64,222 matches
-
căreia destrămarea civilizațiilor se datorează degradării calităților indivizilor care iau parte la fenomenele de civilizație, degradare pricinuită de o slăbire a energiei vitale de-a lungul unui șir genealogic de strămoși ,,civilizați". Mai trebuie considerată ipoteza cunoscută sub denumirea de teoria ciclică a istoriei". Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, vol. I, pp. 339-340. 1 Mircea Florian ne ajută să definim fericirea: ,, Cuvintele de fericire și plăcere poartă răspunderea celor mai importante ambiguități, prin vechimea și prin rolul lor în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ciclică a istoriei". Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, vol. I, pp. 339-340. 1 Mircea Florian ne ajută să definim fericirea: ,, Cuvintele de fericire și plăcere poartă răspunderea celor mai importante ambiguități, prin vechimea și prin rolul lor în teorie și în viață. Aproape toată morala antică este eudemonistă, o morală a eudemoniei (a fericirii n.n.), atunci când nu a fost chiar o morală a plăcerii (hedonismul). (...). În adevăr fericirea se deosebește de plăcere prin durată și de mulțumire prin calitatea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
O descriere mai adecvată a acestei stări ar fi că el este mai fericit decât era înainte. Dar nu există nici o obiecțievalidă împotriva uzanței de a definii acțiunea umană ca strădanie de a dobândi fericirea". Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică,www.mises.ro, p. 17. 18 Secretul fericirii, în plan individual, fericirea ascunsă a inimii, este dragostea. Iată ce spune C.G. Jung: Cine o face sub legea iubirii, va sta la masă cu UNSUL și va privi splendoarea zeului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în care toate dorințele au fost satisfăcute, ceea ce împinge limita aproape la infinit". Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 62. 22 Mises subliniază fragilitatea ființei umane în raport cu lupta pe care o duce: ,,Teoria economică analizează omul real, așa slab și supus erorii cum este și nu ființa ideală, omniscientă și perfectă, așa cum nu sunt decât zeii". Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 77. 23 Nicolae Mărgineanu crede că
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Mises subliniază fragilitatea ființei umane în raport cu lupta pe care o duce: ,,Teoria economică analizează omul real, așa slab și supus erorii cum este și nu ființa ideală, omniscientă și perfectă, așa cum nu sunt decât zeii". Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 77. 23 Nicolae Mărgineanu crede că: ,,Așadar stările de anxietate, marea nevroză modernă, nu sunt atât produsul unei frici morbide și dată de la naștere ci produsul conflictelor grave ale muncii și ale societății". Condiția umană
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
puteau cere decât o mică parte din plăcinta pe care ele, natura și capitaliștii, o făcuseră cu toții la un loc. (...). Și pe de altă parte claselor capitaliste le era îngăduit să pretindă cea mai bună parte a plăcintei, și în teorie erau libere s-o consume, însă în practică o înțelegere tacită îi făcea să consume foarte puțin. Datoria de a economisii ajunsese cea mai mare virtute și creșterea plăcintei obiectul unei adevărate religii". Urmările economice ale păcii, Editura Viața Românească
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Veche nr. 560/6-12 noiembrie 2014. 76 Comunismul românesc a fost un caz perticular al unui tip de societate care a beneficiat de ruptura în morala umană pe care a produs-o industrializarea. În acest fel și-au făcut loc teoriile și practica socialistă. Fukuyama explică acest proces: ,, Destrămarea ordinii sociale produsă de progresul tehnologic nu este un fenomen nou. Mai ales de la începutul epocii industriale societățile au fost supuse unui proces neîntrerupt de modernizare pe măsură ce un nou proces de producție
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în materie de energie vor aduce beneficii tuturor actorilor, pe termen lung, în comparație cu uriașele beneficii doar ale unora, pe termen scurt însă. Cu cât ne gândim mai mult la asta, cu atât energia pare a fi un caz clasic al teoriei jocurilor, în care acțiunile colective vor aduce mai multe rezultate mai multor beneficiari, însă obstacolele semnificative de încredere, beneficiile mai mari pentru unii pe termen scurt reduc probabilitatea cooperării. Coordonarea internațională privind chestiuni de genul cercetarea tipurilor alternative de energie
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
a alimentat din ceea ce i-am oferit ca rezultate parțiale ale cercetării. De fapt, lucrurile sunt simple. Acum, poate o recunosc pentru prima dată. Am pornit cu niște vise foarte mari la 24-25 de ani: să încerc să schițez o teorie, un mod de a explica geneza modernității sociale românești în prima jumătate de secol XIX, pornind de la niște constatări pe care astăzi le tratez axiomatic, pe care nu le mai abandonez, nu mă mai dezic de ele. În speță, faptul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mic complot care face ca premierul să... Marius Tucă: Dar complotul există, pentru că în fiecare zi este un război între cei doi, și atunci... Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Tucă, mă faceți să-mi scot dopul de la... dacă gândim în termenii acestei teorii, atunci absolut nimic nu mai este întâmplător Marius Tucă: Iertați-mă, nu e vorba de teorie. Iată ce spune în interviul de mâine premierul Călin Popescu-Tăriceanu: Problema apărută în ultimii doi ani de zile vine din refuzul constant al președintelui
