7,098 matches
-
spune. Bulgarii recunoscători au dezgropat pe rușii, pe românii cari au căzut pentru eliberarea patriei lor, pe turcii lui Osman și i-au vândut. Amestecați astfel, bieții cazaci de la Don, dorobanții din Vaslui și Vrancea, ostașii din trei continente ale împărăției osmane, toți la un loc au pornit la moară, sub a cărei pietre grele scrâșneau oasele vitejilor pentru a forma gunoiul trebuincios utilitarismului englez. "Milowie " se chema acea corabie cu morți; un nume ce merită a fi ținut minte. Nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
despre o asemenea întîlnire se face un mare tărăboi de absolută autonomie în Camera provincială croată din Agram; sârbii catolizați ai celor trei regate de la sud ar vrea să anexeze jumătate Peninsula Balcanică și să înființeze sub auspiciile Habsburgilor o împărăție de miazăzi; cehii se propun a însoți pe împăratul în călătorie și a se prezenta și ei țarului ca reprezentanți ai slavilor din monarhie; bucuria în tabăra slavilor e mare. Dar în același timp se văd nemulțumiri din partea germanilor din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
orientală din Viena, în acel institut escelent în care, pe lângă o sumă de alte obiecte, se predau toate limbile orientale vii și din care au ieșit pîn' acum mulți literați austriaci cari s-au ocupat cu literatura persană, cu istoriografia împărăției turcești, cu multe alte ramuri ale vechilor culturi ale Orientului. Numit în anul 1850 adiunct de interpret la internunțiatura din Constantinopol, a înaintat în curând, și în timpul războiului din Crimeea a fost însărcinat c-o misiunea specială pe lângă Omer Pașa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atât de scumpe încît să le sacrificăm bunăstarea, sănătatea, viața morală și fizică a țăranului nostru, câștigul meseriașului și a negustorului nostru, numai pentru că Evangelia pe de o parte, Revoluția franceză pe de alta, ne cer frăție. Goniți din marea împărăție rusească în mod sistematic, persecutați în Germania, rău văzuți în Austro-Ungaria, evreii trec în cârduri marginile țării noastre și află aci, sub un guvern și o legislațiune demagogică, un teren de esploatare cum nu-l mai aflaseră undeva; mai mult
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu e prevăzută Comisia Mixtă; Austro-Ungaria nu e stat țărmurean; nu are ce căuta la Dunărea de Jos, nici în prezidiul permanent, nici chiar delegând un membru într-o comisie de țărmureni ce n-o privește, nemaivorbind de votul preponderant. Împărăția invoacă marile ei interese pe Dunărea de Jos? Altă chestie. Marele interes de-a avea chiar monopolul navigațiunii pe Dunăre nu constituie dreptul unui asemenea monopol. Împărăția zice că într-o Comisie Mixtă la care iau parte numai state mici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
într-o comisie de țărmureni ce n-o privește, nemaivorbind de votul preponderant. Împărăția invoacă marile ei interese pe Dunărea de Jos? Altă chestie. Marele interes de-a avea chiar monopolul navigațiunii pe Dunăre nu constituie dreptul unui asemenea monopol. Împărăția zice că într-o Comisie Mixtă la care iau parte numai state mici ea nu poate juca rolul de egal cu celelalte, ci trebuie să aibă un rol preponderant. Altă chestie. Noi credem că, întru cât e o chestie de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a le opune o contragreutate, Italia se vede silită a căuta un sprijin la puterile din mijlocul Europei. Interesul ei de putere maritimă și comericală o abate din calea politicei naționaliste de pîn' acum. Pe de altă parte e moștenirea împărăției otomane la mijloc. Tendența Austriei de-a ajunge la golful de la Salonic e îndestul de cunoscută și desigur favorizată prin dezbinările dintre naționalitățile Turciei. Urmîndu-și calea prin Bosnia, Erțegovina și Macedonia, Albania rămâne de o parte ocolită de înaintarea Austriei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este, deși pentru alte cuvinte, deosebite, tot de părerea Rusiei. Totul atârnă la urma urmelor de rezoluția ce vor lua în definitiv Franța și Italia. Franța, într-un sentiment escesiv de conciliare, a propus un proiect care, fără a acorda împărăției austro-ungare tot ce ea cerea, e considerat totuși de către români ca o propunere ce sacrifică interesele lor esențiale. Italia, care în atâtea împrejurări a arătat cea mai simpatică bunăvoință pentru România, a înclinat în partea Austriei în timpul din urmă. Nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
