este o lume "„cu interjecții arhaice și vocabular de parohie danubiană”", în care oamenii, deși au cunoscut Spiritul și au mărturisit întruparea Logosului, continuă să creadă în idoli și năluciri, având o "„credință naivă, idolatră și vană”". Imigrarea românului este o considerată o evoluție de la Natură spre Cultură prin intermediul unei limbi universale care urma să-l aducă la cunoașterea Spiritului universal. Tinerii consideră că accesul la Cultură se poate realiza prin "„semantică, sociologie
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
la Cultură se poate realiza prin "„semantică, sociologie și zen”". Miracolul vindecării și întinerii soției lui Dumitru nu este însă consecința vocației de mare predicator și taumaturg a falsului doctor Martin (în realitate un impostor pe nume Dugay), ci efectul credinței necondiționate a românului în Dumnezeul cel viu care i se revelase în Biserica Mântuirii. Misterul realizării acestui miracol s-ar datora tocmai credinței necondiționate a lui Dumitru, care nu s-a îndoit deloc de vindecarea Theclei (la fel cum nici
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
mare predicator și taumaturg a falsului doctor Martin (în realitate un impostor pe nume Dugay), ci efectul credinței necondiționate a românului în Dumnezeul cel viu care i se revelase în Biserica Mântuirii. Misterul realizării acestui miracol s-ar datora tocmai credinței necondiționate a lui Dumitru, care nu s-a îndoit deloc de vindecarea Theclei (la fel cum nici sutașul roman din Biblie nu s-a îndoit de vindecarea de la distanță a slujitorului său bolnav de către Iisus Hristos), chiar dacă Dugay era conștient
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
este cel care creează metafizic „cazurile” Thecla și Dugay. Personajul a fost considerat de critici a fi un inocent „întârziat pe drumul mântuirii”, care provine dintr-un spațiu în care „cunoscuse Spiritul și mărturisise întruparea Logosului” și a rămas aproape de credința adevărată, dobândind revelația existenței lui Dumnezeu. Mircea Eliade aduce în această nuvelă un omagiu emoționant civilizației românești, el optând pentru un stil de viață plin de interjecții arhaice în dauna pretinsei universalități a societății occidentale. Dumitru este prezentat aici ca
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
convertit în închisoare la Ortodoxie și devenit ulterior monah la Mănăstirea Rohia. Comentarii cu privire la semnificația nuvelei sunt realizate în volumul "Jurnalul fericirii" (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991) și în eseul „Predică la Duminica Ortodoxiei” din volumul " Dăruind vei dobândi - Cuvinte de credință" (Ed. Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 1992). Nicolae Steinhardt a primit în 1970 de la fostul său coleg Alexandru Ciorănescu (1911-1999) de la Liceul Spiru Haret din București, la acel moment profesor la Universitatea din Insulele Canare, volumul "Nuvele" al
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
vedere al importanței pentru sufletul românesc și a puterii sale transfiguratorii. Personajul principal, românul Dumitru, simbolizează omul simplu, care crede în existența lui Dumnezeu și în miracole, fără a fi amăgit de pseudoștiințe și de teorii sofisticate. El își mărturisește credința în întruparea și învierea lui Iisus Hristos, precum și în mântuirea promisă de religia creștină, respingând ideile înșelătoare propagate „în barul hemingwayano-huxleyan” de savanții structuraliști și pozitiviști ai lumii occidentale. Dumitru crede că Dumnezeu poate alege ca mesager al puterii divine
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
structuraliști și pozitiviști ai lumii occidentale. Dumitru crede că Dumnezeu poate alege ca mesager al puterii divine pe oricare dintre făpturile sale, oricât de păcătoasă ar fi aceasta. El respinge raționalismul și fanatismul logic al gândirii occidentale, considerând îndestulătoare doar credința lui strămoșească. Dumitru îl găsește pe „doctorul Martin” într-un bar și vrea să-i mulțumească pentru minunea săvârșită. Dugay refuză să accepte recunoștința românului, spunându-i că vindecarea soției a fost o simplă coincidență. El se consideră un farsor
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
