57,081 matches
-
atinge de mărăcine nevătămat nu scapă. A luat drept realitate ceea ce era fals în om.), apoi pronume (Alta nu se află mai frumoasă; Boierul m-a luat de nebun.) și numeral (Amândoi umblau duși pe gânduri pe aleile parcului.). Regentul nominal poate avea orice funcție sintactică. Uneori acesta este implicit (Prost se naște el, cineva, prost crește, prost moare.) Așadar conținutul subordonatului cu dublu regent simultan cumulează funcțiile sintactice impuse de cei doi regenți, de tip nominal, respectiv, de tip verbal
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pe aleile parcului.). Regentul nominal poate avea orice funcție sintactică. Uneori acesta este implicit (Prost se naște el, cineva, prost crește, prost moare.) Așadar conținutul subordonatului cu dublu regent simultan cumulează funcțiile sintactice impuse de cei doi regenți, de tip nominal, respectiv, de tip verbal. Altfel spus, funcția sintactică cu dublă subordonare simultană este caracterizată de faptul că este, concomitent, determinant al verbului și al numelui, arătând „o lucrare sau o stare simultană cu lucrarea sau starea exprimată prin verbul determinat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Din punctul de vedere al structurii, funcția sintactică cu dublă subordonare simultană poate fi exprimată prin cuvânt sintetic: Ionel privește întrebător, prin structură analitică: Ea mă cerceta fără vină. și prin structură complexă: Prietena mea merge calmă și voioasă. Regentul nominal - trebuie să stea în N. sau în Ac. obiect direct al propoziției: Zgomotoși copiii vin. Aceeași regulă se aplică și în cazul substantivului precedat de ca. Numai gerunziul, în aceeași funcție, trebuie să aibă ca regent nominal substantivul sau pronumele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și voioasă. Regentul nominal - trebuie să stea în N. sau în Ac. obiect direct al propoziției: Zgomotoși copiii vin. Aceeași regulă se aplică și în cazul substantivului precedat de ca. Numai gerunziul, în aceeași funcție, trebuie să aibă ca regent nominal substantivul sau pronumele numai cu rol de complement direct al propoziției: Văd lumina lucind. 2. La nivelul frazei: Propoziția dublu subordonată determină simultan un regent de tip nominal și unul de tip verbal. Ea poate fi introdusă prin: a) conjuncții
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de ca. Numai gerunziul, în aceeași funcție, trebuie să aibă ca regent nominal substantivul sau pronumele numai cu rol de complement direct al propoziției: Văd lumina lucind. 2. La nivelul frazei: Propoziția dublu subordonată determină simultan un regent de tip nominal și unul de tip verbal. Ea poate fi introdusă prin: a) conjuncții sau locuțiuni conjuncționale subordonatoare - că, dacă, fără să - Îl vedea că abia așteaptă; b) adverbe relative - cum, precum, cât - Parcă-l văd cum ușor scoate cureaua.; c) pronume
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
articolul. Flexiunea este orientată de acord și, mai rar, de recțiune. Când se realizează prin nume(pronume) sau prin participiu(în structuri simple, multiple infrapropoziționale sau analitice), subordonatul cu dublu regent simultan se acordă în gen și număr cu regentul nominal: Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori; Am văzut-o devenind brusc palidă. Când subordonatul cu dublu regent simultan are structură propozițională, acordul se extinde și asupra
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar, etc. III.1 Atributul circumstanțial - Atributiva circumstanțială a) Atributul circumstanțial Atributul circumstanțial „este un segment de propoziție care determină un nume(regent nominal), exprimând concomitent o caracteristică circumstanțială referitoare la un verb(regent verbal)” - Ager, oțelul rupe de la fund pământul negru, muncit cu dușmănie. Regentul nominal este regentul principal. El poate fi un : substantiv: Greierii negri, traficanți, vând o mirodenie trecătoarelor albine; pronume
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Atributiva circumstanțială a) Atributul circumstanțial Atributul circumstanțial „este un segment de propoziție care determină un nume(regent nominal), exprimând concomitent o caracteristică circumstanțială referitoare la un verb(regent verbal)” - Ager, oțelul rupe de la fund pământul negru, muncit cu dușmănie. Regentul nominal este regentul principal. El poate fi un : substantiv: Greierii negri, traficanți, vând o mirodenie trecătoarelor albine; pronume: El, singuratic, duce către cer brazda; numeral: Sfioși, cei doi nu izbutiră să găsească răspunsul potrivit. Regentul verbal este un verb(locuțiune verbală
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ca un circumstanțial. Totuși, funcția atributivă a dus la crearea unor gerunzii care exprimă categoria genului și a numărului și care sunt deci adevărate adjective gerunziale. Atributul circumstanțial se exprimă: i. prin adjective și participii care se acordă cu regentul nominal în gen, număr și caz: Din izvoare și din gârle Apa sună somnoroasă (M. Eminescu, op. cit., p. 93) Aici se încadrează după părerea noastră și adjectivele provenite prin conversiune din adverbe (care la unii cercetători sunt considerate adverbe cu funcție de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