În adevăr partidele germane voiau să aibă influență asupra politicei principelui cancelar, însă în genere erau prea patriotice pentru a nu desista de la cererile lor de câte ori creatorul unității Germaniei ar fi amenințat cu aruncarea sarcinei sale. Prea nouă sunt întocmirile împărăției și prea șubrede poate pentru ca să nu aibă nevoie de consolidare prin acel care le-a dat naștere. Acum însă telegraful ne comunică un estras din ziarul "Post", organ adeseori inspirat din sferele cancelarului, prin care se arată că acesta ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sugestiunile cari i-ar putea fi fatale. S-a zis adeseori că independența statelor țărmurene ale Dunării nu poate fi, în orice caz, decât relativă, adecă că sunt menite de-a gravita împrejurul uneia sau alteia din cele două mari împărății cari le încunjură. Pentru România s-apropie momentul în car va putea dovedi că acest vechi axiom au încetat de-a fi adevărat. Siguri de sprijinul Europei, oamenii de stat din București vor ști să apere interesele legitime ale țării
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
teme de noua campanie a ziarelor vieneze în contra României. Nu pentru întîia dată auzim presa austriacă aruncând strigăte de alarmă față c-o afirmare a suveranității statelor balcanice. Discursul de tron al regelui României n-are desigur nimic amenințător pentru împărăția Habsburgilor. Dispozițiile pe cari le manifestă nu sunt o revelație și, la urma urmelor, cată să recunoaștem că, combătând preponderanța absolută a Austro-Ungariei pe țărmii Dunării, românii nu fac decât să exercite un drept indiscutabil, acela de - a - și apăra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putrede, să ajungă a stăpâni în țara românească. Cu toate acestea cazul nu este unic în istoric. Precum au fost împărați cari au murit de phtheiriasis (boala pediculară ) tot așa mari formațiuni istorice pier prin paraziți. Astfel vedem că în împărăția uriașă, clădită într-o scurtă viață de om, albanezului Alexandru cel Mare i se substituie grecii, ș-o duc în continuă mizerie, până ce le pune capăt spada romană. In împărăția răsăritului ridicată de romani se substituie grecii și împărăția cade
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mari formațiuni istorice pier prin paraziți. Astfel vedem că în împărăția uriașă, clădită într-o scurtă viață de om, albanezului Alexandru cel Mare i se substituie grecii, ș-o duc în continuă mizerie, până ce le pune capăt spada romană. In împărăția răsăritului ridicată de romani se substituie grecii și împărăția cade prin săcătuire morală și intelectuală. În împărăția turcească chiar pătrund fanarioții în regiunile determinante ale statului și-l aduc la deplina risipă. Rasele îmbătrînite au venin cadaveric în ele, sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în împărăția uriașă, clădită într-o scurtă viață de om, albanezului Alexandru cel Mare i se substituie grecii, ș-o duc în continuă mizerie, până ce le pune capăt spada romană. In împărăția răsăritului ridicată de romani se substituie grecii și împărăția cade prin săcătuire morală și intelectuală. În împărăția turcească chiar pătrund fanarioții în regiunile determinante ale statului și-l aduc la deplina risipă. Rasele îmbătrînite au venin cadaveric în ele, sunt corozive, descompuitoare. Ele nu cred în nimic, și credința
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de om, albanezului Alexandru cel Mare i se substituie grecii, ș-o duc în continuă mizerie, până ce le pune capăt spada romană. In împărăția răsăritului ridicată de romani se substituie grecii și împărăția cade prin săcătuire morală și intelectuală. În împărăția turcească chiar pătrund fanarioții în regiunile determinante ale statului și-l aduc la deplina risipă. Rasele îmbătrînite au venin cadaveric în ele, sunt corozive, descompuitoare. Ele nu cred în nimic, și credința e ceva care zidește; ele n-au nimic
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care se realizează. Sorgintea creștină a acestui act este dezvăluită chiar de Iisus Hristos Însuși prin cuvintele „iar când va veni Fiul Omului Întru slava sa El va zice celor de-a dreapta Lui; veniți binecuvântații Părintelui Meu, veniți de moșteniți Împărăția gătită vouă de la Întemeierea lumii, căci...bolnav am fost și m-ați Îngrijit. Atunci vor răspunde Lui drepții zicând: Doamne când Te-am văzut bolnav și am venit la Tine? Și răspunzând Împăratul va zice lor: Adevăr zic vouă, Întrucât
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tirania patimilor și imuni la suferință și moarte. Însă, din pricina neascultării lor, s‑a făcut lupta noastră față de cele de aici mai grea. Adam este alungat din raiul care Înseamnă pentru el preînchipuirea vieții viitoare nedestrămate și o icoană a Împărăției veșnice și după a cărui amintire va păstra el Însuși și urmașii săi dorința Înfocată de a se Întoarce. De acum Înainte el va parcurge un drum de suferințe, dureri, boli, de‑a lungul căruia va purta În mod implacabil
