55,711 matches
-
imediata apropiere a bisericii, cu o suprafață de 0,8 ha, împrejmuirea făcându-se cu sârmă. După finalizarea lucrărilor exterioare, biserica a necesitat și lucrări interioare, însemnând amenajarea altarului, naosului și pronaosului; s-a împodobit cu icoane vechi, obiecte de cult și toate cele necesare. Cele trei strane au fost executate de Bungău Ioan (localnic tâmplar), cu aportul binefăcătorilor. Biserica este prevăzută cu încălzire centrală și instalații de aer condiționat, lucrare executată în perioadă 2004-2005. În biserica noastră se fac zilnic
Biserica de lemn din Hidișelu de Jos () [Corola-website/Science/317862_a_319191]
-
se află în satul cu același nume, sat aparținător de comuna Măgești, județul Bihor. Aflată în imediata apropiere a noii biserici de zid, cele două edificii de cult amintesc parcă de trecutul și prezentul comunității. Construită în anul 1768, biserica poartă hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"". Într-un document de la 1769 se arată că biserica de lemn din localitate a fost construită de preotul Simion Tarco și
Biserica de lemn din Josani () [Corola-website/Science/317855_a_319184]
-
și ziarista a presei româno-americane. S-a implicat în acțiuni umanitare, în țară și în America, prin concerte donate copiilor orfani sau celor cu afecțiuni de leucemie, precum și nenumărate concerte în beneficiul comunității româno-americane pentru conservarea sau construirea lăcașurilor de cult ortodox pe teritoriul Americii. A primit premii naționale și internaționale. Lia Marcela Lungu, fiica lui Nicolae Lungu și a Dorinei, și-a petrecut copilăria în Banat, la Domașnea, Caraș-Severin zona de proveniență a tatălui său. În “Interviu neconvențional cu Lia
Lia Lungu () [Corola-website/Science/317994_a_319323]
-
Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena” din Iași este un lăcaș de cult ortodox situat în cartierul Podu Roș din orașul Iași, lângă Sala Polivalentă (Sala Sporturilor), pe str. Palat nr. 63. Ea a fost construită în anul 1814 de către Gheorghe Catargiu, pe locul unei biserici mai vechi din lemn din secolul XVIII
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
cartierul Podu Roș din orașul Iași, lângă Sala Polivalentă (Sala Sporturilor), pe str. Palat nr. 63. Ea a fost construită în anul 1814 de către Gheorghe Catargiu, pe locul unei biserici mai vechi din lemn din secolul XVIII-lea. Lăcașul de cult are hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena (21 mai). Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena” din Iași nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004. În Evul Mediu, terenurile aflate la sud de Curtea
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
hramul „Sf. Constantin” pe un loc domnesc din mahalaua Broștenilor (aflată în spatele Curții domnești din Iași), care-i fusese dăruit de domnitorul Matei Ghica (1753-1756) și apoi întărit de Scarlat Ghica (1757-1758). Tot el a împodobit biserica cu obiectele de cult necesare. Aceste informații provin dintr-un hrisov din 1 aprilie 1766 al domnitorului Grigore al III-lea Ghica (1764-1767, 1774-1777), publicat de Nicolae Iorga. Acel document fusese emis ca urmare a plângerii făcute de preotul Poliz de la Biserica „Sf. Constantin
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
metalică, bătută în nituri, cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Această uși cu agiutoriu[l] lui D[u]mnezeu am făcuto eu Va[n]gheli[e] Buingiul 1814 april[ie] 1." În decursul timpului, acest lăcaș de cult a cunoscut numeroase consolidări și reparații. Biserica a fost reparată radical în 1866. Acest lăcaș de cult a funcționat ca filială a Bisericii „Sf. Nicolae Domnesc” până în 1936. După cum relatează N.A. Bogdan, după restaurarea Bisericii „Sf. Nicolae Domnesc”, icoana Sf.
