57,196 matches
-
un relief glaciar ("Groapa Julii, Groapa Lupilor, Groapa Bologhii, Farcău") și pajiști. Pe suprafața pajiștilor vegetează mai multe specii de plante rare, printre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), bumbăcăriță ("Eriophorum augustifolium"), afin vânăt ("Vaccinium uliginosum"), vulturică ("Hieracium alpinum"), brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), precum și rogozuri cu specii de "Carex pauciflora, Carex rostrata" și "Carex canescens". În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Imagini din rezervație
Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu () [Corola-website/Science/324206_a_325535]
-
protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș. Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Mureș ("Depresiunea Praid-Sovata"), la poalele sud-vestice ale Munților Gurghiului (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor), pe teritoriul administrativ al orașului Sovata. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
Verde. Masivul de sare din apropierea lacului este acoperit cu un strat argilos pe care se dezvoltă o gamă arboricolă diversă; cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sylvestris"), jugastru ("Acer campestre"), plop tremurător ("Populus tremula"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus silvestris"), alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor vegetează mai
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată (Vulpes vulpes), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cuc ("Cuculus canorus"), cinteză ("Fringilla coelebs"), viespar ("Pernis apivorus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), pițigoi mare ("Parus major"), nagâț ("Vanellus vanellus"), alunar ("Nucifraga caryocatactes"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), gușter ("Lacerta viridis") sau
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
mierlă ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cuc ("Cuculus canorus"), cinteză ("Fringilla coelebs"), viespar ("Pernis apivorus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), pițigoi mare ("Parus major"), nagâț ("Vanellus vanellus"), alunar ("Nucifraga caryocatactes"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), gușter ("Lacerta viridis") sau păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
pentru a arunca sânge pe model, Corwin recunoscând stilul lui Brand pe el, iar Random că îi aparținuse fiului lui Rebman, Martin. Ganelon îi propune lui Corwin să folosească Atuul pentru a-l contacta pe Benedict, care îi aduce pe muntele Kolvir. Random și Benedict îl caută pe Martin prin umbre, în timp ce Corwin revine în Amber, unde își dă seama că nu dorește, de fapt, tronul, ci doar să repare dezastrul care îl afectează. Vizitând celula în care fusese închis, Corwin
Mâna lui Oberon () [Corola-website/Science/324212_a_325541]
-
în preajma orășelului Nouă Sulița). Granița urma apoi un segment scurt în direcția vestică, apoi continuă spre sud, traversa râul Siret și ajungea la sud de orașul Suceava. De aici urma direcția vestică până la intersecția între Bucovina, Transilvania și România în Munții Călimani. Continuă apoi spre crestele sudice ale Carpaților Orientali (Munții Carpați ai Moldo-Munteniei) până în Munții Penteleu, de unde ia direcția vestică: crestele Carpaților Meridionali (Alpii Transilvaniei), Munții Făgăraș, Depresiunea Sibiu și Munții Vâlcan) până în Munții Godeanu (2230 m). De aici continuă
Frontiera între Austro-Ungaria și România () [Corola-website/Science/324273_a_325602]
-
în direcția vestică, apoi continuă spre sud, traversa râul Siret și ajungea la sud de orașul Suceava. De aici urma direcția vestică până la intersecția între Bucovina, Transilvania și România în Munții Călimani. Continuă apoi spre crestele sudice ale Carpaților Orientali (Munții Carpați ai Moldo-Munteniei) până în Munții Penteleu, de unde ia direcția vestică: crestele Carpaților Meridionali (Alpii Transilvaniei), Munții Făgăraș, Depresiunea Sibiu și Munții Vâlcan) până în Munții Godeanu (2230 m). De aici continuă spre sud pe malul râului Cerna, până la confluenta acestuia cu
Frontiera între Austro-Ungaria și România () [Corola-website/Science/324273_a_325602]
-
spre sud, traversa râul Siret și ajungea la sud de orașul Suceava. De aici urma direcția vestică până la intersecția între Bucovina, Transilvania și România în Munții Călimani. Continuă apoi spre crestele sudice ale Carpaților Orientali (Munții Carpați ai Moldo-Munteniei) până în Munții Penteleu, de unde ia direcția vestică: crestele Carpaților Meridionali (Alpii Transilvaniei), Munții Făgăraș, Depresiunea Sibiu și Munții Vâlcan) până în Munții Godeanu (2230 m). De aici continuă spre sud pe malul râului Cerna, până la confluenta acestuia cu Dunărea, la est de Orșova
