56,318 matches
-
tipica spațiului moldovenesc ce-și deapănă istoria din cele mai vechi timpuri, de la primele manifestări ale civilizației traco-geto-dacice și până în prezent. Documentele istorice ce oglindesc atestarea și evoluția localității datează cu sec.al XVII-lea. Ca și alte localități, comuna Gura Galbenei are la bază și o interesantă versiune legendară transmisă pe cale orală. Locuitorii comunei au și un calificativ specific, moștenit istoric, având la bază un sigur argument reieșit din poziția geografică pe care o deține și anume "cuțitari". Informații prețioase
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
interes și documentarul arhivei de la Iași care este necercetat. Fondurile cercetate de către Eugenia Samoilă-Tioftica sunt 2,6,8,9,66,112,131,151,208 etc. Sunt menționate doar câteva din sursele istorice în baza căreia a fost întocmită monografia localității Gura Galbenei care urmează a fi publicată. Comuna Gura Galbena este așezată de-a lungul râului Cogâlnic și se mărginește în partea de nord cu satul Bozieni, iar la sud cu satul Hârtop, fiind o așezare tipic autohtona. Casele sunt aranjate
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
necercetat. Fondurile cercetate de către Eugenia Samoilă-Tioftica sunt 2,6,8,9,66,112,131,151,208 etc. Sunt menționate doar câteva din sursele istorice în baza căreia a fost întocmită monografia localității Gura Galbenei care urmează a fi publicată. Comuna Gura Galbena este așezată de-a lungul râului Cogâlnic și se mărginește în partea de nord cu satul Bozieni, iar la sud cu satul Hârtop, fiind o așezare tipic autohtona. Casele sunt aranjate în formă de cuib. Localitatea are o vechime
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
satul Bisani, direcționează spre est și menține această traiectorie până în valea Cunducului, în care se deschide în stânga la târgușorul Gura-Galbenei, județul Tighina. La începuturile sale valea are o înălțime de 156,9 stânjeni de pe coastele sale, iar fundul văii aproape de Gura Galbenei are o înălțime de 50,9 stânjeni. Coastele văii până la satul Buzani sunt acoperiți cu păduri, iar de la Gura Galbenei în jos e șes și fânețe. Din jos de localitate, lângă hârtopul nou, se află o movilă numită "Movila
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
județul Tighina. La începuturile sale valea are o înălțime de 156,9 stânjeni de pe coastele sale, iar fundul văii aproape de Gura Galbenei are o înălțime de 50,9 stânjeni. Coastele văii până la satul Buzani sunt acoperiți cu păduri, iar de la Gura Galbenei în jos e șes și fânețe. Din jos de localitate, lângă hârtopul nou, se află o movilă numită "Movila Sfatului" de mari dimensiuni, pe vârful unui deal, cu larg orizont. Numele "Movila Sfatului" s-ar fi dat, după unele
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
Tomeștii Noi - 728 de locuitori, Tomeștii Vechi - 40 de locuitori, Lipovăț - 155 de locuitori și Clococenii Vechi - 776 de locuitori (ca suprafata este cea mai mare comună din raionul Glodeni). Satul este situat în Valea Prutului pe râulețul Tîganca, la gura văii Camenca, la 25 km de orașul Glodeni, la 65 km de mun.Bălți și la 161 km de mun.Chișinău. Localitatea se învecinează la nord cu satul Cobani, la sud cu satul Cuhnești și la est cu satul Cajba
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
de le-a format de-a lungul timpului apa Prutului. Dovezile se află în incunabile, cît și în cocumentele mai noi. Într-o menționare istorică este pomenit ca un „Sat mare... așezat în Valea Prutului pe rîulețul Țiganca, tocmai la gura văii Camenca, pe șoseaua care duce de la Lipcani spre Sculeni”. Denumirea, posibil, e una eronată, ce derivă de la slavonescul "boloto" (glod, mlaștină, baltă) și dovadă avem chiar în denumirile altor localități din preajmă: Glodeni, Bălți care se află la cîteva
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
familie, 5 văduve și un burlac, 3 preoți, 3 livezi și 10 vii, o moară, un lac și un iaz. Dicționarul geografic al Basarabiei, editat în 1904 constată: „Cuban sau Coban, sat în jud. Bălți așezat în valea Camenca la gura văii adânci, între satele Butești și Bolotina. Face parte din volosti Bolotina. Are 195 case, cu o populație de 1 373 suflete țărani români, o biserică cu hramul Sf. Mihail. Proprietarul d-nu Ventura are aici 1 247 des. pământ
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
