540,797 matches
-
ministrul francez Manuel Valls a spus că Bouhlel a fost "probabil legat de islamismul radical într-un fel sau altul" și a pus atacul pe seama unui "război" împotriva terorismului și islamismului radical atât în afara Franței, cât și în teritoriul ei. Ministrul de Interne Bernard Cazeneuve a declarat că Bouhlel "s-a radicalizat foarte rapid", fără a oferi alte detalii. Pe 15 iulie, soția lui Bouhlel, Hajer Khalfallah, si un alt bărbat au fost arestați. Următoarea zi, alți trei bărbați din anturajul
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
că ar fi afiliata ISIS, l-a numit pe Bouhlel "unul din soldații Statului Islamic". Această a citat "surse de securitate" potrivit cărora Bouhlel "a executat această operațiune ca răspuns pentru cetățenii țărilor din coaliția care luptă împotriva Statului Islamic". Ministrul Apărării Jean-Yves Le Drian susține că atacurile au fost legate de ISIS, cunoscut și sub numele de Daesh. Le Drian a spus: "Vă reamintesc că ideologul Daesh, Abu Mohammed al-Adnani, a făcut timp de mai multe săptămâni apeluri repetate de
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
străzilor din Nișă, susține, de asemenea, că i s-a cerut să șteargă din sistem înregistrările cu primele clipe ale atacului, de unde reieșea clar, spune ea, haosul din primele momente ale intervenției forțelor de ordine. Ca reacție la declarațiile Sandrei, ministrul de interne Bernard Cazeneuve a anunțat c-o va acționa în instanță. Cazeneuve a catalogat declarațiile drept "acuzații nevrednice" și "speculații inutile". Promenade des Anglais a fost închisă "pentru o perioadă nedeterminată". Scăldatul și accesul la plajele publice și private
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
urgență, care urma să se încheie pe 26 iulie. Mai mult, președintele a decretat trei zile de doliu național, respectiv cele de 16, 17 și 18 iulie. Pe 21 iulie, starea de urgență a fost extinsă până la 31 ianuarie 2017. Ministrul de Interne Bernard Cazeneuve a declanșat planul ORSEC imediat după atac. Cazeneuve a anunțat mai tarziu planuri de sporire a securității prin detașarea a 12.000 de rezerviști pe lângă cele 120.000 de cadre militare. Cazeneuve le-a cerut "tuturor
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
cu 32 de morți, și-a menținut nivelul de alertă teroristă la trei, o treaptă sub nivelul maxim, însemnând că riscul este serios dar nu unul iminent. În urmă atentatului și pe fondul tentativei de lovitură de stat din Turcia, miniștrii de externe din Uniunea Europeană s-au reunit pe 18 iulie la Bruxelles, întrunire la care a participat și secretarul american de stat, John Kerry.
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
a întrerupt studiile, în septembrie 1939, din cauza izbucnirii războiului. După revenirea în țară s-a implicat în ajutorarea refugiaților polonezi, publicând un manual și un dicționar polono-român. S-a angajat la Institutul Central de Statistică din București, de pe lângă Consiliul de Miniștri. Totodată a fost redactor la revistele „Moldova Nouă”, și „Cartea Moldovanului”, precum și la gazeta „Transnistria”. În gazeta „Transnistria” publică peste 40 de articole multe dintre acestea cu caracter etnografic. La începutul anului 1940 s-a căsătorit cu Claudia Smochină, fiica
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
etnografic. La începutul anului 1940 s-a căsătorit cu Claudia Smochină, fiica academicianului Nichita Smochină. În noiembrie 1940 s-a născut fiica lor, Veronica. La 22 august 1943 a fost detașat de la Institutul Central de Statistică la „Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei (C.B.B.T.)”, iar apoi la „Direcția Muncii a Guvernământului Transnistria” (Adresa nr.512412 din 19 octombrie 1943 a „Președinției Consiliului de Miniștri, Cabinetul pentru Administrarea și Organizarea Basarabiei și Transnistriei). A făcut parte din „Comisia de
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
august 1943 a fost detașat de la Institutul Central de Statistică la „Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei (C.B.B.T.)”, iar apoi la „Direcția Muncii a Guvernământului Transnistria” (Adresa nr.512412 din 19 octombrie 1943 a „Președinției Consiliului de Miniștri, Cabinetul pentru Administrarea și Organizarea Basarabiei și Transnistriei). A făcut parte din „Comisia de pregătire a materialului interesând Transnistria, în vederea conferinței de pace” (Adresa C.B.B.T. nr. 510663 din 5 august 1943), din „Echipa de repatriere a românilor refugiați din teritoriile
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
