547,468 matches
-
iugăre, 70,5% aparținea românilor, în timp ce dintre cele între 5-10 iugăre 69,4%. La începutul secolului al XX-lea se dezvoltă și se răspândește arenda. În această perioadă aproximativ 336.000 de ha de teren agricol erau arendate, cei care luau pământ în arendă erau, în special, chiaburii, o parte a moșierimii care produceau pentru a vinde și țăranii, nevoiți de a-și întreține familiile. Din totatul de familii de țărani în 1905 din Regat, care aveau o proprietate agricolă de
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
special, chiaburii, o parte a moșierimii care produceau pentru a vinde și țăranii, nevoiți de a-și întreține familiile. Din totatul de familii de țărani în 1905 din Regat, care aveau o proprietate agricolă de 5-10 ha, 42% era teren luat în arendă. Pe aceste exploatații, munca în dijmă era răspândită pe circa 2/3 din totalul lor. În Transilvania erau circa 116.000 de dijmași țărani, din care circa 9.000 nu avea pământ deloc iar 105.000 aveau mai
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
105.000 aveau mai puțin de 5 iugăre. În urma situației critice în care se afla țăranul român, realizarea unei reforme agrare și rezolvarea problemei agrare se regăsește în programul mai multor partide, încă din perioada antebelică. Legiferarea reformei agrare a luat un timp îndelungat în toate provinciile istorice datorită importanței înfăptuirii reformei. În sânul Partidului Liberal, imediat după Răscoala din 1907, s-au conturat mai multe orientări, chiar și contradictorii în privința rezolvării acestei probleme, însă atât în 1907, cât și în urma
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
vagabond pe nume Carmichael, care îl avertizează despre un presupus pericol în care se află. Ulterior, șeful său direct, Oliver Boyne, îl cheamă în audiență și îi dă un termen limită pentru a-și duce la bun sfârșit cercetările. Warner ia din nou legătura cu Gregor, pentru ca acesta să îl ajute să în cercetările sale și să pună cap la cap datele descoperite de Sorensen și pe care acesta le ascunsese în uriașele baze de date ale companiei. Lucrurile par să
Test de fiabilitate () [Corola-website/Science/328251_a_329580]
-
Elena, țărani săraci. După ce a absolvit școala generală în Plopeni (1951-1958), a continuat studiile la Liceul „Mihai Eminescu”, din orașul Constanța (1958-1962) continuând apoi cu Facultatea de Filologie, la Universitatea din București, secția limba și literatura română (1962-1967). Și-a luat licența în 1967 cu o lucrare despre "Filosofie și poezie la Lucian Blaga". A urmat apoi, la studii fără frecvență, Facultatea de limba franceză (1970-1974), fără a o termina printr-o lucrare de licență. A luat doctoratul în Litere la
Ștefania Mincu () [Corola-website/Science/328246_a_329575]
-
română (1962-1967). Și-a luat licența în 1967 cu o lucrare despre "Filosofie și poezie la Lucian Blaga". A urmat apoi, la studii fără frecvență, Facultatea de limba franceză (1970-1974), fără a o termina printr-o lucrare de licență. A luat doctoratul în Litere la Universitatea din București, cu "magna cum laude", în 2001, cu lucrarea "Miorița. O hermeneutică ontologică". A început să lucreze ca profesoară de limba română și franceză la Liceul agricol Poarta Albă (1967-1974), apoi, prin concurs, ca
Ștefania Mincu () [Corola-website/Science/328246_a_329575]
-
lansare, si a fost numit ca fiind unul dintre cele mai bune jocuri din 2010 de către mai multe publicații. Caracterul principal în uitare este un băiat anonim, care se trezește în mijlocul unei păduri numite pe "marginea iadului" (titlul jocului este luat din spatele limbului, latină, însemnând "margine") În timp ce își caută sora pierduta.In timpul călătoriei el întâlnește doar câteva personaje umane, care fie îl atacă, fie fug de el sau sunt morți. La un moment dat în timpul călătoriei sale, el întâlnește un
Limbo (joc video) () [Corola-website/Science/328257_a_329586]
-
și de fratele său mai mic, Tancred fidelitatea din partea baronilor revoltați din Peninsula Italică. După învestirea sa ca duce de Apulia în 1135, unde se pare că a fost pus sub tutela și supravegherea lui Robert de Selby, Roger a luat parte la campaniile tatălui său în regiune, distingându-se în expedițiile din 1137 desfășurate împotriva contelui Rainulf al II-lea de Alife, pe care papa Inocențiu al II-lea și împăratul Lothar al III-lea îl învestiseră ca duce rival
Roger al III-lea de Apulia () [Corola-website/Science/328269_a_329598]
-
străzile din Palermo, anunțând preluarea tronului de către acesta și anunțând apropiata sa încoronare în catedrala din Palermo. Totuși, populația a susținut ideea de a-l instala pe tron pe Simon, fostul principe de Taranto, ale cărui posesiuni și titluri fuseseră luate de către Guillaume I. Poporul s-a răsculat, iar palatul a fost luat cu asalt. În vâltoarea evenimentelor, tânărul Roger a fost ucis de către o săgeată rătăcită. O altă versiune a evenimentelor, propusă de cronicarul advers lui Guillaume, Falcandus, este aceea