respinge din ce în ce mai vehement și mai deznădăjduit că este autorul unei minuni în care nu crede. El se chinuie, stăpânit de îndoielile strecurate în suflet de teologii și filozofii cu minți rătăcite. Prin comparație, Dumitru este senin și de neclintit în credința lui, manifestându-și compătimirea pentru bietul pastor. Românul nu crede că falsul taumaturg este un escroc, încercând să-l convingă pe acesta că este cu adevărat un om al lui Dumnezeu. Dumitru îi vorbește fostului pastor "„cu credința lui naivă
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
neclintit în credința lui, manifestându-și compătimirea pentru bietul pastor. Românul nu crede că falsul taumaturg este un escroc, încercând să-l convingă pe acesta că este cu adevărat un om al lui Dumnezeu. Dumitru îi vorbește fostului pastor "„cu credința lui naivă, idolatră și vană”" și încearcă să-l exorcizeze, mărturisindu-l pe Dumnezeu și revelându-i-l lui Dugay-Martin. Adresându-i-se permanent cu apelativul de „doctor”, el îi dovedește deznădăjduitului fost pastor că nu și-a pierdut harul
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
-l lui Dugay-Martin. Adresându-i-se permanent cu apelativul de „doctor”, el îi dovedește deznădăjduitului fost pastor că nu și-a pierdut harul și că nu trebuie să-l renege pe Dumnezeu. În final, Dugay-Martin este răscolit de atâta bună credință, căldură, statornicie și puritate, recunoscând că Dumitru este mai aproape de Dumnezeul adevărat decât toți ceilalți. Eseistul concluzionează că nuvela este o Mărturisire de credință ortodoxă și românească, iar "„biruința lui Dumitru (relativă ce-i drept, căci pastorul tot îl socotește
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
că nu trebuie să-l renege pe Dumnezeu. În final, Dugay-Martin este răscolit de atâta bună credință, căldură, statornicie și puritate, recunoscând că Dumitru este mai aproape de Dumnezeul adevărat decât toți ceilalți. Eseistul concluzionează că nuvela este o Mărturisire de credință ortodoxă și românească, iar "„biruința lui Dumitru (relativă ce-i drept, căci pastorul tot îl socotește idolatru și naiv) e în fapt biruința Ortodoxiei, așa cum a fost mărturisită la Chicago, în 1959, nu mai puțin limpede și de tare decât
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
stat în Normandia aproape un an de zile împreună cu tatăl ei și mama vitregă, în 1126 aceștia ua ridicat ancora pentru Anglia. În ianuarie 1127, Henric și-a determinat curtea, inclusiv pe Ștefan de Blois, să facă un legământ de credință față de Matilda. John de Worcester a descris un al doilea legământ, care a avut loc la un an față de primul, la curtea lui Henric, la 29 aprilie 1128, de Paști. Regele Ludovic al VI-lea al Franței era nemulțumit de
Împărăteasa Matilda () [Corola-website/Science/327289_a_328618]
-
cele din urmă Henric și-a chemat fiica, Matilda ajungând în Anglia în august 1131. La o reuniune a Consiliului din 8 septembrie s-a decis ca Matilda să revină la soțul ei. Ea a primit un alt jurământ de credință, la care a participat și Ștefan încă o dată. Căsătoria s-a dovedit a fi un succes atunci când, în martie 1133, Matilda a dat naștere primului lor copil, numit Henric, la Le Mans. În 1134, al doilea fiu al cuplului, Geoffrey
Împărăteasa Matilda () [Corola-website/Science/327289_a_328618]
-
parte, în cazul în care nu mai putem presupune că există Dumnezeu, ne putem da seama încă o dată că el trebuie să fie. Dumnezeu nu este necesar, dar el este inevitabil. El este cu totul altul și cu totul prezent. Credința în El, convertirea realității noastre umane atât culturale, cât și existențiale, este cererea pe care încă ne-o adresează. ("Wait Without Idols", p. 46) A contribuit cu articole pe teme ample în ziare și reviste precum "The Nation", "The Christian
Gabriel Vahanian () [Corola-website/Science/327350_a_328679]
-
mult sau mai puțin apropiată cu iudaismul sub forma lui tradițională sau sub forme antice. Majoritatea acestor organizații de "evrei negri" aderă la ideologia cunoscută ca „naționalismul negru.” În afara acestor idei, comune cu alte grupări,„Națiunea israelită ebraică originală” are credințe și practici specifice, ca emigrarea în Israel, un regim alimentar vegetarian și acceptarea poligamiei. După date din 2007 circa 2,500 membri ai grupului trăiesc în Israel, mai ales la Dimona, dar cateva grupuri locuiesc și la Arad, Mitzpe Ramon
