54,634 matches
-
constante și operatori care notează mulțimi de șiruri de caractere și, respectiv, operațiuni efectuate pe aceste mulțimi. Următoarea definiție este una standard, găsită ca atare în majoritatea manualelor de limbaje formale. Dat fiind un Σ finit, următoarele constante sunt, prin definiție, expresii regulate: Date fiind expresiile regulate R și S, următoarele operațiuni efectuate cu ele produc expresii regulate: Pentru a evita parantezele, se presupune că închiderea Kleene are prioritatea cea mai mare, urmată fiind de concatenare și apoi de alternare. Dacă
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
și apoi de alternare. Dacă nu există ambiguitate, atunci parantezele se pot omite. De exemplu, codice 20 se poate scrie și ca codice 21, iar codice 22 se poate scrie ca codice 23. Multe manuale folosesc simbolurile ∪, +, or ∨ pentru alternare, în locul barei verticale. Examples: Definiția formală a expresiilor regulate este intenționat minimală și evită definirea cuantificatorilor redundanți codice 14 și codice 16, care pot fi exprimați după cum urmează: codice 30 = codice 31, și codice 32 = codice 33. Uneori, se adaugă și operatorul pentru a da o "expresie regulată generalizată"; aici "R
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
numerice a codificării caracterelor. S-ar putea stoca simbolurile în ordine lexicografică, sau ordonarea ar putea fi "abc...zABC...Z", sau "aAbBcC...zZ". Așa că standardul POSIX definește o clasă de caractere, care va fi cunoscută de procesorul regex instalat. Aceste definiții sunt în tabelul următor: Clasele de caractere POSIX pot fi utilizate numai în expresii cu paranteze. De exemplu, codice 90 se potrivește cu literele mari și cu literele mici "a" și "b". O clasă suplimentară non-POSIX înțeleasă de către unele instrumente este
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
de lungime se exprimă prin formula: formula 1 . Coeficientul tensiunii superficiale este definit ca fiind forța pe unitatea de lungime, unde forța este paralelă cu suprafața, dar perpendiculară pe direcția lungimii. Din expresia forței de tensiune se poate scrie formula de definiție a coeficientului de tensiune superficială: Cu alte cuvinte, coeficientul formula 2 este numeric egal cu forța aplicată pe unitatea de lungime a marginii suprafeței membranei de lichid. Un mod intuitiv de a înțelege dependența forței de lungime este exemplul dat de
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
membrană). Tensiunea superficială are deci dimensiune de forță pe unitate de lungime. În Sistemul Internațional unitatea sa este newtonul pe metru, dar în cgs unitatea sa este dina pe cm. O dină/cm corespunde la 0,001 N/m. O definiție echivalentă pentru coeficientul de tensiune superficială, utilă în termodinamică, este lucrul mecanic efectuat pe unitatea de suprafață. Astfel, pentru a crește aria suprafeței libere a unei mase de lichid cu o cantitate, "ΔA", este necesară o cantitate de lucru mecanic
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
cvasistatic, de aceea, această forță este permanent în echilibru cu rezultanta forțelor de tensiune superficială care se opun deplasării spre dreapta. În aceste condiții, lucrul mecanic efectuat de către forța F împotriva forțelor de tensiune superficială este formula 5. Conform relației de definiție a forței de tensiune superficială formula 1; din aceste două relații rezultă expresia lucrului mecanic corespunzător creșterii ariei membranei: Produsul formula 8 este egală cu variația "ΔA" a ariei membranei astfel încât: Lucrul mecanic efectuat asupra membranei contribuie la creșterea energiei potențiale a
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
lucrului mecanic corespunzător creșterii ariei membranei: Produsul formula 8 este egală cu variația "ΔA" a ariei membranei astfel încât: Lucrul mecanic efectuat asupra membranei contribuie la creșterea energiei potențiale a membranei, adică formula 10, de unde Relație din care se scrie o a doua definiție pentru coeficientul de tensiune superficială: Energia potențială E este fracțiunea din energia internă a membranei care pe parcursul unei transformări izoterme poate fi transformat în lucru mecanic. În termodinamică această parte a energiei se numește energie liberă (generalizat: potențialul Gibbs). Ultima
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
de tensiune superficială: Energia potențială E este fracțiunea din energia internă a membranei care pe parcursul unei transformări izoterme poate fi transformat în lucru mecanic. În termodinamică această parte a energiei se numește energie liberă (generalizat: potențialul Gibbs). Ultima relație dă definiția fizică a coeficientului formula 12, și anume: coeficientul de tensiune superficială este numeric egal cu variația energiei libere a membranei superficiale raportat la variația ariei acestei membrane. Conform analizei dimensionale, formula dimensională pentru formula 12 după prima definiție se scrie sub forma
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
Gibbs). Ultima relație dă definiția fizică a coeficientului formula 12, și anume: coeficientul de tensiune superficială este numeric egal cu variația energiei libere a membranei superficiale raportat la variația ariei acestei membrane. Conform analizei dimensionale, formula dimensională pentru formula 12 după prima definiție se scrie sub forma: formula 14 Adică dimensiunea fizică a coeficientului de tensiune superficială este masa ori timpul la puterea minus doi. În Sistemul Internațional de Măsuri forța se măsoară în N iar lungimea în m, rezultă că unitatea de măsură