Roger al IV-lea de Apulia () [Corola-website/Science/328289_a_329618]
-
încoronare în catedrala din Palermo. Totuși, populația a susținut ideea de a-l instala pe tron pe Simon, fostul principe de Taranto, ale cărui posesiuni și titluri fuseseră luate de către Guillaume I. Poporul s-a răsculat, iar palatul a fost luat cu asalt. În vâltoarea evenimentelor, tânărul Roger a fost ucis de către o săgeată rătăcită. O altă versiune a evenimentelor, propusă de cronicarul advers lui Guillaume, Falcandus, este aceea că Roger a murit în urma loviturilor aplicate de către propriul său tată. Roger
Roger al IV-lea de Apulia () [Corola-website/Science/328289_a_329618]
-
în anul 1784 de împăratul Iosif al II-lea au prevăzut, între altele, înființarea unor cimitire orășenești supraconfesionale, în afară centurii de atunci a Vienei (vezi și edictele iozefine de toleranță religioasă). În anul 1863 consiliul orășenesc al Vienei a luat decizia înființării unui cimitir central supraconfesional. Această decizie a fost primită negativ în cercurile catolice. În anii 1870 s-a ajuns chiar la proteste publice, când a fost permisă inclusiv comunității evreiești dobândirea unei parcele proprii în cadrul cimitirului. Der Termin
Cimitirul Central din Viena () [Corola-website/Science/328270_a_329599]
-
și eficiență pentru consolidarea noii ordini în stat și în biserică” (László Kontler) ., a promulgat trei culegeri de legi. El a reglementat plata taxelor regale (taxele vamale, taxele plătite în târguri și la traversarea de râuri) și a zeciuielii. A luat măsuri discriminatorii față de evrei (cărora le-a interzis să dețină iobagi creștini) și față de musulmanii unguri, pe care a încercat să îi creștineze. Zvonimir al Croației, care fusese căsătorit cu sora lui Ladislau, Ilona, a murit în 1089 sau 1090
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
11 aprilie 1241). Chiar și regele a scăpat cu greutate de pe câmpul de luptă, în vreme numeroși dintre oamenii săi au pierit în luptă. Béla al IV-lea a fugit în Austria, unde ducele Frederick al II-lea l-a luat prizonier, așteptând o răscumpărare. Din Austria, regele și familia lui au fugit în Dalmația, unde și-au găsit refugiul în fortăreață Klis. Mongolii au ocupat și au jefuit toate teritoriile de la est de Dunăre. După ce Dunărea a înghețat la începutul
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
II-lea, Venceslau al III-lea. Tânărul Wenceslaus nu a reușit să preia controlul asupra Ungariei și a renunțat de aceea în în 1305 în favoarea lui Otto al III-lea de Bavaria Otto al III-lea a fost în schimb luat prizonier de Ladislaus Kán și a fost forțat să părăsească regatul în 1307. În ciuda faptului că un legat papal sosit în 1308 a reușit să îi convingă pe marii nobili să accepte domnia lui Carol Rober de Anjou, noul rege
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
an în favoarea lui Carol. Deși noul rege a fost asasinat după doar două luni, Paul Horvat, episcop alZagrebului, și rudele lui l-au proclamat rege pe fiul lui Carol, Ladislau al Neapolelui. Mai mult chiar, ei au reușit să o ia prizonieră pe regină și pe mama ei în iulie 1386. Partizanii reginei prizoniere au organizat la rândul lor o ligă și i-au propus soțului reginei să accepte coroana. Mai înainte să fie încoronat în martie 1387, Sigismund a trebuit
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
nobili maghiari nu erau mulțumiți de Sigismund datorită cruzimii arătate în timpul luptelor pentru succesiune, a absențelor sale îndelungate de la conducerea țării și a costurilor foarte ridicate ale războaielor inițiate de monarh. În 1401, nobilii nemulțumiți au reușit chiar să îl ia prizonier pe rege. În 1403, un alt grup de nobili nemulțumiți au reușit să încoroneze pentru scurt timp un alt rege, care nu a reușit să-și consolideze puterea, dar a avut suficient timp pentru ca să vândă Dalmația Veneției Sigismund, revenit
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
din 732 au stopat expansiunea islamică. Califatul Omeiad a înfruntat o serie de probleme, precum imensitatea teritorială, particularismele tribale, contestări ale clanului Banu Hashim. În 747 are loc rebeliunea lui Abu Muslim în Chorasa. În 750 , omeiazii sunt înlăturați și ia naștere Califatul Abbasid, condus de Abu Al-Abbas. Al-Mansur se remarcă ca fondatorul Imperiului Abbasid. Acesta a securizat Califatul Abbasid, fratele său, Abu al-Abbas , exterminând tot omeiazii, cu excepția prințului Abd al-Rahman. Fiul său al-Mahdi a stabilit domnia dinastică și absolută a