Israeliții africani evrei ai Ierusalimului () [Corola-website/Science/327343_a_328672]
-
Reprezentanții ortodocșilor au refuzat restituirea lor până în prezent. Cultul unitarian a fost înființat la Cluj în contextul reformei protestante. Anul 1568 este considerat anul fondării Bisericii Unitariene. În acel an Dieta de la Turda a proclamat libertatea religioasă în Transilvania, admițând credința unitariană ca religie recunoscută a Principatului Transilvania. De-a lungul istoriei unitarienii au fost prezenți în oraș, dar au fost minoritari între protestanți (reformați, lutherani). Comunitatea unitariană numai în 1869 a reușit să ridice o casă de rugăciune și un
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
1996 și 2009 scrie În amintirea lui VIRGIL FLONDA: „... Actor din stirpea rară a celor care ating excelența în vocație, Virgil a crezut în teatru, în drumul foarte greu pe care mulți apucă dar pe care puțini îl termină cu credință. Scrisesem despre el din anii 1980, îl remarcasem într-un spectacol realizat de Iulian Vișa atunci, și urma să îl cunosc abia după ce am început să predau la catedra de Artă Teatrală a Facultății de Litere și Arte de la Sibiu
Virgil Flonda () [Corola-website/Science/327369_a_328698]
-
nu puteai să nu îl observi, câteodată ceva tăios strălucea în personalitatea sa, ca un avertisment. Deplângea ticăloșia multora, unii foarte apropiați. Când o prietenie devine apăsătoare, e trist, dar Virgil putea să treacă peste ea pentru a putea afirma credința sa într-o artă, teatrul, care aduce satisfacții de o clipă. Omul și-a însușit o misiune precum un credincios o cauză. Venea din lumea actorilor speciali, creați de marele regizor polonez Jerzy Grotowski, dar fără să fi fost la
Virgil Flonda () [Corola-website/Science/327369_a_328698]
-
sub-cartier de case în stil persan, numit Givat Shaul, al evreilor care fuseseră în trecut islamizați cu forța - anussim (tchala) - în orașul Mashhad din Persia și care au revenit pe fata la iudaism, după ce au fost nevoiți să țină această credință în taină. El s-a numit Givat Shaul, adică Dealul lui Shaul, în amintirea lui Shaul Gol, fondatorul familiei Shaulov, care a întemeiat acest sub-cartier. În anii 1905-1908 s-a deschis în cartier o crescătorie de vaci, iar în periferia
Cartierul Buharilor din Ierusalim () [Corola-website/Science/330533_a_331862]
-
de ambasador extraordinar și plenipotențiar, Ministrul Afacerilor Externe propune, de regulă, diplomați de carieră care, la încheierea misiunii, nu depășesc vârsta legală de pensionare. . Ambasadorii români sunt obligați prin legea nr.269 din 17 iunie 2003 să depună jurământul de credință cu ocazia primei deplasări în România. Jurământul de credință față de statul român este obligatoriu și are următorul conținut : Scrisoarea de acreditare este documentul prin care statul acreditant aduce oficial la cunoștința șefului statului de reședință acreditarea unui agent diplomatic în calitate de
Ambasador () [Corola-website/Science/330560_a_331889]
-
de regulă, diplomați de carieră care, la încheierea misiunii, nu depășesc vârsta legală de pensionare. . Ambasadorii români sunt obligați prin legea nr.269 din 17 iunie 2003 să depună jurământul de credință cu ocazia primei deplasări în România. Jurământul de credință față de statul român este obligatoriu și are următorul conținut : Scrisoarea de acreditare este documentul prin care statul acreditant aduce oficial la cunoștința șefului statului de reședință acreditarea unui agent diplomatic în calitate de șef de misiune. Scrisoarea de acreditare este semnată de
Ambasador () [Corola-website/Science/330560_a_331889]
-
Edmund Beaufort, al doilea Duce de Somerset, ca moștenitor prezumtiv, astfel York a recrutat armata și-a s-a întors în Anglia. Conflictul armat a fost evitat deoarece York nu avea suport aristocratic și a fost nevoit să-i jure credință lui Henric. Cu toate acestea, atunci când Henric a avut o cădere nervoasă, York a fost numit regent. Henric însuși era un om de încredere și nu bărbat de război, dar Margareta , care era mai agresivă, și-a arătat ura pe
Casa de Lancaster () [Corola-website/Science/330578_a_331907]