Louis-Jean Malvy (1 decembrie 1875 - 10 iunie 1949) a fost un politician radical francez, care a îndeplinit funcția de ministru de interne al Franței (1914-1917, 1926), precum și alte funcții guvernamentale de rang înalt. Louis-Jean Malvy s-a născut la 1 decembrie 1875 în Figeac. El a fost membru al Partidului Radical și a fost ales membru al Camerei Deputaților, în calitate de
Louis Malvy () [Corola-website/Science/336559_a_337888]
-
1919 și din 1924 până în 1942. El a fost subsecretar de stat pentru Justiție în perioada 2-23 iunie 1911 și subsecretar de stat pentru Interne și Religie din 27 iunie 1911 până în 14 ianuarie 1912. A îndeplinit apoi funcțiile de ministru al Comerțului, Industriei, Poștei și Telegrafului (9 decembrie 1913 - 16 martie 1914), ministru de Interne (17 martie 1914 - 31 august 1917 și 9 martie -15 iunie 1926). El a fost acuzat de trădare, alături de Joseph Caillaux, în 1918 și a
Louis Malvy () [Corola-website/Science/336559_a_337888]
-
Justiție în perioada 2-23 iunie 1911 și subsecretar de stat pentru Interne și Religie din 27 iunie 1911 până în 14 ianuarie 1912. A îndeplinit apoi funcțiile de ministru al Comerțului, Industriei, Poștei și Telegrafului (9 decembrie 1913 - 16 martie 1914), ministru de Interne (17 martie 1914 - 31 august 1917 și 9 martie -15 iunie 1926). El a fost acuzat de trădare, alături de Joseph Caillaux, în 1918 și a fost exilat timp de cinci ani. A murit la 10 iunie 1949 în urma
Louis Malvy () [Corola-website/Science/336559_a_337888]
-
1931, Timișoara) a fost un avocat și om politic, președinte al Partidului Național Român și al Consiliului Național Român din Timișoara, membru al Marelui Sfat Național Român, primul prefect al județului Timiș-Torontal după alipirea Banatului la România, deputat, senator și ministru al Lucrărilor Publice. s-a născut ca fiu al învățătorului Damaschin (1844-1915) și al Mariei Panaiot. A urmat școala primară la Topolovățu Mare, unde tatăl său fusese mutat și — deoarece pentru putea urma liceul trebuia să termine școala generală la
Aurel Cosma () [Corola-website/Science/336582_a_337911]
-
guvernul înlăturase toți ceilalți funcționari membri ai PNR), la 4 aprilie Aurel Cosma și-a dat demisia și a organizat filiala din Banat a Partidului Național Liberal, fiind președintele ei. În perioada 24 ianuarie 1922 - 30 octombrie 1923 a fost ministru al Lucrărilor Publice în guvernul Brătianu. În 1927 este ales deputat din partea județului Timiș-Torontal, iar în primăvara anului 1931 senator.
Aurel Cosma () [Corola-website/Science/336582_a_337911]
-
amplasării busturilor pe alee, respectiv a descrierii de mai jos este cea din figura alăturată. A fost contabil, ziarist, redactor la ziarul "Tribuna" din Arad, unul dintre fruntașii Partidului Național Român, ulterior ai Partidului Național Țărănesc, deputat de Timiș-Torontal, apoi ministru în guvernul lui Iuliu Maniu. A fost guvernator al județului Timiș-Torontal între 1938-1940. Bustul său a fost realizat de Eugen Florin Bârzu (n. 1968) și dezvelit la 3 august 2009. Avocat, membru al Marelui Sfat Național Român, a fost primul
Aleea Personalităților din Timișoara () [Corola-website/Science/336572_a_337901]
-
Statele Unite ale Americii, s-a oprit la Darnița, unde i-a fost înmânat un exemplar al "Declarației" pentru a fi publicat în în ziarele americane, spre a susține și pe această cale unirea Transilvaniei cu România. Memoriul a fost prezentat ministrului de externe al SUA, Robert Lansing. Ambasadorul Franței de la Petrogred - Maurice Paléologue, a remarcat importanța sa politică, precum și consecințele de ordin național în raport cu monarhia austro-ungară - contestatară a ideilor de dorință și voință ale românilor transilvăneni, de a se uni cu
Declarația de la Darnița () [Corola-website/Science/336586_a_337915]
-
pe 8 august. Potrivit unei declarații emise de către biroul de comunicații al guvernului, unii protestatari aveau asupra lor arme letale, inclusiv explozibili. Liderii opoziției neagă însă acuzațiile, afirmând că protestatarii erau pașnici și neînarmați. Într-un comunicat de presă, prim-ministrul Hailemariam Desalegn declara: "Guvernul este conștient că ideile și lozincile reflectate în demonstrații nu reprezintă oamenii din Oromo sau Gondar". Congresul Federalist din Oromo, partid de opoziție și membru al Forumului pentru Dialog Democrat, a raportat că 400 de persoane
Protestele din Etiopia din 2016 () [Corola-website/Science/336641_a_337970]
-
al rafinăriei de petrol, la care primele instalații au fost puse în funcțiune în anul 1956, dată când de pe aceste meleaguri pleacă primele cantități de benzină. În anul 1952 o echipă de geografi și urbaniști condusă de ing. Mihail Florescu, ministrul Industriei Chimice s-a deplasat pe Valea Trotușului, pentru a stabili locul de amplasare a unui oraș și a unui mare combinat industrial. Din această echipă a făcut parte și geograful Vintilă Mihăilescu. A fost preferat Oneștiul, deoarece: Tot în