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
este un război între cei doi, și atunci... Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Tucă, mă faceți să-mi scot dopul de la... dacă gândim în termenii acestei teorii, atunci absolut nimic nu mai este întâmplător Marius Tucă: Iertați-mă, nu e vorba de teorie. Iată ce spune în interviul de mâine premierul Călin Popescu-Tăriceanu: Problema apărută în ultimii doi ani de zile vine din refuzul constant al președintelui de a se conforma obligațiilor cuprinse în fișa postului. Amestecul în politica internă a partidelor, criticarea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mai puțin... și apoi să mai facem și niște proiecte comune. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, am depășit etapa asta. Avem deja problemele și știm cum trebuie să construim proiecte, pornind de la ele. Nu mai suntem în situația în care ezităm între teorie și proiect. Corina Drăgotescu: Este un succes al diplomației românești? Cornel Nistorescu: Mai am și eu o întrebare în completarea Corinei. E o idee veche a politicii românești, e o idee de-acum sau e o idee doar a lui
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
proiecte, nu? Și țările de pe țărmul estic al Mării Negre, și România, și Bulgaria. Are cineva de pierdut dacă aceste proiecte se realizează? Sever Voinescu: Bine ați spus că, teoretic, toată lumea are de câștigat și sunt unul dintre cei care apreciază teoria, de multe ori, mai mult decât practica. Ce vreau să spun este că, acum, toate aceste proiecte, pe lângă efectul lor benefic, dau o speranță, dau o proiecție, dau în ultimă instanță un raison d’être pentru foarte multe acțiuni și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în fața Comisiei de Politică Externă a Parlamentului European, și-mi aduc aminte că ne-am și întâlnit acolo. Există două moduri de a face politică și deci retoric sensibilă această temă: în primul rând, de a cere nume, pentru că orice teorie are nevoie de un exemplu pentru a fi cât de cât credibilă; în al doilea rând, pentru că România are în continuare partea ei de exotism și un enorm deficit de comunicare. Iar comunicarea din 2005 încoace a devenit într-adevăr
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pe care le studiați la tot pasul. În fond, familia figurează ca un fel de garant al patrimoniului, patrimoniul se transmite; ai spus la un moment dat ceva despre statutul mezinului, care este destul de interesant din punctul de vedere al teoriei familiei nucleare. În Occident avem de-a face cu ce? Cu fratele mai mare care are acest rol? O să vedem, poate, și de unde vine această diferență. Mihai-Răzvan Ungureanu: Și în cazul ăsta, fratele mai mare are rolul esențial, este dreptul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
secolul al XIX-lea, observăm că se petrece o trecere pe care, în termeni foarte generali, o putem exprima ca o trecere de la ideea de familie, ca unitate naturală, la ideea de familie ca unitate contractuală. Adică, cel puțin în teoria politică, lucrul acesta îl putem urmări cu mare ușurință, avem o idee despre familie care vede familia ca o unitate naturală, infrapolitică, dominată de ce? De dominus, de pater familias, de acel despot din teoria politică greacă, aristoteliană, stăpânul casei, al
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
unitate contractuală. Adică, cel puțin în teoria politică, lucrul acesta îl putem urmări cu mare ușurință, avem o idee despre familie care vede familia ca o unitate naturală, infrapolitică, dominată de ce? De dominus, de pater familias, de acel despot din teoria politică greacă, aristoteliană, stăpânul casei, al sclavilor, al servilor, al familiei sale imediate, femeie și copii în principal, și de la această noțiune de familie ca unitate naturală se trece la o familie, la ideea unei familii ca unitate contractuală ce
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
acesta, România, așa cum ați declarat mai devreme, e târâtă în tot acest scandal internațional legat de posibile centre de detenție CIA pe teritoriul țării noastre? Mihai-Răzvan Ungureanu: Să știți că nu am să vă dau un răspuns care să argumenteze teoria complotului, câtuși de puțin. Am să spun doar atât: există, din păcate, foarte multe voci sceptice, la nivel politic, sceptice la adresa relației transatlantice, între Europa și Statele Unite. Doi: această chestiune se grefează și pe dispute politice interne în Statele Unite, încât