și 2 vetre de sate întemeiate în secolul ÎI. Biserică de lemn a fost ridicată în 1793. În 1819 meșterul Chirică a construit o biserică nouă de lemn pe locul celei vechi. Hramul satului se ținea de sărbătoarea Sf. loan Gură de Aur. Sătenii se îndeletniceau cu agricultura, viticultura, apicultură, comercializînd în cantități mari miere pe piața locală. Între anii 1836-1850, 28 de familii din acest sat s-au strămutat în Bugeac, la Carabetovca, unde după strămutarea tătarilor din Bugeac urmau
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
s-au jăluit noao cu mare jalobă și cu multe mărturii și cu megieși dinspre împrejur, zicînd, că diresurile ce au avut ei de danie de la Alexandru Vodă pe un loc pustiu la Ciulucul cel mare la fîntîna Ciobanilor, la gura pîrîului adînc și cu loc de moară în Ciulucul cel mare și cu loc de prisacă la Frasini, ce să cheamă acum satul la Biliciu, acele urice a lor au perit la Tătari, în zilele lui Iancu Vodă cînd au
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
comună din Raionul Șoldănești, Republica Moldova. Satul are o suprafață de circa 2.81 kilometri pătrați, cu un perimetru de 10.74 km. Din componența comunei fac parte localitățile Climăuții de Jos și Cot. Satul Climăuții de Jos este așezat la gura rîușorului Cușmirca, pe malul drept al Nistrului, la o distanță de 25 km de orașul Șoldănești și la 133 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 1070 de oameni, dintre care 49.91% - bărbați și 50
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
pe malul drept al rîului Nistru în partea nord-estică a raionului Orhei. Conform Dicționarului Statistic al Republicii Moldova, Jora de Sus ocupă o suprafață de 12,2 km². Relieful zonei reprezintă un podiș numit Podișul Nistrului, care se întinde pînă la gura rîului Răut avînd o lungime de 140 km si lățimea de . Jora de Sus are un nume de origine antroponimică, provenind de la numele proprietarilor de altădată ai moșiilor respective. Boierul Jora deținea pămînturi pe malul Nistrului. Există o legendă despre
Jora de Sus, Orhei () [Corola-website/Science/305236_a_306565]
-
teren pentru construcția caselor de locuit. Satul Drujba a fost menționat documentar în anul 1662 cu denumirea Tărnușa pe Cula. În anul 1664 la Tărnușa sunt atestați arcașii care aveau aici pământ. După 1945 pe vatra veche a satului, la gura văii Tărnușa satul a fost redenumit în Drujba.
Drujba, Ungheni () [Corola-website/Science/305252_a_306581]
-
a înălbit. Înainte de a da pîinea în cuptor, femeia făcea semnul crucii deasupra cuptorului și deasupra fiecărei pîini. Ea ridicat de sus lopata atît de înaltă să crească pîinea. Înainte de a pune gurarul la cuptor, iar făcea semnul crucii la gura cuptorului. Fiecare gospodină cunoștea „puterea focului”, adică cît timp trebuie să se afle pîinea în cuptor pentru a se coace, astfel, încît să fie nici crudă, nici arsă. Scoasă din cuptor, pîinea era pusă pe un așternut de pînză de
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt, contrasemnat ca martori de popa Mihai Neagri ot Urlați, vornicul Dumitru ot Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca . Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru vânzarea unei case în gura văii Nucetului (...) den margena pădurii păn în drumul cel mare al Mocanilor din partea lui Nan snă eg. Vladu Ursescu ot Urlați (Ibidem, 201). Și tot un zapis este documentul, din 1686, prin care Dumitrașco biv căpt. Ușurelul vindea lui Iordachi
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
drumul cel mare al Mocanilor din partea lui Nan snă eg. Vladu Ursescu ot Urlați (Ibidem, 201). Și tot un zapis este documentul, din 1686, prin care Dumitrașco biv căpt. Ușurelul vindea lui Iordachi biv vel stolnic Catacozino, o moșie în gura Urlaților în câmpu... (Ibidem, p. 213). Într-un document de prin 1697, Constantin Brâncoveanu poruncea marelui ciohodar (mai marele peste încălțămintea domnitorului ) Alixandri "să umble în orașul domnii meale... și pe la țară, să caute în toată țara (...) și în toate
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Drept consecință, localitatea era trecută din nou în rândul satelor, iar insistența spătarului Mihai pe lângă domn și chiar pe lângă Ștefan Cantacuzino, nepotul său, rămâne fără ecou . Abia în aprilie 1716, noul domn, Nicolae Mavrocordat, permite să se facă acolo în gura Urlaților târg, slobod toamna, pe vremea culesului în patru săptămâni . La 20 aprilie 1703, șase boieri întocmeau hotărnicia moșiei Urlați a lui Iordache Cocorăscu (moștenită de la logofătul Radu Cocorăscu), alegându-i-o și deosebind-o de cea a moșnenilor urlățeni
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