atribut circumstanțial considerăm și ceea ce unii cercetători numesc verb la supin, în exemple ca: pe fată o crezusem de măritat (după V. Hodiș, art. cit., II, p. 114). ii. prin substantiv fără prepoziție în cazul nominativ, acordându-se cu regentul nominal în număr și, dacă e posibil, și în gen(Om prudent, el nu se amesteca unde nu trebuia./ Om prudent, lui nu-i plăcea să se amestece unde nu trebuia.) iii. prin substantiv cu prepoziție, subordonarea realizându-se prin aderență
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
izolat prin intonație și pauză, marcată în scris prin virgulă. ,, Unele acuzative cu prepoziție considerate de unii specialiști atribute circumstanțiale sunt după părerea noastră circumstanțiale propriu-zise, pentru că se subordonează nu mai regentului de tip verbal, nu și celui de tip nominal. În această situație se află în grădină din florile le prefer în grădină, care este circumstanțial de loc lângă un regent neexprimat de tipul existente. Că așa stau lucrurile se poate verifica și prin structura primară în cadrul căreia în grădină
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
În definirea funcției sintactice de atribut circumstanțial V. Hodiș, ia în considerație „natura morfologică a elementelor determinate și nu a funcției lor sintactice”. Primul dintre cei doi agenți ai funcției de atribut circumstanțial ar putea fi numit convențional „de tip nominal”, întrucât poate fi reprezentat printr-un substantiv (exemplu: oamenii merg grăbiți), printr-un pronume (exemplu: ei merg grăbiți) sau printr-un numeral întrebuințat substantival (exemplu: doi merg grăbiți). „În același sens, cel de-al doilea regent al funcției de care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
loc. Bonjur, bonjur, domnu !... răspunse gazda încântată de chiriașul ei, care se purta atât de cuviincios. b)Propoziția atributivă circumstanțială Propoziția atributivă circumstanțială este propoziția secundară (subordonată) care corespunde atributului circumstanțial, ceea ce înseamnă că determină simultan un regent de tip nominal (substantiv sau substitut al acestuia) și unul de tip verbal (verb, adjectiv sau interjecție), exprimând caracteristici ale elementelor determinate. Exemple: Spre a fi singur d a nu fi izbit în spate de români, el trimise un trup de oaste de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
circumstanțială. Astfel, atributul circumstanțial exprimă o caracteristică suplimentară a elementului determinat, care este în același timp legată și de ideea exprimată de predicat. La C. Dimitriu, atributul circumstanțial este „partea de propoziție secundară care determină simultan un regent de tip nominal și un regent de tip verbal, adică ceea ce la alți autori este cunoscut sub numele de element predicativ suplimentar”. Elementul predicativ se aseamănă cu atributul prin referirea la nume, deosebirea de atribut rezultând din gruparea cu verbul a elementului predicativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
legătura dintre subordonată și regentul verbal este și mai slabă decât în cazul atributului circumstanțial. Subordonarea este realizată cu ajutorul acelorași mijloace joncționale ca ale atributivei. După cum atributiva circumstanțială formează o unitate de înțeles mai strânsă sau mai slabă cu regentul nominal, ea nu este sau este izolată prin intonație și pauză(în scris prin virgulă) de propoziția regentă. Altfel spus, atributiva circumstanțială arată tot o caracteristică suplimentară a obiectului, dar exprimă în același timp și un raport circumstanțial față de un verb
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
propoziție - aflată în raport de coordonare sau de subordonare cu propoziția fetița aleargă - autoarea apreciază că ,,adjectivul voioasă este predicat, care propunem să fie numit predicat circumstanțial” Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă fiind voioasă prezintă elemente comune cu predicatul nominal. Sensul propoziției din punct de vedere logic poate fi redat astfel: Fetița aleargă fiind voioasă (în momentul când fetița aleargă, este voioasă). Fraza Fetița aleargă și este voioasă nu are un sens diferit de cel al propoziției Fetița aleargă voioasă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