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
de măsură a tensiunii superficiale în SI este newon pe metru sau newton ori metru la puterea minus unu. În sistemul cgs ea se măsoară în dyn pe centimetru sau dyn ori centimetru la puterea minus unu. După a doua definiție, unitatea de măsură este:formula 16 În consecință tensiunea superficială poate fi măsurată în SI și ca jouli pe metru pătrat și în cgs ca ergi pe cm. Echivalența energiei pe unitate de suprafață cu forța pe unitatea de lungime se
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
folositor, ceea ce Immanuel Kant numește „finalitate fără scop” Ideile estetice japoneze sunt mai apropriate de cele ale ideile estetice occidentale pre-iluministe, ca exemplu putând fi amintit conceptul lui Geoffrey Chaucer "Beautee appertenant to Grace" („Frumosul ca accesoriu al grației), sau definiția „calității” a lui Jean de La Bruyère: "Entre le bon sens et le bon gout il y a la difference de la cause a son effet" („Diferența între bunul simț și bunul gust este diferența dintre cauză și efect”) Conform lui Donald
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]
-
(sau Sindromul alienării parentale) este definiția propusă de profesorul american de psihiatrie Richard A. Gardner (1931 - 2003) cu privire la activitatea de denigrare sistematică a unui părinte de către celălalt părinte, cu intenția alienării (înstrăinării) copilului de celălalt părinte. În general, scopul alienării este câștigarea custodiei sau păstrarea custodiei
Sindromul alienării părintești () [Corola-website/Science/317168_a_318497]
-
să își simpatizeze răpitorul. Persoanele captive încep prin a se identifica cu răpitorii, ca un mecanism defensiv, din teama de violență. Micile semne de bunătate venite din partea răpitorului sunt amplificate, întrucât într-o situație de captivitate, lipsa perspectivelor este prin definiție imposibilă. Încercările de evadare sunt și ele percepute drept o amenințare, întrucât, într-o tentativă de evadare, există marele risc ca cel răpit să fie afectat și rănit. Drept consecință, victima devine hiper-vigilentă în privința nevoilor răpitorului și neștiutoare în privința propriilor
Sindromul Stockholm () [Corola-website/Science/317175_a_318504]
-
care se referă la unitatea minimă a timpului metric, echivalentul unei silabe scurte. Mora este importantă deoarece determină accentul sau izocronia („cadența vorbirii”) în unele limbi. Termenul vine din limba latină („a întârzia”, „a întârzia”). Ca și alți termeni lingvistici, definiția unei more variază, cea mai succintă definiție fiind poate cea a lingvistului american James D. McCawley din 1968: o moră este „ceva din care o silabă lungă are două, și o silabă scurtă una”. O silabă scurtă se zice că
Moră () [Corola-website/Science/317200_a_318529]
-
timpului metric, echivalentul unei silabe scurte. Mora este importantă deoarece determină accentul sau izocronia („cadența vorbirii”) în unele limbi. Termenul vine din limba latină („a întârzia”, „a întârzia”). Ca și alți termeni lingvistici, definiția unei more variază, cea mai succintă definiție fiind poate cea a lingvistului american James D. McCawley din 1968: o moră este „ceva din care o silabă lungă are două, și o silabă scurtă una”. O silabă scurtă se zice că este „monomoraică”, iar una lungă „bimoraică”. Formarea
Moră () [Corola-website/Science/317200_a_318529]
-
pentru descrierea unor clase largi de procese mecanice care nu prezintă aspecte disipative este cel al unor sisteme supuse unui câmp de forțe conservative. În cazul mecanicii clasice, legea conservării energiei mecanice se enunță sub forma: O forță conservativă, prin definiție, este dependentă doar de distanța dintre corpul studiat și un alt corp din vecinătatea lui. Lucrul mecanic al unei forțe conservative este independent de forma traiectoriei, el fiind funcție doar de poziția punctelor între care are loc deplasarea. Legea conservării
Legea conservării energiei () [Corola-website/Science/317235_a_318564]
-
dar în anumite contexte devine instrument gramatical, pierzându-și acest sens, si împlinește funcția de a exprima, în asociație cu un verb având sens plin, categorii gramaticale ale acestuia precum diateza, modul, timpul, numărul și persoana. După unii lingviști, aceasta definiție acoperă numai verbele auxiliare care pot fi numite morfologice, si ei mai includ printre auxiliare și așa-numitele verbe modale care, prin conținutul lor lexical (originar sau dobândit în context) exprimă una din ideile de modalitate: necesitate, posibilitate, probabilitate, iminentă
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
sale (recunoscut în momentul și prin declarația independenței Moldovei) a fost oficial negat, fiind înlocuit prin denumirea și caracterizarea ""moldovenească" ", definită ca ""diferită de cea românească" " (ca sub stăpânirea rusă și sovietică). Controversa privește atât validitatea în sine a acestei definiții, cât și aplicabilitea sa (numai la populația romanofonă din Republica Moldova, sau și la populația Moldovei românești?)."