șase boieri întocmeau hotărnicia moșiei Urlați a lui Iordache Cocorăscu (moștenită de la logofătul Radu Cocorăscu), alegându-i-o și deosebind-o de cea a moșnenilor urlățeni , iar C. Brâncoveanu i-o confirma printr-un hrisov la 26 septembrie 1704. În gura Urlaților, în locul unde Cricovul Sărat scapă din strânsoarea dealurilor, a stat la 1711, în vară, Constantin Vodă Brâncoveanu, cu cea din urmă oștire a Țării Românești, mii de boieri, boiernași, ostași de curte și slujitori țărani. El a așteptat să
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
slujitori țărani. El a așteptat să vadă cum hotărăște norocul războaielor la Prut, ca să știe dacă rămâne cu turcii ori merge să se închine împăratului celui nou al muscalilor . Din această perioadă când Brâncoveanu cu oastea sa au poposit în gura Urlaților, la Albești... există și o listă de cheltuieli, în care se menționează printre altele: Și m-am socotit eu Stanciul cu socru-mieu Stanciul când era Vodă la Urlați""... Bauer consemnează în memoriile (1788) sale Urlațiul, iar Dionisie Fotino în
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
eu Stanciul cu socru-mieu Stanciul când era Vodă la Urlați""... Bauer consemnează în memoriile (1788) sale Urlațiul, iar Dionisie Fotino în "Istoria generală a Daciei..." (1815), specifică Urlații, dar adaugă și o așezare, despre care nu știm nimic: "Adunații of Gura Urlaților" . DTSR" (1872) pomenește târgul Urlați ca având în componență și cătunele: Arionești, Mărunțiș, Valea Nucetului, Orzoaia, Valea lui Seman, Valea Urloi, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Humei, Valea Pietrei și Zărcălăi. Arhivele prahovene păstrează din anul 1881, un dosar
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
punctul de control Erez cu liderul palestinian Yasser Arafat. El ajuns cu Autoritatea palestiniană la un acord asupra transferării în mâinile ei a puterii și asigurării securității în sectoare ale orașului Hebron La 4 septembrie 1996 Netanyahu a hotărât deschiderea gurii de nord a tunelului Zidului de apus spre Via Dolorosa în Ierusalimul vechi, ceea ce a provocat un val de tulburări violente arabe pe tot cuprinsul Cisiordaniei și nordul fâșiei Gaza sub impresia temerii, trezite deseori în rândul populației musulmane în
Beniamin Netaniahu () [Corola-website/Science/306043_a_307372]
-
cu 4.395.000 m². Acest teritoriu câștigat de Grecia cuprindea Epirul, Macedonia sudică, Salonicul, Kavala și litoralul Mării Egee până la vărsarea râului Mesta (Nestos), lăsându-i Bulgariei o ieșire al Marea Egee de numai 113 km, de la vărsarea râului Nestos până la gură râului Mărită și acesul la portul de importanță secundară Alexandroupolis ("Dedeagaci"). Grecia și-a extins și frontieră nordică incluzând fortăreața Ianina. În plus, Cretă a fost atribuită în mod definitiv Greciei și a fost luată în stăpânire pe 14 decembrie
Tratatul de la București (1913) () [Corola-website/Science/306111_a_307440]
-
paragină, gunoaiele din împrejurimi erau aruncate în acest loc că într-un loc viran . În 1994 preotul arhimandit grec Damaschin (ce fusese înfiat de o bătrână credincioasa și foarte bogată, care îi lasă o moștenire apreciabila și îl roagă cu gura de moarte, să facă ceva pentru slavă bisericii ortodoxe grecești), cere de la Partiarhul grec din Ierusalim Diodor să-i dea lui în administrare acest locaș pentru a reconstrui biserică. Tot în holul de la intrare, se pot vedea o inscripție în
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
în dreptul localității Feldioara, a unui debit de 358 m³/s și a unui volum de circa 740 milioane m³. Teritoriul Țării Bârsei este străbătut de o serie de râuri repezi de munte ce se scurg în Olt. Datorită faptului că gura lor de vărsare estea apropiată izvoarelor, debitul acestor râuri de munte este mic. Totuși, pantele sunt accentuate, mai ales în zona muntoasă, ceea ce determină o putere de eroziune și un transport pronunțată. De la est la vest, acestea sunt: Apele freatice
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
un zmeu, alteori Pasărea Măiastră, sau sunt locuri paraterestre și paraumane cu atribute aparte: Ionică Făt-Frumos după ce a ajuns într-un pisc de munte unde doar la amiază mai soseau puține raze de soare, fiind "capătul lumii acesteia", pătrunde în "gura unui vârtej de vale neguros" și după un mers îndelungat, zărind "adânc sub dînsul o mică țintă de lumină", se apropie de sursa luminii: "o moară cu o singură roată ce se învărtea grozav" ; alte tărâmuri sunt fie fie suspendate
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]