când fetița aleargă, este voioasă). Fraza Fetița aleargă și este voioasă nu are un sens diferit de cel al propoziției Fetița aleargă voioasă. În ambele cazuri subiectul este fetița. Predicatul aleargă exprimă acțiunea principală pe care săvârșește subiectul, pe când predicatul nominal este voioasă exprimă starea în care se află subiectul. De la construcția Fetița aleargă și este voioasă se ajunge la Fetița aleargă voioasă prin eliminarea copulei (a verbului copulativ) și prin asimilarea numelui predicativ la propoziția cu sens principal ( Fetița aleargă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dublă: determinativă și predicativă”. Accentul cade pe funcția determinativă, determinarea dintre subiect și gerunziu fiind o determinare directă. Gerunziului în construcții asemănătoare exprimă o acțiune secundară, care se raportează la subiect, determinând calitatea subiectului în timpul acțiunii. Deci, deosebim predicat circumstanțial nominal în cazul construcțiilor de tipul Fetița aleargă voioasă și Fratele meu muncește la fabrică ca strungar și predicat circumstanțial verbal în cazul construcției de tipul venea plângând. Deducem că predicatul circumstanțial este partea secundară de propoziție, care exprimă starea sau
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ca parte de propoziție ... care determină un nume și un verb...” (art. cit., I, p. 487). În felul acesta, comparând elementul predicativ suplimentar cu celelalte părți secundare de propoziție, autorul subliniază că elementul predicativ suplimentar ,,are doi termeni regenți, unul nominal, celălalt verbal, câtă vreme toate celelalte au un singur termen regent”. În ceea ce privește părțile de vorbire prin care se exprimă elementul predicativ suplimentar, V. Hodiș arată că atunci când această funcție este concretizată într-un substantiv, substantivul respectiv poate sta nu numai
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că, în cazul când zgomotoși ar fi atribuit pur și simplu al substantivului copiii, ar trebui articulat (în locul substantivului copiii): zgomotoșii copii. Din punct de vedere sintactic se pot face asupra atributul predicativ următoarele observații. 1. În propoziție: a) Regentul nominal al atributului predicativ - care trebuie să stea în N. sau în Ac. obiect direct al propoziției: Zgomotoși copiii vin. Aceeași regulă se aplică și în cazul substantivului precedat de ca - în funcție de atribut predicativ. Numai gerunziul, în aceeași funcție, trebuie să
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care trebuie să stea în N. sau în Ac. obiect direct al propoziției: Zgomotoși copiii vin. Aceeași regulă se aplică și în cazul substantivului precedat de ca - în funcție de atribut predicativ. Numai gerunziul, în aceeași funcție, trebuie să aibă ca regent nominal substantivul sau pronumele numai cu rol de complement direct al propoziției: Văd lumina lucind. Când gerunziul se raportează la numele (pronumele) subiect, el poate fi: sau exclusiv circumstanțial, dacă are topică adverbială: Și cosița ta bălaie o aduni la ochi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicația privește obiectul, a fost numit complement predicativ al obiectului. CAP. IV DUBLUL SUBORDONAT SIMULTAN ȘI VERBELE IMPERSONALE Subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție controversată, având doi regenți cu statut egal: regentul verbal și regentul nominal. După cum menționam în capitolul II, conținutul dublului subordonat simultan privește numele, dar este exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit. În urma unei analize pe text, am constatat că pot avea în calitate de determinant un dublu subordonat simultan nu numai verbele personale
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Șerban afirmă că determinanții verbelor impersonale din asemenea structuri au fost supuși unor diverse abordări. Chiar și în prezent, unii gramaticieni îi consideră fie elemente componente ale predicatului verbal compus (în cazul structurilor cu verbul a trebui), fie ale predicatului nominal (în situația construcțiilor cu verbul a părea), fie un complement circumstanțial de mod sau un complement direct (în structurile în care determinantul este actualizat printr-un substantiv). În ultimele decenii, o dată cu punerea în aplicare a metodei generativ-transformaționale, s-a făcut
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de pe raft. Substantiv: Recepția s-a dovedit o reuniune literară. Se pare că „verbul a se întâmpla nu poate fi regentul unui dublu subordonat simultan exprimat printr-un substantiv. Menționăm că în situația unui dublu subordonat simultan raportat la un nominal cu trăsătura [+ Personal], avem a face cu un a se întâmpla cu valoare reflexiv-obiectivă (Exemplu: M-am întâmplat acolo). Când însă nominalul are trăsătura [+ Concret], obținem o construcție nereperată semantic (Exemplu: *Caietul meu s-a întâmplat acolo). În asemenea situații
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dublu subordonat simultan exprimat printr-un substantiv. Menționăm că în situația unui dublu subordonat simultan raportat la un nominal cu trăsătura [+ Personal], avem a face cu un a se întâmpla cu valoare reflexiv-obiectivă (Exemplu: M-am întâmplat acolo). Când însă nominalul are trăsătura [+ Concret], obținem o construcție nereperată semantic (Exemplu: *Caietul meu s-a întâmplat acolo). În asemenea situații, se apelează la verbul a se nimeri. (Exemplu: Caietul meu s-a nimerit acolo) ”. Verbele a se dori, a se vrea, a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]