54,793 matches
-
sau migdale, albuș de ou) mușteriu = cumpărător, client; vlăjgan = tânăr voinic, zdravăn; tiranie = conducere bazată pe asuprirea celor mulți; aici, atitudine, comportare de tiran. CÂNTEC LUI AVRAM IANCU Urmaș a lui Horea, Avram Iancu a fost un cărturar luminat, cu dragoste adâncă față de poporul asuprit. El a condus cetele Înarmate ale moților din Transilvania În revoluția de la 1848. Pentru activitatea lui În folosul celor asupriți, el va rămâne pentru totdeauna În inima poporului nostru. El a fost un luptător de seamă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
vom mândri. Elena Doamna, cu priviri senine, Ți-a stat alături, grija Îți purta; La bine și la rău a fost cu tine Și cea dintâi ți-a spus: ,,Măria ta!”. ,,Măria ta!”, dar nu cu umilință, Ci, dăruindu-ți dragostea lor toată, Ți-au dat, cei mulți, Întreaga lor ființă În frunte cu bătrânul Ion Roată. Nu-i an să nu sărbătorim Unirea Ce ne-a umplut poporul de podoabe. Poporul tot Îți cântă pomenirea Mărite, prea cinstite pârcălabe! Cuvinte
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de aducerile-aminte, nu l-am mai simțit. Am avut un simțământ de mândrie față de contribuția noastră de sânge În războiul dreptății, din munții Tatra. Cum au aflat că suntem români, Învățătorul și copiii s-au apropiat de noi cu nețărmurită dragoste. Și pasărea de pe monument cânta, ca o chemare nebiruită a tinereții. Mi-am dat seama că prietenii, frații și nepoții noștri, căzuți În Cehoslovacia pentru cauza progresului, au reînviat murind, În cartea cea mai frumoasă, istoria, și În locul pe care
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lui ,,poate că nu” sau ,,poate că și altfel”. Și tocmai accentul Îndărătnic pe alternativă obnubilează, până la urmă, credibilitatea pretinsei adeziuni inițiale. În aceasta constă strategia pe care am voit să o degajăm. În definitiv, nu poți pretinde că declari dragostea unei femei, vorbindu-i laudativ și Încăpățânat despre colegele ei de camerăă Maria Larionescu: ,,Cariera” sociologiei românești Începe În mijlocul secolului al XIX-lea, fiind strâns legată de discursul modernității În cultura și societatea românească. Ca și În Apus, sociologia românească
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
detectat. S-ar putea stabili totuși anumite regularități la scară statistică, În sensul că, pe cât ne deplasăm de la comportamente mai simple și bine circumscrise cantitativ (În particular cele economice și politice) la cele complexe și mai saturate de emoțional-afectiv (prietenie, dragoste, familie), pe atât aplicarea TAR este mai dificilă, dacă nu chiar irelevantă. În al doilea rând, disjuncția nu Își are justificarea, deoarece, pe ansamblu, unii oameni sunt mai raționali, iar alții mai puțin. Intră aici masiv În joc capitalul informațional
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din ce În ce mai pronunțat tema centrală nu numai pentru psihologia cognitivă și cogniția socială, ci și pentru sociologi și economiști. Importanța informației, atât În comportamentul individual, cât și În cel grupal-instituțional, este relevantă și Într-o lucrare referitoare la relația dintre sex, dragoste și sănătate din SUA, coordonată de Edward O. Laumann și Robert T. Michael (2001), amândoi profesori la Universitatea din Chicago. Autorii subliniază că și În cazul opțiunilor indivizilor pentru o conduită sexuală sau alta (un partener anume, ,,aventură” ori relație
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
istorică a tinerilor mileniului trei ca fiind „un mod de a-și crea imunitate față de nedreptățile istoriei, pe care fiecare societate le-a aplicat generației tinere”. A dispărut, oare, familia lărgită? În societatea contemporană rolul generațiilor este eclipsat? Mai există dragoste filială? Sunt Întrebări la care sociologii francezi caută un răspuns, Îndreptându-și atenția spre studierea legăturilor familiale cotidiene ce definesc raporturile dintre generații, atât În viața privată, cât și, mai ales, În cea publică. Analizând mecanismele sociale de transmisie culturală
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Tovarăși, viața e frumoasă Dragoste în timpul liber... După „Palme d’Or”, cucerit la Festivalul de Film de la Cannes, Cristian Mungiu a realizat noua sa peliculă, Amintiri din Epoca de Aur’, sub forma unor scheciuri. „Este o bijuterie de umor, care dezvăluie dictatura lui Nicolae Ceaușescu
Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]
-
dar important este că această peliculă a reușit să stârnească nostalgie. E o comedie ușoară, uneori subtilă, dar care de cele mai multe ori stârnește valuri de râsete indiferent de vârstă. Spre deosebire de partea I „Tovarăși, viața e frumoasă“, partea a II-a, „Dragoste în timpul liber...“ demonstrează caracterul umanist și lipsa parțială a grijii de sine; așa zise povești de dragoste, cu sensuri și pasaje subînțelese. Faptul că peliculele au fost inspirate din perioada comunismului fac această mini-serie o comedie apetisantă cu rădăcini în
Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]
-
dar care de cele mai multe ori stârnește valuri de râsete indiferent de vârstă. Spre deosebire de partea I „Tovarăși, viața e frumoasă“, partea a II-a, „Dragoste în timpul liber...“ demonstrează caracterul umanist și lipsa parțială a grijii de sine; așa zise povești de dragoste, cu sensuri și pasaje subînțelese. Faptul că peliculele au fost inspirate din perioada comunismului fac această mini-serie o comedie apetisantă cu rădăcini în trecutul românilor.
Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]
-
Lüt Matten și scoica albă, București, 1977; Theodor Storm, Poezii, București, 1979. Repere bibliografice: Ov. Râureanu, „600 de milioane de oameni liberi”, VR, 1955, 2; Leonard Gavriliu, În căutarea emoției estetice, O, 1957, 3; Alec Chelaru, Ceva despre poezia de dragoste, LCF, 1961, 4; Demostene Botez, „Și ziua ard stelele”, LCF, 1961, 11; H. Zalis, „Cupa cu garoafe”, VR, 1961, 3; Gh. Achiței, Realitate și transfigurare poetică, GL, 1961, 29; D. Petrescu, „Și ziua ard stelele”, VR, 1961, 8; Al. Săndulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
ele, autoritatea și influența, neîntrerupt, de mai bine de 16 veacuri în Biserică și în cultura creștină. Scopul lor principal a fost omogenitatea credinței și a disciplinei sub aceeași cupolă a Ortodoxiei și menținerea sau restaurarea climatului de înțelegere și dragoste între conducătorii diferitelor Biserici pe de o parte și între creștinii în ansamblu pe de alta”5. Originea ecumenică, în cadrul a două sinoade ecumenice a Simbolului Niceo Constantinopolitan constituie cea dintâi temelie a ecumenicității sale, a valorii sale ecumenice. Caracterul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
această bună rădăcină și grăbindu-se să semene neghină și să pângărească semințele cele bune și curate (Mt. 13, 24-25), de aceea avem atunci nevoie de ajutorul Duhului, pentru ca Duhul, ca un plugar vrednic, să apere cu multă grijă și dragoste rodul de curând sădit al credinței. De aceea Pavel spunea, scriind tesalonicenilor: Duhul să nu-l stingeți (I Tes. 5, 19). Cu aceste cuvinte a vrut să arate că, după ce a venit în ajutorul nostru harul Duhului, nu mai putem
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu e cu putință a plăcea lui Dumnezeu fără credință”. (Ava Dorotei, Diferite învățături folositoare de suflet, cuv. 2, cap. 1, în Filocalia..., vol. IX, p. 497) „Credința este mama noastră a tuturora, când îi urmează nădejdea și-i premerge dragostea de Dumnezeu și de Hristos și dragostea de aproapele”. (Sf. Policarp al Smirnei, Epistola către filipeni, cap. III, 3, în PSB, vol. 1, p. 250-251) „Tuturor întreprinderilor să le premeargă credința în Dumnezeu și să urmeze (însoțească) optimismul, așa încât cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dumnezeu fără credință”. (Ava Dorotei, Diferite învățături folositoare de suflet, cuv. 2, cap. 1, în Filocalia..., vol. IX, p. 497) „Credința este mama noastră a tuturora, când îi urmează nădejdea și-i premerge dragostea de Dumnezeu și de Hristos și dragostea de aproapele”. (Sf. Policarp al Smirnei, Epistola către filipeni, cap. III, 3, în PSB, vol. 1, p. 250-251) „Tuturor întreprinderilor să le premeargă credința în Dumnezeu și să urmeze (însoțească) optimismul, așa încât cu credința să întărim puterea sufletului și cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
zilele, până la sfârșitul veacului. Grozav mai tălmăcim sentimentele lui Dumnezeu, dacă-L defăimăm spunând că suntem veșnic neglijați, când El dovedește întotdeauna că nu ne părăsește. Prin aceasta a voit să ne arate El că niciodată nu ne părăsește cu dragostea și ocrotirea Sa, fiindcă întotdeauna este prezent alături de noi”. (Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, cartea a II-a, II, 10-11, în PSB, vol. 72, p. 211) „... să fim încredințați că Dumnezeu, Căruia nu-I scapă nimic din tot ce se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
VI, LI, în PSB, vol. 15, p. 147-148-149) „Sau cine e Cel ce i-a unit întreolaltă spre pace pe cei ce se urau, dacă nu Fiul cel iubit al Tatălui, Mântuitorul de obște al tuturor, Iisus Hristos, Care prin dragostea Lui toate le-a răbdat pentru a noastră mântuire? De altfel despre această pace ce o va aduce El se proorocise de demult. Căci spusese Scriptura: Și-și vor preschimba săbiile lor în fiare de plug și sulițele lor în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Persoană a firii omenești. Prin aceasta El confirmă stăpânirea și superioritatea omului asupra naturii. Numai pe verticala omului ca persoană conștientă superioară