57,081 matches
-
și dacă mai este cazul să mai înaintăm tabele nominale de femeile evreice, prevăzut la punctul 4 în ordinul Dvs. No. 4007 din 24 Mai 19441625. Până la primirea ordinului Domniei Voastre dacă este acceptată sau nu propunerea, am cerut tabele nominale Comunității, de toate femeile evreice din Galați, între 15-55 ani, în vederea încadrării lor la lucru acolo unde se va cere și se va aproba. În acest scop, am făcut cunoscut Comandamentelor, Instituțiilor, unităților și Spitalelor din Galați dispozițiunile ordinului Domniei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la nevoie să se aprobe ca detașamentele de lucru să hrănească evreii ce lucrează la peste 10 km de garnizoană, să-i hrănească în contul Comunității Evreilor respectivi. VI. Asistența medicală. Potrivit ordinelor superioare, medicii evrei sunt repartizați direct și nominal la Detașamentele de lucru, la cererile respective, de către M.St.M. care ține și evidența acestora. Rugăm ordonați dacă cerem aprobarea M.St.M. pentru concentrare de Medici evrei, înainte de a avea cereri pentru evrei la muncă. Rugăm a ni
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
am avut cunoștință se va da ordin în consecință și se va raporta la Marele Stat Major Eșalonul Înaintat. General ss. Racoviță"; "7 IUNIE 1944. Va cere Comunităților Evreiești din Bacău, Roman, Vaslui, Huși și Iași să trimită imediat tabele nominale de toți aceștia, arătând pe cei care se află în detașamente de muncă și în care detașament anume. După care se va da ordin pentru înlocuirea lor". Colonel ss. indescifrabil". CENTRALA EVREILOR DIN ROMÂNIA Bacău 2 Iunie 1944 Oficiul Județean
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dela 20 Iunie 1941-23 august 1944, arătându-se și cazurile de maltratare în timpul serviciului precum și cele de deces din cauza regimului de muncă. Pentru cazurile de maltratare în timpul serviciului și cele de deces din cauza regimului de muncă, se vor întocmi tabele nominale separate pe cele două categorii, arătându-se la fiecare caz în parte: unitatea, formațiunea sau instituția publică unde a fost concentrat pentru muncă; maltratarea suferită sau împrejurările în care s'a produs decesul; cine a constatat maltratarea sau decesul. Rugăm
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Mehedinți, Severin, Timiș-Torontal, Arad și Hunedoara) au avut evrei trimiși în detașamente exterioare contribuind cu efectivele ordonate de Marele Stat Major și în detașamente interioare. Celelalte cercuri teritoriale au avut organizate numai detașamente interioare (Romanați, Gorj, Caraș). 2). Repartiția. Repartiția nominală pe detașamente s'a făcut de Marele Stat Major pentru titrați și de Comand. 7 Teritorial pentru celelalte categorii (meseriași, salahori etc.). La repartiție s'a ținut seama și de starea fizică a fiecăruia, fiind examinați în prealabil și de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
aprobare proiectul nr. 3910. Acesta interzicea acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate", a împrumuturilor și încheierea de acorduri comerciale cu țările fără economie de piață, care refuzau dreptul cetățenilor de a emigra sau le impuneau mai mult decît o taxă nominală pentru emigrare 1555. Deși proiectul de lege Mills-Vanik era independent de orice pachet de legi comerciale ale Administrației, nenorocirea bătea la ușă. Congresul a hotărît să includă condiția emigrării în orice proiect de lege prin care Casa Albă voia să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
audierile pentru Legea reformei comerțului, din 1973, în formularea Jackson-Vanik. Aceasta prevedea interzicerea acordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate" țărilor care nu au economie de piață, care nu respectă dreptul cetățenilor la emigrare sau le condiționează emigrarea de anumite taxe nominale. La deschiderea audierilor, Administrația și-a prezentat depoziția în favoarea proiectului de lege care includea și dreptul președintelui de a acorda Clauza, fără restricțiile prevăzute de amendamentul Jackson-Vanik1591. În cursul lunii iunie, la audieri au compărut și o serie de martori
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de taxe vamale nediscriminatorii, de credite guvernamentale, de garanții de credit sau garanții de investiție dacă președintele constată că un astfel de stat a) încalcă dreptul sau șansa cetățenilor săi de a emigra; b) pretinde mai mult decît o taxă nominală pentru emigrare, pentru vize sau pentru alte acte necesare emigrării; și c) pretinde mai mult decît o taxă nominală, un impozit sau o cotizație oricărui cetățean care vrea să plece în altă țară. Paragraful 402 prevedea, de asemenea, obligativitatea președintelui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un astfel de stat a) încalcă dreptul sau șansa cetățenilor săi de a emigra; b) pretinde mai mult decît o taxă nominală pentru emigrare, pentru vize sau pentru alte acte necesare emigrării; și c) pretinde mai mult decît o taxă nominală, un impozit sau o cotizație oricărui cetățean care vrea să plece în altă țară. Paragraful 