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
viața noas‑ tră Încercări, boli sau necazuri dacă ele nu ar avea puterea de a ne mântui de veșnicele chinuri ale iadului. Nu toate pătimirile sunt folositoare pentru suflet, nu toate sunt expia‑ toare, nu toate Înalță și conduc la Împărăția cerurilor, ci doar acelea care sunt răbdate Îndelung, cu mulțumire, cu nădejde În Dumnezeu și fără de cârtire. Ruediger Dahlke Încearcă - așa cum reiese din cartea sa26 și așa cum remarcă și editorii acesteia - să ne convingă că boala este și o șansă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lor fapte bune, Însă vor fi veșnic pedepsiți pentru multa lor răutate. Primii Însă, nu vor fi lipsiți de rai. Deci, cel bun suferă În această viață pentru slăbiciunile sau minusurile sale sufletești, iar În cealaltă, se va bucura de Împărăția cerurilor. Sfântul Grigorie al Nyssei accentuează ideea că Dumnezeu atrage sufletul la Sine cu un scop mai bun, „fiindcă El este izvorul a toată fericirea. El nu dă sufletului când Îl atrage la Sine, decât durerea necesară. Și precum cei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
28, 9‑10). El nu a Încetat să vindece bolnavii, să Învie morții, să deschidă urechile sur‑ zilor, să lumineze ochii orbilor și să izgonească duhurile rele. Prin gesturi, prin cuvinte și prin fapte, El a venit să insta‑ ureze Împărăția, unde „nici plângere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi” (Apocalipsa 21, 4). Citim În Sfânta Scriptură că suferința umană Îl emoțio‑ nează pe Hristos Cel plin de compasiune, de compătimire. Revelația dumnezeiască Îl prezintă pe Dumnezeu fiind ori
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vieții. El ne‑a făgăduit că nu vom fi singuri În clipele cele mai grele și noi credem În cuvântul Lui. În concluzie, evidențiem faptul că bunul creștin nu este singur, părăsit sau izolat. El Înaintează spre bucuriile veșni‑ cei Împărății cu și În Hristos, aflând În El pe Cineva care poate să‑l Înțeleagă, să‑i aline sufletul și să‑l ajute. Mântuitorul se oferă omului ca un Dumnezeu compătimitor, ajutător, „blând și smerit cu inima” (Matei 11, 29), iar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aproapele nostru, Între ele existând un raport de intercondiționare. Creștinul concepe slujirea plină de iubire a semenilor și ca pe o slujire adusă, implicit, lui Dumnezeu, iar slujind comunității Bisericii, are cinstea de a fi colaborator cu Hristos la realizarea Împărăției lui Dumnezeu. În concepția Sfinților Părinți, nu poate fi un alt semn mai bun de recunoaștere a celui credincios și a celui ce‑L iubește pe Hristos, ca slujirea fraților și purtarea de grijă de mântuirea lor și nimic nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
neîncetat să fie inundat de o sfântă bucurie, bucuria de a aduce altora bucurii, bucuria Împlini‑ rii dragostei de frate care este porunca divină de căpătâi ce stă la temelia celorlalte și constituie o condiție sine qua non intrării În Împărăția promisă. Iubirea creștină activează deci prin ceea ce Hristos Domnul a numit slujirea semenilor. Într‑adevăr, a te pune În slujba aproapelui din iubire pentru Bunul Mântuitor și a‑ți asuma În parte rolul Lui de a vindeca sau măcar de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
gostea cuvioșilor era atât de mare, Încât aveau aplecare și Înțelegere pentru fiecare om, iar anduranța lor În suferință, Încercare sau necaz le era sprijinită și Întărită de Hristos, de credința În El și de gândul la bunătățile veșnice ale Împărăției Lui. Scopul Părinților, așa cum subliniază și scrierile filocalice, a fost să facă din inima fiecărui creștin un altar aprins de flăcările iubirii de Dumnezeu și de oameni, pe care să ardă neîncetat focul rugăciunilor către Dumnezeu și sfânta medi‑ tație
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru ei un preț egal cu cele ce doreau. Erau pătrunși de adevărul că nimic din toate cele pământești nu poate egala fericirea drepților. De aceea ei doreau doar un singur dar : cununa dreptății. O singură slavă râvneau : slava din Împărăția cerurilor. Erau dornici să capete cinstea cea de sus și de chinul din iad se Înfricoșau. „Focul de acolo ne Îngrozește ; acesta, cu care voi ne amenințați, este prietenul nostru, că știe să respecte pe cei ce disprețuiesc pe idoli
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]