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
l] lui D[u]mnezeu am făcuto eu Va[n]gheli[e] Buingiul 1814 april[ie] 1." În decursul timpului, acest lăcaș de cult a cunoscut numeroase consolidări și reparații. Biserica a fost reparată radical în 1866. Acest lăcaș de cult a funcționat ca filială a Bisericii „Sf. Nicolae Domnesc” până în 1936. După cum relatează N.A. Bogdan, după restaurarea Bisericii „Sf. Nicolae Domnesc”, icoana Sf. Mina (considerată a fi făcătoare de minuni și vindecătoare de boli) a fost mutată la biserica filială
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
Sf. Constantin și Elena” și apoi la Biserica „Sf. Andrei”. La începutul secolului al XX-lea, biserica era subvenționată de Primărie, ea neavând niciun venit propriu. În anul 1936, Biserica „Sf. Constantin și Elena” a devenit biserică parohială. Lăcașul de cult a fost pictat în interior, în tehnica frescă, între anii 1969-1974. Începând din 1999 s-au efectuat o serie de lucrări de reparații, renovare și extindere ale edificiului bisericii, sub supravegherea preotului paroh Ștefan Ropotă. În 1999 s-a înlocuit
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
cât și învelitoarea de tablă și s-a montat o ușă monumentală din fier, cu elemente de bronz turnate. În interior, s-a renovat pictura interioară a bisericii și s-a reparat Sfânta Masă. După finalizarea acestor lucrări, lăcașul de cult a fost resfințit la 18 mai 2003 de către un sobor de preoți și diaconi în frunte cu mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, care au oficiat slujba pe o scenă amenajată în afara bisericii. Cu această ocazie s-a resfințit
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Iași este o biserică ortodoxă din municipiul Iași, care a fost construită în prima jumătate a secolului al XVII-lea, ctitorul ei fiind domnitorul Miron Barnovschi-Movilă al Moldovei (1626-1629, aprilie - iulie 1633). Lăcașul de cult a fost finalizat și sfințit în 1634 în timpul domniei lui Vasile Lupu. Biserica este situată în centrul orașului Iași, pe str. I.C. Brătianu nr. 14. Ea are ca hram Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, sărbătorit în fiecare an la data
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
de clasificare . În apropiere de locul unde se află astăzi biserica se afla „Târgul de Sus sau al Măjilor” (al pescarilor), situat la nord-est de fostul centrul al orașului, în apropiere de fosta Mănăstire Dancu, astăzi dispărută. Istoria locașului de cult începe cu o bisericuță de lemn, cu hramul „Sf. Parascheva” sau „Sf. Vineri” (atestată într-un document din 21 decembrie 1610), mutată însă în Târgul Nou, după dorința lui Nestor Ureche. Pe locul acestei biserici de lemn, între anii 1626-1629
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
din jurul bisericii așezându-se câțiva călugări care oficiau slujba dumnezeiască de toate zilele. Biserica a suportat lucrări de restaurare, consolidare și întreținere în anii 1854 și 1873. În 1875 a fost adăugat un mic pridvor pe latura sud-vestică. Lăcașul de cult a fost reparat radical și zugrăvit din nou în vara anului 1913, prin cheltuiala și osteneala moșierului Vasile Rusovici. El a împrejmuit lăcașul de cult cu gard. Între anii 1929-1948, într-o clădire din curtea bisericii construită de Vasile Rusovici
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
și 1873. În 1875 a fost adăugat un mic pridvor pe latura sud-vestică. Lăcașul de cult a fost reparat radical și zugrăvit din nou în vara anului 1913, prin cheltuiala și osteneala moșierului Vasile Rusovici. El a împrejmuit lăcașul de cult cu gard. Între anii 1929-1948, într-o clădire din curtea bisericii construită de Vasile Rusovici a funcționat o școală de cântăreți a centrului eparhial Iași. Alte lucrări de restaurare a bisericii au avut loc în 1942, 1965 și între 1984-1986
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
pentru manoperă suma de 689.264 lei; în total 1.023.773 lei, din care: 639.300 lei - donație din partea Mitropoliei și 393.173 lei - contribuția credincioșilor din parohie șl din alte părți. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” a fost redată cultului în ziua de 8 iulie 1987, de prăznuirea „Sfintei Treimi”, fiind sfințită de către P.S. Pimen Suceveanul, Episcop-vicar al Mitropoliei Moldovei și Sucevei, înconjurat de P.C. Arhimandrit Partenie Apetri, Mare Eclesiarh al Catedralei Mitropolitane, P.C. Preot paroh Dumitru Hadârcă - consilier administrativ
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
serie de lucrări care au constat în instalarea de centuri, înlocuirea acoperișului, decapare interior și exterior, tencuirea exterioară a bisericii, montarea a două mozaicuri cu icoanele hramurilor pe peretele sud-vestic al pridvorului și văruirea interioară și exterioară a lăcașului de cult. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Iași se aseamănă din punct de vedere arhitectonic (plan, decorație exterioară și împărțire a spațiului interior) cu alte biserici construite în vremea domniei lui Miron Barnovschi (Biserica Barnovschi din Iași și biserica Mănăstirii Bârnova). Biserica
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