402 prevedea, de asemenea, obligativitatea președintelui de a înainta Congresului un raport care să certifice că nu au fost încălcate nici una dintre prevederi 1635. Pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acordarea Clauzei și a creditelor guvernamentale, precum și încheierea de acorduri comerciale cu țările fără economie de piață, de pildă România, dacă țara respectivă: (1) nega dreptul sau șansa cetățenilor ei de a emigra; (2) pretindea mai mult decît o taxă nominală pentru emigrare; sau (3), pretindea mai mult decît un preț nominal oricărui cetățean care dorea să emigreze. Cu toate acestea, Paragraful 402 (c) al Legii comerciale, care era, de fapt, compromisul Jackson, îi permitea președintelui să facă o derogare de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu țările fără economie de piață, de pildă România, dacă țara respectivă: (1) nega dreptul sau șansa cetățenilor ei de a emigra; (2) pretindea mai mult decît o taxă nominală pentru emigrare; sau (3), pretindea mai mult decît un preț nominal oricărui cetățean care dorea să emigreze. Cu toate acestea, Paragraful 402 (c) al Legii comerciale, care era, de fapt, compromisul Jackson, îi permitea președintelui să facă o derogare de la interdicțiile punctelor (a) și (b) pentru orice țară comunistă, pe o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și ale trădătorului Ion Pacepa. Într-un ultim efort de a împiedica înfrîngerea, senatorul Bentsen a propus amînarea amendamentului de suspendare. Propunerea o dată respinsă de Senat, situația era clară. În cîteva minute, Armstrong a și solicitat votarea amendamentului. Prin apel nominal, Senatul a optat pentru suspendarea într-o proporție de 57 la 362465. Votase și a doua jumătate a Congresului. Acestuia nu-i mai rămînea decît să treacă mai departe proiectul de lege comercială și să-l convingă pe președinte să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
elaborate pentru clasa a VIII-a (autor Dumitru Almaș), a XI-a (semnat de același Dumitru Almaș), respectiv pentru clasa a XII-a (autor Constantin Daicoviciu). Manualul aferent clasei a IV-a, purtând auctoriatul aceluiași Dumitru Almaș, a rupt unitatea nominală, numindu-se Istoria Patriei. După enunțarea celebrelor "teze din iulie" 1971 ale noului secretar de partid, Nicolae Ceaușescu, garnitura manualelor de istorie a fost din nou înlocuită. Singurul care a supreviețuit procesului de actualizare ideologică a fost Istoria Patriei, manual
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Revoluției Franceze, al cărei impact a reverberat îndelung pe toată suprafața continentului european (Lewis, 2008, pp. 8-10). Periodizarea trecutului poate fi realizată alternativ prin prisma unității periodice a domniei. Epoca victoriană, spre exemplu, s-a dovedit a fi o etichetă nominală de succes în descrierea celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea al istoriei britanice. Marele dezavantaj al acestui sistem rezidă în faptul că rămâne tributar "naționalismului" sau "imperialismului metodologic", prin aceea că descrie o istorie provincială, de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
teritoriu dacic este perfecționată în conjuncția dintre cele două elemente care aveau să definească esența românității. Ideea latinității absolute a poporului român primește astfel un contrafort suplimentar prin opera lui Papiu-Ilarian. Identitatea romano-română este puternic reliefată prin utilizarea aceluiași descriptor nominal ("romaniloru") atât pentru romani, cât și pentru români. Același referent lingvistic unic va fi utilizat și de A.T. Laurian (1853) în trilogia sa Istoria Romaniloru. Principiul lui Șincai în datarea momentului cronogentic își găsește reflexia în titlul operei lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legau de pământul dacic; iv) devotamentul față de mormintele părinților, "de care nu se desparte cineva cu înlesnire" (Aaron, 1839, p. 22). Însă nu e vorba despre o simplă continuitate etnică (în speță, romană), ci despre o continuitate multidimensională, de ordin nominal, lingvistic și cultural: "Acești lăcuitori romani, cu toate că până târziu au fost supuși la felurimi de nații barbare, nu s-au clătit din Dacia patria lor, până când scăpând de tot jugul strein, se norociră însfârșit a-și dobândi slobozenia lor cea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin termenul "Munteno-Români" (Albineț, 1845, pp. IV, XII). Pentru românii ardeleni nu este folosit o denumire echivalentă, însă întreaga "ginte a Românilor" (în care sunt, desigur, incluși și aceștia) este denominată ca "Daco-Românii" (Albineț, 1845, p. VII). Prin acest joc nominal, se operează o suprapunere între trei dimensiuni ale unității: unitatea etnică, unitatea geografic-teritorială și unitatea primordial-politică a regatului dacic. Tema unității politice poate fi reperată în textele școlare într-o formă mai degrabă aluzivă decât explicită, revendicativă și programatică (așa cum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noțiuni de naționalism etnic herderian pe care o contrastăm concepției renaniene a naționalismului civic, se impune menționarea faptului că ea este înrădăcinată doar parțial în scrierile lui Herder. Am comite o impardonabilă injustiție intelectuală dacă nu am pronunța, în compania nominală a lui Herder, numele lui J.G. Fichte și al lui W. von Humboldt ca artizani ai concepției romantice a naționalismului german pe care, din rațiuni ce țin de parcimonie expresivă, am asociat-o doar de numele lui Herder. Triada filosofică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
