KorAP: Find »[drukola/base=tânăr & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...2157 2158 2159 ...2198 >

54,926 matches

Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626

Gorki” din Moscova (...). Poemul are întâi de toate, o acțiune limpede, ușor de urmărit, și întemeiată pe un sentiment încă prea rar exprimat de poeții noștri de azi - dragostea. E povestea simplă și plină de frăgezime, de simțire, a unei tinere studente, fostă sondoriță, viitor inginer. E îndrăgostită de un asistent, cu care lucrează împreună, la o inovație; crede că acesta o iubește pe prietena ei, și-și stăpânește suferința: dar află că el o iubește nu pe prietena ei, ci

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
și stăpânește suferința: dar află că el o iubește nu pe prietena ei, ci pe ca. Această întâmplare atât de firească, de omenească, se desfășoară în câteva episoade întrerupte de momente lirice, de meditații ale eroinei, cântece ale unei inimi tinere și dornice de fericire, de viață creatoare, dornice de a da înapoi în chip de invenții științifice, de înfăptuiri în folosul poporului, elanul, învățătura pe care i le-au dăruit patria, partidul (...). Dealuri natale, sondele mele, Vă închin gândul meu

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Băieții mei și fetelor! - le-aș spune(așa cum poate mama lor le-ar spune) Ce faceți voi cu tinerețea voastră?.. Curios lucrau Citind versuri de felul celor amintite mai înainte, parcă nu o mai recunoști pe eroina poemului, atât de tânără totuși, evidențiindu-și cu atâta aleasă discreție farmecul vârstei în alte manifestări ale ei din care nu lipsește de altfel atitudinea serioasă, matură, care îi șade bine în atari cazuri și în care s-a putut recunoaște de la început o

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
și Veronica Porumbacu (Ilie Pintilie; Prietenii mei) și câte un volum: A. Toma (Poezii alese, colecția Biblioteca școlarului - Editura Tineretului, tiraj 30.000 de exemplare), Cicerone Theodorescu (Un cântec din ulița noastră), Miron R. Paraschivescu (Laude), Eugen Jebeleanu (Cântecele pădurii tinere), Mihnea Gheorghiu (Întâmplări din Marea Răscoală), Dan Deșliu (Versuri alese), Nina Cassian (Tinerețe), Marcel Breslașu (Cântec de leagăn al Doncăi) și Maria Banuș (Versuri alese). Interesant este faptul că aproape toate volumele de debut sunt comentate, criticii literari accentuând asupra

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
stărilor sufletești, mijloace de transmitere a entuziasmului pe care l-a trăit poetul în momentele când și-a imaginat frumusețea vieții patriei socialiste de mâine (...) În Drumul minerilor, Aurel Rău încearcă să abordeze poemul epic, înfățișând fapta eroică a unui tânăr miner. Poezia este valoroasă însă mai ales prin lirismul său, prin dezvăluirea emoțiilor pe care le trăiește eroul în timpul acțiunii și după cucerirea izbânzii (...) Se află în volum poezii ca Nimeni nu va ști, Urarea mamelor din Grecia, Mesteacănul, etc.

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
prin anumite virtuozități stilistice: aici pierde din vedere ideea centrală: țelul poeziei, înecând faptele esențiale în șuvoiul unor fapte lăturalnice”. Sorin ARGHIR 67: „De curând a apărut un volum de versuri care îmbogățesc lirica noastră. Autorul, Aurel Rău, este un tânăr poet care s-a făcut cunoscut prin poeziile publicate îndeosebi în paginile Almanahului literar de la Cluj. Mesteacănul, volumul apărut la E.S.P.L.A., înmănunchează cele mai bune poezii ale poetului scrise în ultimii ani (...) Mesteacănul unește 4 cicluri. În cel mai amplu

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
dureri, Pe iarba de sânge pătată. Visa o priveliște fără boieri! Azi tu îl continui pe tată!.... Această amintire și conștiința că el continuă lupta tatălui său, că îi răzbună moartea, îl sprijină în încordarea supraomenească, fizică și morală, pe tânărul erou al poemului (...) Alături de poezii valoroase, care dovedesc talentul poetului, există în Mesteacănul versuri plate și cenușii precum și poezii neizbutite (...) Deosebit de caracteristică din acest punct de vedere este poezia Nimeni nu va ști. Poetul vrea să-și cânte iubirea pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
și cu autorii acestora: oamenii. După cum, pentru a-și desăvârși personalitatea artistică, are a renunța la mimarea unor poeți înaintași, așa cum singur - cu sinceritate o recunoaște când i se adresează lui Mihai Beniuc (...)”. Mult mai exigenți decât criticii sunt poeții tineri, atunci când analizează poezia confraților din generația lor. Iat-o de pildă pe Aurora Cornu 69 comentând un poem al lui Ștefan Iureș: „Ștefan Iureș este un poet talentat. Ne-au bucurat succesele lui și i-am îndrăgit poeziile 100.000