Frontiera între Austro-Ungaria și România () [Corola-website/Science/324273_a_325602]
-
Suceava. De aici urma direcția vestică până la intersecția între Bucovina, Transilvania și România în Munții Călimani. Continuă apoi spre crestele sudice ale Carpaților Orientali (Munții Carpați ai Moldo-Munteniei) până în Munții Penteleu, de unde ia direcția vestică: crestele Carpaților Meridionali (Alpii Transilvaniei), Munții Făgăraș, Depresiunea Sibiu și Munții Vâlcan) până în Munții Godeanu (2230 m). De aici continuă spre sud pe malul râului Cerna, până la confluenta acestuia cu Dunărea, la est de Orșova, unde se interectau frontierele Austro-Ungariei, Șerbiei și României. Aceasta granița a
Frontiera între Austro-Ungaria și România () [Corola-website/Science/324273_a_325602]
-
vestică până la intersecția între Bucovina, Transilvania și România în Munții Călimani. Continuă apoi spre crestele sudice ale Carpaților Orientali (Munții Carpați ai Moldo-Munteniei) până în Munții Penteleu, de unde ia direcția vestică: crestele Carpaților Meridionali (Alpii Transilvaniei), Munții Făgăraș, Depresiunea Sibiu și Munții Vâlcan) până în Munții Godeanu (2230 m). De aici continuă spre sud pe malul râului Cerna, până la confluenta acestuia cu Dunărea, la est de Orșova, unde se interectau frontierele Austro-Ungariei, Șerbiei și României. Aceasta granița a existat în mod oficial până în
Frontiera între Austro-Ungaria și România () [Corola-website/Science/324273_a_325602]
-
între Bucovina, Transilvania și România în Munții Călimani. Continuă apoi spre crestele sudice ale Carpaților Orientali (Munții Carpați ai Moldo-Munteniei) până în Munții Penteleu, de unde ia direcția vestică: crestele Carpaților Meridionali (Alpii Transilvaniei), Munții Făgăraș, Depresiunea Sibiu și Munții Vâlcan) până în Munții Godeanu (2230 m). De aici continuă spre sud pe malul râului Cerna, până la confluenta acestuia cu Dunărea, la est de Orșova, unde se interectau frontierele Austro-Ungariei, Șerbiei și României. Aceasta granița a existat în mod oficial până în 1920, când s-
Frontiera între Austro-Ungaria și România () [Corola-website/Science/324273_a_325602]
-
și Lodomeriei, teritoriu care aparținea de Imperiul Austriac), la vest cu Comitatul Liptó (Liptov), la sud cu comitatele Gömör-Kishont (Gemer) și Abaúj-Torna (Abov-Turňa) și la est cu Comitatul Șaroș (Šariš). Teritoriul comitatului se află în nord-estul Slovaciei de astăzi, în Munții Tatra Mare și în regiunea aflată la est. Limita sudică se întindea în Munții Tatra Mică și în Munții Metaliferi Slovaci (în ), în vest se învecina cu comitatul Liptó (Liptov). Râurile Poprad și "Hernád" (în ) (numai până la Jaklovce) curgeau pe
Comitatul Szepes () [Corola-website/Science/324271_a_325600]
-
la sud cu comitatele Gömör-Kishont (Gemer) și Abaúj-Torna (Abov-Turňa) și la est cu Comitatul Șaroș (Šariš). Teritoriul comitatului se află în nord-estul Slovaciei de astăzi, în Munții Tatra Mare și în regiunea aflată la est. Limita sudică se întindea în Munții Tatra Mică și în Munții Metaliferi Slovaci (în ), în vest se învecina cu comitatul Liptó (Liptov). Râurile Poprad și "Hernád" (în ) (numai până la Jaklovce) curgeau pe teritoriul comitatului. O mică parte a teritoriului se află din 1918 în Polonia. Suprafața
Comitatul Szepes () [Corola-website/Science/324271_a_325600]
-
Gemer) și Abaúj-Torna (Abov-Turňa) și la est cu Comitatul Șaroș (Šariš). Teritoriul comitatului se află în nord-estul Slovaciei de astăzi, în Munții Tatra Mare și în regiunea aflată la est. Limita sudică se întindea în Munții Tatra Mică și în Munții Metaliferi Slovaci (în ), în vest se învecina cu comitatul Liptó (Liptov). Râurile Poprad și "Hernád" (în ) (numai până la Jaklovce) curgeau pe teritoriul comitatului. O mică parte a teritoriului se află din 1918 în Polonia. Suprafața comitatului în 1910 era de
Comitatul Szepes () [Corola-website/Science/324271_a_325600]
-
în anexa I-a a "Directivei Consiliului European 147/CE" (privind conservarea păsărilor sălbatice) din 30 noiembrie 2009; astfel: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), ("Alcedo atthis"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), acvilă
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
dacilor din apa Sargeției, apoi le-a arătat romanilor cum să spargă conducta ce alimenta cetatea cu apă. Romanii au atacat Sarmizegetusa, iar puținii daci supraviețuitori, flămânzi și însetați, au fost nevoiți să părăsească cetatea și să se retragă în munți pentru a continua rezistența acolo. Din porunca lui Decebal (Amza Pellea), nobila Andrada (Antonella Lualdi) a plecat în munți împreună cu nepotul regelui dac, pentru a-l proteja de romani. La plecarea din Sarmizegetusa, Decebal le ține dacilor o cuvântare în