pictură murală în tempera, care a constat doar din câteva scene pe pandantivi și în emisferele calotelor. În prezent, ea este deteriorată și ștearsă, păstrându-se doar chipul Maicii Domnului îndurătoarea de pe calota din pronaos. Biserica păstrează câteva obiecte de cult de valoare printre care menționăm un potir de argint cu ornamentații florale și medalioane aplicate (din secolul al XVII-lea), o Sfântă Evanghelie ferecată în argint și tipărită în grecește la 1693, o icoană a Mântuitorului și alta a Maicii
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
Mircea Gheordunescu, care la rândul sau se ocupa de relațiile externe ale serviciilor secrete românești, inițiind o strânsă colaborare și prietenie cu serviciul secret israelian, Mossad-ul. La constituirea capitalului acestei bănci românesti au contribuit Mitropoliile Olteniei si Moldovei, Biserica Armenească, Cultul Penticostal, Muftiatul de la Constanța, Casa Regala din Arabia Saudită, S.N.C.F.R, și alte societăți românești. În mai 2008, Direcția Națională Anticorupție a decis scoaterea de sub acuzare a celor 14 persoane implicate - printre care fostul prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, Emil Iota Ghizari
Banca Internațională a Religiilor () [Corola-website/Science/318028_a_319357]
-
el a convocat Rada cazacilor și și-a anunțat decizia de trecere de partea rușilor cu restul efectivelor. Pe 10 mai 1828, 218 cazaci și 578 raiahi conduși de Gladki au traversat Dunărea cu toate simbolurile, tezaurul și obiectele de cult ale Siciului. După ce au ajuns pe malul stâng al fluviului, cazacii au fost conduși în fața împăratului Nicolae I, care ar fi declarat: „Бог вас простит, отчизна прощает, и я прощаю” (Dumnezeu vă va ierta, patria-mamă vă iartă și vă iert
Siciul Dunărean () [Corola-website/Science/318018_a_319347]
-
invecinează și astăzi cu gardul bisericii. Biserica „Sf. Ioan Gură de Aur - Zlataust” din Iași impresionează și azi prin zidăria din piatră și Turnul-clopotniță masiv, acesta fiind prevăzut prevăzut și cu o tainiță în care puteau fi ascunse obiectele de cult, în caz de primejdie. În exterior biserica este dreptunghiulară, cu absida altarului heptagonală. Pridvorul de la intrare este adăugat mai târziu, în secolul al XVIII-lea, pentru a proteja monumental sculptat de italianul Nach Zut Canova și necropola familiei Romalo. În
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
poporului român, care a învățat să scrie și să citească în pridvorul bisericii, s-a înființat în primul pridvor o bibliotecă cu carte religioasă, care este pusă la îndemâna credincioșilor. Tot in pridvorul bisericii se păstrează cartea veche, atât cea de cult cât și de cultură universală, scrise în limbile greacă și slavonă. Biserica a fost restaurată de mai multe ori, prima restaurare fiind cea din 1874. Între anii 1966 - 1972 biserica a fost renovată în interior și în exterior, fiind pictată
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
Biserica „Ziua Crucii” din Iași, cunoscută și ca Biserica Dubălari, este o biserică ortodoxă din municipiul Iași, care a fost construită în anul 1803 de către breasla dubălarilor. Lăcașul de cult este situat în imediata apropiere a Gării Internaționale Nicolina și a Bazarului din Iași, lângă pasajul rutier ce face legătura între cartierele Podu Roș și Nicolina, pe str. Albinelor nr. 6. Ea are hramul Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie). Biserica
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
Înălțarea Domnului”. În perioada 1994-2001 s-au efectuat importante lucrări de reparații și consolidare, cu purtarea de grijă a preotului paroh Vasile Chiroșcă și a preotului Mihai Ungureanu și cu ajutorul oferit de membrii Consiliului și Comitetului Parohial. Zidurile lăcașului de cult au fost consolidate, iar pereții interiori au fost pictați în tehnica frescă de către profesorul Corneliu Pașcanu din București. În anul 2003, cu puțin timp înainte de resfințirea bisericii, preotul paroh Vasile Chiroșcă, fost membru al Consistoriului și fost secretar protopopial, a
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
de către mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, împreună cu un mare sobor de preoți și diaconi. Din cauza vremii ploioase, la această ceremonie religioasă au participat doar câteva sute de credincioși. Deși a fost invitat să participe la resfințirea lăcașului de cult pe care-l renovase, preotul Vasile Chiroșcă a refuzat. Cu acest prilej, deasupra ușii de intrare din pridvor în pronaos s-a pictat o pisanie cu următorul cuprins: Preotul paroh Constantin Grigore, consilier juridic al Arhiepiscopiei Iașilor, a primit pe
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
Crucii” din Iași a fost construită din bolovani de piatră de pe Dealul Repedea și cărămizi. Edificiul are o formă treflată. Pereții bisericii sunt susținuți de șase contraforți, care au fost adăugați cu prilejul reparațiilor din 1922. În interior lăcașul de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvorul având deasupra un turn-clopotniță cu două etaje (adăugat la începutul secolului al XX-lea), pronaosul (având în partea de vest un mic cafas), naosul (cu absidele laterale scobite în grosimea pereților) și altarul (cu
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]