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
a analiza mai în adâncime poemul lui Florin Mugur, înainte de a exprima anumite păreri și a face felurite propuneri asupra destinului său scriitoricesc, trebuie să subliniem curiozitatea și bucuria cu care cititorii primesc cel dintâi volum de versuri al unui tânăr poet de 19 ani, student al Școlii de literatură „Mihai Eminescu” (...). În poezia La optsprezece ani - publicată în revista Anii de ucenicie a Școlii de literatură și critică „Mihai Eminescu” la sfârșitul anului trecut - urmărind colaborarea unui crez artistic, tânărul

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
mărturisit idealul spre care năzuiește, nu din unghi temperamental, ci ca expresie limpede a unei poziții de militant: Vreau să știu cânta în cântec Ca Beniuc, ca toboșarul Vremurilor ce-or să-mplânte Tot mai sus, stindard ca jarul. Versurile tânărului poet nu clocotesc de tumultul și bărbăția demnă, ostentativă cu care poezia lui Mihai Beniuc ne-a deprins. Nu din acest punct de vedere a învățat Florin Mugur de la dascălul său spre a cărui artă declară că aspiră. Versul lui

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
poemul său Philip Müller remarcat cu premiul I al concursului de masă inițiat în preajma recentului Festival al tineretului și studenților pentru pace (...). Trebuie însă să semnalăm chiar de la început un pericol care se leagă tocmai de acest aspect personal. Uneori, tânărul poet caută să compenseze lipsa de căldură naturală a versului prin această exaltare a lucrurilor «mici», gingașe, discrete - «pufoase» am zice folosind un termen preferat de Florin Mugur - procedee cu care speră să întrețină în mod artificial o temperatură caldă

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Dar unii truda ta adâncă Cu obtuzunghiul o măsoară! Nu. Sensibilitate iască Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i voie!(...) Atitudinea poetică a lui Cicerone Theodorescu este salutată de un tânăr poet, Ion Horea 72 în proximul număr al revistei Viața românească: „Poezia De vorbă cu un tânăr - apărută în Contemporanul din 25 sept. 1953, reprezintă o poziție înaintată în creația lui Cicerone Theodorescu, elaborând răspunsuri îndrăznețe unor probleme artistice de

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
în imagini convingătoare, necesitatea unei îndrumări ideologice și artistice principiale. Poetul își declară pătimașa sa ostilitate față de criticii înapoiați, paralizanți, care sugrumă cu prejudecățile și schemele lor prefabricate, cu lipsa lor de consecvență, creația plină de îndrăzneală și noutate a tânărului poet: Nu. Sensibilitate iască, Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i voie! Aceștia: .. truda ta adâncă, Cu obtuzunghiul o măsoară! Iată-l pe unul în plin exercițiu proletcultist: ... Vrea unul

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
rutiniere. Iată o problemă de teoria literaturii, în rezolvarea căreia se prăbușesc din redacții lucrări valoroase: Ți-așează „măiestria”-n dreapta Și-n stânga, gândul... Dar se poate Ideia ici, iar colo fapta, Apartamente separate? În fața acestor «criticaștri», îndeamnă pe tânărul poet: Tu dârză frunte ți-o aține - Nu te-ntrista de-al lor oprobiu, Să-ncerci mereu să faci mai bine. Să fie nou. Să fie propriu. Iată de pildă cum prin intermediul unei imagini viguroase se comunică indignarea pasională a

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
muncitor. Munca lor a fost de la început susținută de către partid care, prin Scânteia a încurajat și ajutat dezvoltarea reportajului literar. (...) Scânteia a publicat și publică numeroase reportaje valoroase, scrise de fruntași ai literaturii și ai ziaristicii, dar și de elemente tinere care calcă pe urmele înaintașilor. Și astfel, alături de Mihail Sadoveanu, Geo Bogza, Maria Banuș, Petru Dumitriu, Dan Deșliu au apărut reportaje semnate de V. Albulescu, C. Mitea. V. Bârlădeanu, care se afirmă tot mai mult ca reporteri capabili. (...) Urmând pilda

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
ca reporteri capabili. (...) Urmând pilda Scânteii, celelalte ziare și unele reviste dau atenția cuvenită reportajului literar, Scânteia tineretului se așează printre acele ziare care au înțeles bine exemplul ziarului Comitetului Central al Partidului și prin publicarea reportajelor scrise de elemente tinere (valoroase sunt, de exemplu, reportajele semnate de Ștefan Iureș) contribuie la dezvoltarea acestei specii literare. România liberă nu numai că și-a asigurat colaborarea lui Geo Bogza, dar a dus și duce muncă susținută cu elementele tinere, astfel încât în paginile

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
scrise de elemente tinere (valoroase sunt, de exemplu, reportajele semnate de Ștefan Iureș) contribuie la dezvoltarea acestei specii literare. România liberă nu numai că și-a asigurat colaborarea lui Geo Bogza, dar a dus și duce muncă susținută cu elementele tinere, astfel încât în paginile ziarului apar - nu atât de des cât ar fi nevoie - bune reportaje literare. De câtăva vreme, Viața românească a inaugurat o rubrică: Oamenii și faptele zilelor noastre, consacrată reportajelor literare de proporții mari. Din păcate, Contemporanul a