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
Valea Trotușului, pentru a stabili locul de amplasare a unui oraș și a unui mare combinat industrial. Din această echipă a făcut parte și geograful Vintilă Mihăilescu. A fost preferat Oneștiul, deoarece: Tot în anul 1952, prin Hotărârea Consiliului de Miniștrii Nr.1635, se prevedea ca în Regiunea Bacău, raionul Târgu Ocna, să se construiască Grupul Industrial Borzești și orașul muncitoresc aferent, Onești. Zona industrială a fost construită la nord - est de fostul sat Borzești, între calea ferată și Râul Trotuș
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
orașele Villeneuve-Loubet de pe Riviera Franceză, respectiv Sisco din Corsica. În total, circa 30 de localități de pe litoralul francez au interzis prezența pe plaje a femeilor îmbrăcate în burkini. Premierul Franței, Manuel Vals, a declarat că „burkini reprezintă înrobirea femeilor”, în timp ce ministrul de Interne Bernard Cazeneuve a solicitat „fermitate absolută în ce privește laicitatea”, dar și „proporționalitate” la punerea în operă a interdicției de a purta costumul. Colectivul Împotriva Islamofobiei în Franța și Liga pentru Drepturile Omului au contestat legea și la Consiliul de
Burkini () [Corola-website/Science/336663_a_337992]
-
unul dintre membrii triumviratului cunoscut sub numele de Cei Trei Pași care a condus "de facto" Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial. Cariera sa în politica otomană a început în 1908 prin alegerea ca deputat de Edirne, el fiind numit apoi ca ministru de interne și ministru de finanțe și în cele din urmă, în 1917, ca Mare Vizir (funcție echivalentă cu cea de prim-ministru). În calitate de ministru de interne, Talaat Pașa la data de 24 aprilie 1915 arestarea și deportarea intelectualilor armeni
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
cunoscut sub numele de Cei Trei Pași care a condus "de facto" Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial. Cariera sa în politica otomană a început în 1908 prin alegerea ca deputat de Edirne, el fiind numit apoi ca ministru de interne și ministru de finanțe și în cele din urmă, în 1917, ca Mare Vizir (funcție echivalentă cu cea de prim-ministru). În calitate de ministru de interne, Talaat Pașa la data de 24 aprilie 1915 arestarea și deportarea intelectualilor armeni din Constantinopol, cei mai mulți dintre
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
politica otomană a început în 1908 prin alegerea ca deputat de Edirne, el fiind numit apoi ca ministru de interne și ministru de finanțe și în cele din urmă, în 1917, ca Mare Vizir (funcție echivalentă cu cea de prim-ministru). În calitate de ministru de interne, Talaat Pașa la data de 24 aprilie 1915 arestarea și deportarea intelectualilor armeni din Constantinopol, cei mai mulți dintre ei fiind în cele din urmă uciși, iar pe 30 mai 1915 a solicitat punerea în aplicare a Legii
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
a început în 1908 prin alegerea ca deputat de Edirne, el fiind numit apoi ca ministru de interne și ministru de finanțe și în cele din urmă, în 1917, ca Mare Vizir (funcție echivalentă cu cea de prim-ministru). În calitate de ministru de interne, Talaat Pașa la data de 24 aprilie 1915 arestarea și deportarea intelectualilor armeni din Constantinopol, cei mai mulți dintre ei fiind în cele din urmă uciși, iar pe 30 mai 1915 a solicitat punerea în aplicare a Legii Tehcir (Legea
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
demis din calitatea de membru al Comitetului Uniunii și Progresului (CUP), nucleul mișcării Junilor Turci. Cu toate acestea, după Revoluția Junilor Turci din 1908, el a devenit deputat de Edirne în Parlamentul Otoman și în iulie 1909 a fost numit ministru al afacerilor interne. Ulterior a devenit ministru al poștelor și apoi secretar general al CUP în 1912. După asasinarea primului ministru (Mare Vizir) Mahmud Șevket Pașa în iulie 1913, Talaat Pașa a devenit din nou ministru al afacerilor interne. Talaat
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
Uniunii și Progresului (CUP), nucleul mișcării Junilor Turci. Cu toate acestea, după Revoluția Junilor Turci din 1908, el a devenit deputat de Edirne în Parlamentul Otoman și în iulie 1909 a fost numit ministru al afacerilor interne. Ulterior a devenit ministru al poștelor și apoi secretar general al CUP în 1912. După asasinarea primului ministru (Mare Vizir) Mahmud Șevket Pașa în iulie 1913, Talaat Pașa a devenit din nou ministru al afacerilor interne. Talaat, Enver Pașa și Djemal Pașa au format
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]