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
au atacat Sarmizegetusa, iar puținii daci supraviețuitori, flămânzi și însetați, au fost nevoiți să părăsească cetatea și să se retragă în munți pentru a continua rezistența acolo. Din porunca lui Decebal (Amza Pellea), nobila Andrada (Antonella Lualdi) a plecat în munți împreună cu nepotul regelui dac, pentru a-l proteja de romani. La plecarea din Sarmizegetusa, Decebal le ține dacilor o cuvântare în care le spune că au obligația de a-și apăra până la moarte pământurile în fața invadatorilor și își afirmă voința
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
avea, toți ceilalți fiind uciși în războiul cu romanii. Pe drumul către locul unde trebuia să construiască o cetate, generalul este călăuzit de Ciungu și apoi de marele preot dac (Emil Botta). Tiberius se oprește într-un loc aflat în munți, horărând să ridice acolo castrul roman. Fără ca el să știe, în munții din apropiere se afla o așezare unde se retrăseseră bătrânii, femeile și copiii dacilor. Gerula sosește acolo, aducându-l cu el pe Bastus pe care-l obligă să
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
locul unde trebuia să construiască o cetate, generalul este călăuzit de Ciungu și apoi de marele preot dac (Emil Botta). Tiberius se oprește într-un loc aflat în munți, horărând să ridice acolo castrul roman. Fără ca el să știe, în munții din apropiere se afla o așezare unde se retrăseseră bătrânii, femeile și copiii dacilor. Gerula sosește acolo, aducându-l cu el pe Bastus pe care-l obligă să recunoască că și-a trădat neamul. Trădătorul este legat și batjocorit de
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
-se generalului că au ajuns să mănânce, să se îmbrace și să trăiască la fel ca dacii, iar Optimus își strigă nedumerirea: "„Noi i-am învins pe ei sau ei ne-au învins pe noi?”". Tiberius pornește cu armata în munți și se întâlnește cu oastea lui Gerula; generalul roman îi cere conducătorului dac să trăiască împreună în pace, altfel se vor nimici unii pe alții, iar teritoriul Daciei Romane va fi ocupat de alte popoare. Hoinărind prin pădure, Traianus se
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
28 aprilie - 2 mai 1968, fiind realizate cu concursul Consiliului Superior al Agriculturii și al ansamblului Perinița. Au fost folosiți 6.000 de soldați și 1.000 de călăreți pe post de figuranți, ei provenind din trupele de vânători de munte ale Ministerului Forțelor Armate al Republicii Socialiste România. Cadrele exterioare au fost filmate la Râșnov, Zărnești, Stâna de Vale, Cheile Bicazului și pe platoul Bucegilor, iar cele interioare la Buftea. La filmări au fost folosiți 42.049 metri de negativ
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
internațional de către compania Columbia Pictures. Decorurile filmului au fost realizate de scenograful Liviu Popa, care lucrase și la "Dacii". Cele două civilizații descrise sunt prezentate în mod diferit prin detalii și compoziție de cadru filmic. Cadrele spațiale ale civilizației dacilor (munții, sala-peșteră de ceremonii) conțin elemente asociate cu naturalul: lemn, lână, piatră, aur și pământ, simbolizând strânsa legătura a lor cu basmele și miturile. Dacii se remarcă prin austeritate și solemnitate, ei părând a fi parte din decor ca și stâncile
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
sala-peșteră de ceremonii) conțin elemente asociate cu naturalul: lemn, lână, piatră, aur și pământ, simbolizând strânsa legătura a lor cu basmele și miturile. Dacii se remarcă prin austeritate și solemnitate, ei părând a fi parte din decor ca și stâncile munților. Corturile romanilor cuceritori au culori violente, în interior sunt acvile metalice, draperii, mătăsuri și catifele abundente simbolizând un fundal eroic și un lux teatral orbitor. Scenograful Liviu Popa a refăcut „aproape până la suprapunere” imaginile de pe columnă pentru a exprima sfârșitul
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
metalice, draperii, mătăsuri și catifele abundente simbolizând un fundal eroic și un lux teatral orbitor. Scenograful Liviu Popa a refăcut „aproape până la suprapunere” imaginile de pe columnă pentru a exprima sfârșitul civilizației dacice. Dacii sunt reprezentați în legătură cu mediul de viață natural, muntele și platourile vaste. Diferențele dintre cele două civilizații se exprimă și prin costume. Coifurile cu pene și armurile cu zale zornăitoare purtate de romani simbolizează prestigiul cuceritorilor. Prin contrast, cușma dacică, asemănătoare cu o bonetă frigiană, pare luată de pe Columna
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]