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
în viață, cel descris, nu le spune niciodată așa cum le redă reporterul pe hârtie. (...) De la scriitorii noștri valoroși și cu experiență se așteaptă mult mai mult decât au dat până acum în domeniul reportajului literar. De la ei trebuie să învețe tinerii scriitori-reporteri”. SĂMÂNȚĂ ȘI ROD Iată-ne ajunși la sfârșitul anului de grație 1953. Nouă ani de remodelare structurală, fundamentală a culturii și literaturii românești, proces pe care am încercat să-l schițăm cronologic, în ordinea săvârșirii și desăvârșirii lui, întâi

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
decadente. Va tresări, însă nu o singură dată, plăcut surprins la lectura unora dintre poezii. Sângele popoarelor de Radu Boureanu, Patronul și altele de Maria Banuș, poemele simple și proaspete ale lui Victor Tulbure, Dan Deșliu și ale altor poeți tineri, îl vor face să exclame: - Iată! Aici este ceva nou! Nu se poate să nu fie nici un salt aici... Nu-l vom urmări pe Nicolae Popescu în toate peripețiile cercetărilor (...). În câteva cuvinte vom arăta că Nicolae Popescu va mai

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
39. Ion Bălan - Nuvelele lui Aurel Martin. În: Viața românească, nr. 7, iul.: „Pentru cititorii Almanahului literar de la Timișoara, nuvelele lui Aurel Martin și nuvelele recent apărute în volum, la E.S.P.L.A, sunt cunoștințe mai vechi, deoarece la Scrisul Bănățean tânărul scriitor își desfășoară ucenicia sa literară, remarcându-se prin câteva schițe, povestiri și nuvele izbutite. Trei dintre cele mai reușite nuvele ale lui Aurel Martin: Grânele, Pământ în luncă și Fântâna cu apă vie, sunt strânse acum într-un singur

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
nuvelei manifestate în textul publicat în Scrisul Bănățean. Dar încercarea a rămas o simplă încercare. Dintr-o comoditate unită cu o lipsă de experiență și o cunoaștere limitată a vieții, autorul nu a adâncit munca de refacere a nuvelei. Dacă tânărul scriitor Aurel Martin va aprofunda mai mult realitatea vieții, dacă va sesiza mai atent specificul relațiilor dintre oameni, fără îndoială că-și va lichida astfel de lipsuri și va putea da opere noi, încă mai valoroase”. - Dan Costa. - Etichete înșelătoare

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
a orașelor [Ștefan Andrei: Orașul Stalin, recte Brașov - n.n.] în: Almanahul literar, nr. 4 (41), apr.; - Radu Cosașu. - Unele sfaturi ale Domniei Sale Ionuț Păr-Negru. În: Contemporanul, nr. 48 (373), 27 oct. - Mihai Gafița. - O temă importantă în nuvelele unui scriitor tânăr (Mircea Șerbănescu: „Biruința”). În: Viața românească, nr. 9, oct., 1953 - D. Carabăț - O schiță valoroasă (Ștefan Luca: „Cișmele și noroi”). Idem - Al. Săndulescu - C. Ignătescu: Mitruț al Joldii. În: Contemporanul, nr. 36 (351), 4 sept. 50. Silvian Iosifescu - G. Călinescu

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639

captivantă: dacă acceptăm sufragiul universal pentru adulți ca o cerință a democrației, în fiecare stat democratic există unele persoane mai în vîrstă decît sistemul lor democratic de guvernămînt. Democrația, în înțelesul nostru modern, s-ar putea să nu fie chiar tînără, dar în nici un caz nu este străveche. Imediat ați putea obiecta: oare nu au fost Statele Unite o democrație începînd cu Revoluția Americană o "democrație într-o republică", după cum a numit-o Abraham Lincoln? Iar ilustrul scriitor francez Alexis de Tocqueville

Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
în această privință. Domnule, există două pasiuni care au o puternică influență asupra chestiunilor umane", a afirmat cel mai în vîrstă reprezentant, Benjamin Franklin. "Acestea sînt ambiția și lăcomia, dragostea de putere și dragostea de bani." Unul dintre cei mai tineri reprezentanți, Alexander Hamilton, era de aceeași părere: "Oamenii iubesc puterea". Iar unul dintre cei mai experimentați și influenți delegați, George Mason, gîndea la fel: "Din cauza naturii umane, putem fi siguri că aceia care au puterea în mîinile lor o vor

Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
politice cele mai fundamentale și distinctive ale democrației moderne, partidul politic, a luat amploare dincolo de limitele sale în parlamente și foruri legislative, pentru a-i organiza pe cetățenii înșiși și a-i mobiliza pe suporterii partidului în alegerile naționale. Cînd tînărul aristocrat francez Alexis de Tocqueville a vizitat Statele Unite, în anii 1830, primele cinci instituții politice democratice prezentate mai sus apăruseră deja în America. Instituțiile i-au părut atît de adînc înrădăcinate și răspîndite, încît nu a ezitat deloc să numească

Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]