Relațiile dintre Republica Moldova și România () [Corola-website/Science/317556_a_318885]
-
99-502) definește transferul de tehnologie ca fiind "procesul prin care noi tehnologii și noi cunoștințe generate în ...laboratoare (de cercetare) sunt dezvoltate suplimentar și exploatate comercial de către sectorul privat intern și sunt aplicate acolo unde este oportun, de către stat." Această definiție pare să fie întrucîtva restrânsă în privința surselor și utilizatorilor de tehnologii și cunoștințe noi. Metodele de transfer menționate în documentul citat erau: asistența tehnică pentru a rezolva probleme tehnice, licențierea brevetelor, acorduri de cercetare în cooperare, parteneriat în educație, acorduri
Transfer de tehnologie () [Corola-website/Science/317564_a_318893]
-
de tehnologii și cunoștințe noi. Metodele de transfer menționate în documentul citat erau: asistența tehnică pentru a rezolva probleme tehnice, licențierea brevetelor, acorduri de cercetare în cooperare, parteneriat în educație, acorduri de cooperare, granturi, formarea de consorții și alianțe. O definiție concentrată este următoarea: "transferul de tehnologie este procesul care desemnează transferul formal către industrie al descoperirilor rezultând din cercetarea universitară sau privată, în scopul comercializării sub forma de noi produse și/sau servicii." În cel mai larg sens, transferul de
Transfer de tehnologie () [Corola-website/Science/317564_a_318893]
-
strâns legat de transferul de tehnologie. Difuzarea tehnologiei poate fi interpretată ca răspândirea tehnologiei în sisteme sociale. Difuzarea tehnologiei poate fi considerată ca proces pasiv, spre deosebire de transferul de tehnologie care poate fi considerat ca proces activ. Au fost propuse numeroase definiții ale transferului de tehnologie. Dicționarul Webster's Online propune o definiție concisă: transferul tehnologic este diseminarea și adoptarea invențiilor și tehnicilor dintr-o zonă geografică în alta, dintr-o disciplină la alta sau dintr-un sector al economiei la altul
Transfer de tehnologie () [Corola-website/Science/317564_a_318893]
-
ca răspândirea tehnologiei în sisteme sociale. Difuzarea tehnologiei poate fi considerată ca proces pasiv, spre deosebire de transferul de tehnologie care poate fi considerat ca proces activ. Au fost propuse numeroase definiții ale transferului de tehnologie. Dicționarul Webster's Online propune o definiție concisă: transferul tehnologic este diseminarea și adoptarea invențiilor și tehnicilor dintr-o zonă geografică în alta, dintr-o disciplină la alta sau dintr-un sector al economiei la altul. O definiție concretă care explicitează pe scurt obiectul transferului de tehnologie
Transfer de tehnologie () [Corola-website/Science/317564_a_318893]
-
transferului de tehnologie. Dicționarul Webster's Online propune o definiție concisă: transferul tehnologic este diseminarea și adoptarea invențiilor și tehnicilor dintr-o zonă geografică în alta, dintr-o disciplină la alta sau dintr-un sector al economiei la altul. O definiție concretă care explicitează pe scurt obiectul transferului de tehnologie este formulată astfel: "Termenul "transfer de tehnologie" se referă la toate activitățile care conduc la adoptarea unui nou produs sau a unei noi proceduri de către orice grup de utilizatori. Transferul de
Transfer de tehnologie () [Corola-website/Science/317564_a_318893]
-
de tehnologie se bazează pe creativitate și inovare, atât în cadrul unor structuri de cercetare-dezvoltare care generează tehnologia ca produs , cât și în cadrul unor procese de transformare de anvergură a organizațiilor receptoare ale transferului tehnologic. Dicționarul "Business Dictionary" (2009) înregistrează următoarele definiții pentru termenul "transfer tehnologic" : 1) Atribuirea proprietății intelectuale asupra tehnologiei dezvoltate și generate într-o locație, către alta, prin mijloace legale, cum sunt licențierea tehnologiei sau franciza. 2) Procesul de convertire a progreselor științifice și tehnologice în bunuri sau servicii
Transfer de tehnologie () [Corola-website/Science/317564_a_318893]
-
diferite părți implicate, cum sunt guverne, întreprinderi industriale private, instituții financiare, ONG-uri (organizații non-guvernamentale), instituții de cercetare și învățământ. Pe scurt, prin transferul de tehnologie, informațiile sau tehnologia sunt transferate de la autor la beneficiar, de la sursă la receptor. Această definiție evidențiază faptul că transferul de tehnologie se referă la transmiterea de informații despre "procese" fizice, echipamente și instalații, tehnici analitice și operaționale, terminologie etc. asociate cu tehnologia. În general, obiectul transferului poate consta în tehnologii de fabricație, tehnologii de produs
Transfer de tehnologie () [Corola-website/Science/317564_a_318893]