naturii Se poate afla Dumnezeu ca Stăpân suprem al naturii. (n. s. 107, p. 143) 44 înțelegând covârșitoarea dragoste a lui Dumnezeu, arătată neamului omenesc, striga și spunea: Așa a iubit Dumnezeu lumea (In. 3, 16). Uită-te cât de mare minune cuprind aceste cuvinte! Spune Așa, gândindu-se la măreția celor ce vrea să ne spună. De aceea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ai după ce să recunoști în om pe Ziditorul său. Căci doar după darurile primite se recunoaște binefăcătorul, așijderea după cele ce vedem că se întâmplă în lume, putem cunoaște firea Creatorului lumii. Iar dacă însușirea de căpetenie a Dumnezeirii e dragostea de oameni, atunci iată răspunsul la ceea ce cauți, iată pricina pentru care S-a întrupat Dumnezeu. Firea noastră slăbănogită, într-adevăr, avea nevoie de doctor, omul căzut de istoveală aștepta pe Cel ce-i va întinde mâna, cel ce-și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sânurile părintești, a rânduit să petreacă împreună cu noi și să sufere toate slăbiciunile noastre, pentru ca să poată ridica de la pământ la cer firea noastră care zăcea jos undeva din pricina mulțimii păcatelor. Fiul tunetului, minunându-se de lucrul acesta și înțelegând covârșitoarea dragoste a lui Dumnezeu, arătată neamului omenesc, striga și spunea: Așa a iubit Dumnezeu lumea (In. 3, 16). Uită-te cât de mare minune cuprind aceste cuvinte! Spune Așa, gândindu-se la măreția celor ce vrea să ne spună. De aceea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ținuți de moarte, din pricina păcatului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 36, în Filocalia..., vol. III, p. 354) „Minune străină se întâmplă în cer și pe pământ, că Dumnezeu este pe pământ, și omul în ceruri”. (Talasie Libianul, Despre dragoste, suta întâi, cap. 98, în Filocalia..., vol. IV, p. 19) „Ni s-a arătat prin suflet, trup și dumnezeire, ca să izbăvească din moarte și sufletul și trupul ca un Dumnezeu”. (Talasie Libianul, Despre dragoste, suta a patra, cap. 59, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
omul în ceruri”. (Talasie Libianul, Despre dragoste, suta întâi, cap. 98, în Filocalia..., vol. IV, p. 19) „Ni s-a arătat prin suflet, trup și dumnezeire, ca să izbăvească din moarte și sufletul și trupul ca un Dumnezeu”. (Talasie Libianul, Despre dragoste, suta a patra, cap. 59, în Filocalia..., vol. IV, p. 37) 47 „Ce minune, fraților, ce coborâre de negrăit a iubirii față de noi, a Iubitorului de oameni Dumnezeu! Unirea pe care o are prin fire cu Tatăl Său făgăduiește să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Iar dacă nu s-a făcut nici o viclenie și s-a găsit mormântul gol, atunci negreșit a înviat. Ai văzut cum arhiereii și bătrânii poporului, chiar fără voia lor, au luptat pentru dovedirea adevărului? Tu însă uită-mi-te la dragostea de adevăr a ucenicilor! Nu ascund nimic din cele spuse de dușmani, chiar dacă spun lucruri de ocară. Iată Îl numesc pe Hristos amăgitor și nu o trec sub tăcere. Cuvintele spuse de arhierei și de farisei lui Pilat arată și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ocară. Iată Îl numesc pe Hristos amăgitor și nu o trec sub tăcere. Cuvintele spuse de arhierei și de farisei lui Pilat arată și cruzimea lor, că nici la moartea Lui n au pus capăt mâniei, dar și curățenia și dragostea de adevăr a ucenicilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXXIX, I, în PSB, vol. 23, p. 990) „Aveți strajă! Întăriți cum știți! Și pecetluind mormântul, l-au întărit cu strajă (Mt. 27, 65 66). Pilat n-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și ceea ce-i mai presus de creație. (n. s. 1583, p. 835) 69 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Fiul Se arată acum Tatălui cu o față omenească. Se vede calitatea Lui de Fiu și prin fața omenească. Urcă și cu umanul la înălțimea dragostei Lui filiale față de Tatăl. Câtă valoare se dă prin aceasta umanului! Tatăl Se bucură de fața omului ca de fața Fiului Său. (n. s. 1585, p. 835) 69 Dumnezeu Puterilor de sus, căci nu a ignorat cerul pe Stăpânul tuturor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]