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de fapt nici nu știi ce se întâmplă cu acel cineva. Marian Voicu: Este adevărat, dar mie-mi vine greu să cred că executivul acesta, președinția aceasta a venit cu această idee. Îmi închipui că americanii aveau deja formulată această teorie a securității în bazinul Mării Negre cu mult timp înainte. Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu vă vorbesc de o evidență. Dați-mi voie să continui raționamentul meu, de fapt analogia mea. Marea Mediterană este traversată de asemenea comunicări. Marea Neagră, din păcate, este fără asemenea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pentru Cercetări Avansate în Învățarea Automată, Prelucrarea Limbajului Natural și Modelare Conceptuală numărul de 12 posturi se asigura astfel: ... - 1 post de la Institutul de Lingvistică; - 1 post de la Institutul de Fonetica și Dialectologie; - 2 posturi de la Institutul de Istorie și Teorie Literară "George Călinescu"; - 1 post de la Institutul de Etnografie și Folclor; - 1 post de la Institutul de Sociologie; - 1 post de la Institutul de Teorie Socială; - 1 post de la Institutul de Matematică; - 2 posturi de la Institutul de Chimie Organică; - 1 post de la
HOTĂRÎRE nr. 743 din 24 decembrie 1993 privind avizarea infiintarii unor centre de cercetare ştiinţifică în subordinea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109733_a_111062]
-
de Lingvistică; - 1 post de la Institutul de Fonetica și Dialectologie; - 2 posturi de la Institutul de Istorie și Teorie Literară "George Călinescu"; - 1 post de la Institutul de Etnografie și Folclor; - 1 post de la Institutul de Sociologie; - 1 post de la Institutul de Teorie Socială; - 1 post de la Institutul de Matematică; - 2 posturi de la Institutul de Chimie Organică; - 1 post de la Institutul de Geodinamica; - 1 post de la Institutul de Biologie. b) La Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei numărul de 10 posturi se asigura astfel
HOTĂRÎRE nr. 743 din 24 decembrie 1993 privind avizarea infiintarii unor centre de cercetare ştiinţifică în subordinea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109733_a_111062]
-
Articolul 2 În orice dezbatere, discuțiile trebuie să se limiteze la date și argumente care sunt concludențe în rezolvarea problemei ce face obiectul dezbaterii. Articolul 3 Părțile în polemică, în spiritul propriei ideologii, sunt îndreptățite a folosi drept argumente fie teorii științifice, fie fapte sau date de natură a elucida problemă discutată. Articolul 4 Nici una dintre părți nu are dreptul să aducă în discuție drept argumente sau în mod jignitor caracterul, temperamentul, aspectul fizic, trecutul personal, naționalitatea sau originea etnică a
HOTĂRÎRE Nr. 10 din 23 martie 1994 privind unele reguli ale polemicii parlamentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109915_a_111244]
-
construcții, instalații, hidrotehnica, arhitectura, industrie ușoară, industrie alimentară, transporturi, tehnica foto-film, științe agricole și silvice, medicina, farmacie, științe economice, management, istorie, filozofie, psihologie, pedagogie, sociologie, științe juridice, matematică, informatică, astronomie, fizică, chimie, geologie, geografie, biologie, ecologie, științe filologice - filologie, lingvistică, teorie, critică și estetică literară, ediții critice, antologii cu sau fără aparat critic, folcloristica, dialectologie, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, teatrologie, etnologie și etnografie, muzicologie, teorie și critica de artă, lexicoane, enciclopedii, dicționare -, toate aceste domenii implicind cunoștințe specifice și cercetare
INSTRUCŢIUNI Nr. 45836 din 8 martie 1994 cu privire la modul de încasare a contribuţiei, finanţarea cheltuielilor aprobate, evidentierea şi raportarea Fondului special pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111643_a_112972]
-
științe juridice, matematică, informatică, astronomie, fizică, chimie, geologie, geografie, biologie, ecologie, științe filologice - filologie, lingvistică, teorie, critică și estetică literară, ediții critice, antologii cu sau fără aparat critic, folcloristica, dialectologie, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, teatrologie, etnologie și etnografie, muzicologie, teorie și critica de artă, lexicoane, enciclopedii, dicționare -, toate aceste domenii implicind cunoștințe specifice și cercetare de specialitate. 5. În limita fondului prevăzut de Ministerul Cercetării și Tehnologiei, comisia dezbate și decide sumele pentru subvenționare, pe titluri de lucrări sau publicații
INSTRUCŢIUNI Nr. 45836 din 8 martie 1994 cu privire la modul de încasare a contribuţiei, finanţarea cheltuielilor aprobate, evidentierea şi raportarea Fondului special pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111643_a_112972]
-
de dezvoltare tehnologică, componente principale ale procesului general de inovare, denumite în continuare activitate de cercetare-dezvoltare, cuprind: a) cercetarea fundamentală, desfășurată în principal pentru a dobîndi cunoștințe noi cu privire la fenomene și procese, precum și în vederea formulării și verificării de ipoteze și teorii; ... b) cercetarea aplicativa, destinată în principal utilizării cunoștințelor științifice pentru realizarea de noi sisteme, produse, tehnologii și servicii; ... c) dezvoltarea tehnologică, formată din activitățile de inginerie a sistemelor, de inginerie și proiectare tehnologică, de transfer tehnologic și implementare a investițiilor
ORDONANTA Nr. 25 din 11 august 1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111920_a_113249]