A.T. Laurian (1862) utilizează permanent în istoria sa denominativul "Dacia" pentru a se referi la întregul teritoriu românesc. Mădularele despărțite ale trupului primordial al Daciei sunt numite "Dacia australă" (Țara Românească), "Dacia orientală" (Moldova) și "Dacia cisalpină" (Transilvania). Identitățile nominale ale părților sunt dizolvate în cadrul unitar al Daciei. Iar A.D. Xenopol deplânge faptul că românii "nu alcătuesc un singur stat, ci eĭ trăesc împărțiți în deosebite grupe, fiind parte neatârnațĭ, parte supuși unor stăpâniri străine" (Xenopol, 1897, p. 9). Pe lângă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reperate și contribuțiile ideologice ale lui Nicolae Iorga (sămănătorism) și ale lui Lucian Blaga, în special prin teoria sa a "spațiului mioritic" ca "matrice stilistică" a sufletului românesc. Exegeza gândirii cultural-ideologice interbelice, fie ea redusă doar la acest minimal set nominal, ar depăși cu mult parametri spațiali alocați acestei lucrări. Ne vom mărgini la a urmări scopul mult mai modest de a extrage coordonatele definitorii ale avangardei reflecției ideologice interbelice. Lucrarea de referință în bibliografia politico-culturală a interbelicului rămâne Anii treizeci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
studiului Țărănimea și puterea, coordonat de D. Dobrincu și C. Iordachi, 2005) (Constantiniu, 2011, p. 467). Destructurarea vechii orânduiri și structuri sociale și economice a fost acompaniată de eliminarea opoziției politice. În stânga eșichierului politic, PCR (care și-a refedinit identitatea nominală din Partidul Comunist din România [PCdR] în Partidul Comunist Român [PCR] în octombrie 1945) a încorporat Partidul Social Democrat (PSD), structura rezultantă în urma fuziunii purtând numele de Partidul Muncitoresc Român (PMR) devenit partidul unic în statul român. Partidele rivale au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dacă discursul interbelic conceptualizează istoria poporului român ca gravitând în jurul axei reprezentate de Imperiul Otoman, manualul lui Roller păstrează aceeași abordare relațională, însă substituie reperul central, care devine acum URSS. Chiar și numele manualului, Istoria RPR (1952), indică reconfigurarea identității nominale a statului român după formula sovietică, denumirea consacrată a statului fiind redusă la o succesiune de litere (Boia, 1997, p. 67). Acronimizarea identității nominale a statului român la R.P.R. relevă fără niciun echivoc adoptarea modelului sovietic. Ideologia internaționalistă a comunismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reperul central, care devine acum URSS. Chiar și numele manualului, Istoria RPR (1952), indică reconfigurarea identității nominale a statului român după formula sovietică, denumirea consacrată a statului fiind redusă la o succesiune de litere (Boia, 1997, p. 67). Acronimizarea identității nominale a statului român la R.P.R. relevă fără niciun echivoc adoptarea modelului sovietic. Ideologia internaționalistă a comunismului timpuriu recomanda păstrarea ancorării în universalitate a istoriei provinciale a poporului român. Manualul lui Roller respectă acest dictat internaționalist, istoria națională fiind încastrată în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
URSS (moartea lui Stalin în 1953 urmată de vigurosul denunț post- mortem al cultului personalității de către N. Hrușciov în 1956), schimbarea plăcii ideologiei sovietice de la internaționalism la naționalism s-a repercutat rapid și asupra politicii și istoriografiei românești. Ceea ce, calchiată nominal după reforma protestantă al cărui protaganist principal a fost Martin Luther, a fost numită "reforma comunistă" (Urban, 1979), a afectat inevitabil și modul de conceptualizare a trecutului. Două mutații majore sunt evidente în această reformă pe plan istoriografic: a) re-naționalizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de F. Dragne et al. (1971), s-a menținut periodizarea întocmită de Roller, care poate fi considerată de extracție pur marxist-leninistă. Într-o fază secundă, periodizarea trecutului s-a făcut conform unei scheme duble, utilizându-se în paralel două coduri nominale pentru desemnarea perioadelor: dogmatica formulă a orânduirilor primitivă-sclavagistă-feudală-capitalistă-socialistă, dar care este acum secondată de un sistem denominativ paralel: "epoca străveche și veche" acoperă orânduirile comunei primitive și sclavagistă, "epoca de trecere la feudalism", "evul mediu" ca interval echivalent pentru orânduirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]