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
o dată rămasă necunoscută. Imediat după aceea, s-a căsătorit cu Emelota sau Ema, nepoata patriarhului latin de Ierusalim Arnulf de Chocques, și i s-a acordat și orașul Ierihon, ca și veniturile acestuia, care anterior fuseseră proprietatea Bisericii. El a luat de asemenea parte la asediile asupra Shaizar, care nu a putut fi capturat, și Tir. În cadrul asediului asupra Tirului, el a supravegheat construirea aparaturii de asediu. În 1120, a fost prezent la conciliul de la Nablus, convocat de regele Balduin al
Eustațiu Grenier () [Corola-website/Science/328283_a_329612]
-
principe de Galileea din 1120. Guillaume era originar din Bures-sur-Yvette, provincia Île-de-France. El a sosit în Regatul Ierusalimului înainte de 1115, împreună cu fratele său Geoffroi, devenind vasali ai contelui Josselin I de Courtenay de Edessa. În 1119, Guillaume și Geoffroi au luat parte la un raid asupra teritoriului selgiucizilor de-a lungul Iordanului, în cadrul căruia Geoffroi și-a găsit moartea. Atunci când seniorul său Josselin a preluat conducerea efectivă a Edessei, Guillaume a fost numit principe de Galileea. Când Eustațiu Grenier a murit
Guillaume I de Bures () [Corola-website/Science/328285_a_329614]
-
clasa I-a dascălii începeau "selecția" cu bătaia elevilor mai puțin silitori și pentru a reduce numărul prea mare al cursanților. Este binecunoscută bătaia administrată în 1903 elevului de clasă I - a Cârlig Ianoș {Ioan } de către dascălul Romul Giurgiu , care luând bătaie în primele 3 zile de cursuri a abandonat repede școală {când era întrebat câtă școală are, acesta răspundea sincer că numai 3 zile .Fiind considerată " ruptă din rai " ,bătaia era administrată cu nuiaua de malin , la care se adaugă
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
transilvan se află sub suzeranitate otomană, odată cu expansiunea Imperiului Habsburgic și anexarea de către acesta a Transilvaniei la sfîrșitul secolului XVII-lea, în Transilvania pătrunde catolicismul- religia Imperiului Habsburgic. Prin unirea unei părți a românilor ortodocși cu Biserică Româno- Catolică a luat naștere Biserică Greco-Catolica, care timp de 250 ani are o puternică influență asupra românilor din Transilvania. Analiza tabelului de mai sus scoate în evidență existența, de-a lungul timpului, a unei mari diversități religioase, fiind prezenta religia greco- catolică, reformata
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
Atena și a trecut imediat spre insulele din Marea Egee. Apoi, a devastat coasta de-a lungul Eubeei și al Golfului Corint, pătrunzând până la Teba, unde a prădat fabricile de mătase și a răpit pe țesătorii de damasc, brocart și mătase, luându-i cu sine la Palermo, unde vor forma baza pentru industria mătăsii din Sicilia. George de Antiohia și-a încununat expediția cu jefuirea Corintului, de unde au fost furat moaștele Sfântului Teodor, după care a revenit în Sicilia. Cu toate acestea
Roger al II-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328265_a_329594]
-
de Apulia, la rândul său fiul mai vârstnic al lui Roger al II-lea, cu Ema, fiică a contelui Achard al II-lea de Lecce. În 9 martie 1161, Tancred s-a raliat unchiului său, Simon de Taranto, cei doi luând cu asalt palatul regal, capturând pe regele Guillaume I "cel Rău", ca și pe soția acestuia, regina Margareta de Navarra și pe cei doi fii, și incitând la masacrarea musulmanilor din Palermo. La început, cel mai mare dintre acei doi
Tancred al Siciliei () [Corola-website/Science/328297_a_329626]
-
rebeliunilor principalilor vasali: Grimoald de Bari, Robert al II-lea de Capua, Rainulf al II-lea de Alife, Sergiu al VII-lea de Neapole etc. Cu ajutorul amiralului său George de Antiohia, Roger a purces la cucerirea Mahdiei, în Africa (Ifriqiya), luând titlul neoficial de "rege al Africii". Acest regat s-a aflat sub protectoratul Regatului Siciliei începând cu 1135. În același timp, flota lui Roger a atacat Imperiul Bizantin, transformând Sicilia în principala putere maritimă din Marea Mediterană vreme de aproape un
Regatul Siciliei () [Corola-website/Science/328296_a_329625]
-
de Anjou, să preia tronul Siciiei. În schimb, Carol urma să recunoască autoritatea papală în regat, să achite o parte din datoria papală și să fie de acord cu plata unui tribut față de Statul Papal. Domnia Hohenstaufenilor în Sicilia a luat sfârșit după invazia Angevinilor din 1266 și executarea lui Conradin, ultimul moștenitor masculin al dinastiei, în 1268. În 1266, conflictul dintre Hohenstaufeni și Papalitate a condus la cucerirea Siciliei de către Carol, duce de Anjou. Carol de Anjou a creat în
Regatul Siciliei () [Corola-website/Science/328296_a_329625]