7,853 matches
-
împregiur, și cu un sat, pe nume Rufeni, așijderea și cu altu sat, anume Piscani, alăturea cu Rufeni...Iarăși am miluit...dzece iepe și cu patrudzeci stupi și cu cindzeci de oi. Așijderea, am mai dat...și un sălaș de țigani...Așijderea am miluit svânta mănăstire Copou ca să fie în poslușenie și cu treidzăci și una de case, de oameni ruși, căsari, cari i-am scos domniia mea de sub sabia leșilor.” - Am găsit un zapis de la 10 mai 1704 (7212) al
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Rugându-să dară, sfinții părinții de acolo ca să arăte sfintei mănăstiri cevaș milă pentru poslușnici...pentru căci această sfântă mănăstire au stătutu pe vremile de nepăci tot pustie și iaste la mare scăpăciune, neavând nice moșii, nice sate cu vecini, nice țigani pe cum au alte mănăstiri...Intru aceea...am făcut milă...cu aședzarea pentru poslușnici, ca să aibă a ținea fieștecându pururi cu număr de 20 de oameni...dzece oameni la satul Bârlești...sau aiurea...și dzece oameni ce ș-or afla
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
oameni care să le lucreze. De unde îi luau, mărite Spirit? - Am mai vorbit noi despre asta, dragule. Lucrătorii erau poslușnicii, apoi țăranii (vecinii) care locuiau pe moșiile mănăstirești - obligați să lucreze un număr de zile pe an pentru mănăstire - și țiganii robi. Poslușnicii erau oarecum avantajați, pentru că erau scutiți de toate dările și „angheriile”. Acestea erau întărite din când în când - pentru un anumit număr de poslușnici - prin zapise domnești. - Un zapis de întărire cuprinzător a fost dat de Constantin Duca
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ori, pe strada principală a târgului, urmați de fanfară. De obicei se aducea fanfara din Valea Mare (o localitate de muzicanți-țigani, situată pe stânga cam la jumătatea drumului dintre Pungești și Vaslui ), condusă de Oancea, respectiv Măguță. Rareori erau tocmiți țiganii de la Porcăreți. După plimbarea prin târg, cei cu țurca luau casele la rând. De regulă cam toată lumea îi primea. Cei mai mulți din obligație. După cum știi, în cele trei zile ale Crăciunului, fanfara tocmită pentru sărbători își făcea datoria. Cele trei după
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
capră sculptat din lemn care, cu ajutorul unei sforicele, putea clămpăni în ritmul dorit) era jucată de Costică Florea. Frații Lupu o făceau pe jidanii, Grigoruță a lui Cârciu pe-a modoranul iar Micul lui Ciobanu era Vasilache. Am tocmit trei țigani - vioară, țambal și acordeon - , care locuiau pe marginea drumului numit Dealul Crucii. A fost frumos. Dar a fost pentru prima dată și ultima oară când am participat la o astfel de manifestație. După aceea m-am cam rupt de Pungești
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
luminată foarte puternic de ultimele raze ale soarelui, prezentându-se ca o înaltă și măreață personalitate ce trona pe văile: Valea Racovei și Valea Tutovei. Coborând mai la vale, vede aceleași case foarte bine știute de el. La dreapta casa țiganului Stoian, cu o casă de copii, vara cu pieile goale, cu părinții plecați la diverse munci la diverși gospodari mai avuți. Acum nu se vede nimic, probabil sunt toți în casă, în jurul sobei. Urmează casa lui Potângă, de asemeni plină
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
lupte intestine. Președintele e în conflict cu primul ministru, populația, năpăstuită, înjură în dreapta și-n stânga, biserica ortodoxă se războiește cu papistașii, cu protestanții și cu greco catolicii, ungurii cu românii, românii cu ungurii, ungurii cu secuii și toți cu țiganii și cu ce a mai rămas din evrei. Ardelenii îi beștelesc pe regățeni (și viceversa) sau se coalizează cu ei contra moldovenilor, televiziunile se bat între ele, SRI e într-o surdă concurență cu SIE, patronii de cluburi sportive se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de mazili, 149 de șleahtnici (sau răzeși), 501 de preoți, 285 de slujbași administrativ-judecătorești (58 de umblători, 26 de arnăuți, 104 de barani, 97 de călărași), 45 de negustori, 58 de armeni, 526 de evrei și 294 de familii de țigani nomazi 70. În urma stabilirii definitive a graniței Bucovinei, în 1776, prin Convenția austro-turcă de la Palamutca pe Nistru 71, austriecii au fost nevoiți să redea turcilor un număr de 26 de localități rurale situate în raiaua Hotinului și, mai ales, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și în produse și cum? Privitor la colonizarea în locul numit Horaița și ca acesta, mai ales cu lipoveni să fie populat, că ei sunt buni gospodari (celelalte lucrări de acest fel sunt lăsate de o parte)4. Amintire. Privitor circumstanțele țiganilor nomazi, așa numiți lingurari și la tratarea lor ca ei să se ocupe cu agricultura, însă mai ales cu industria. Privitor la situația pădurilor. Unde lipsesc pădurile și cum acestea sunt a se înviora. Privitor la înființarea și organizarea a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
peste gerurile iernii, iar substanța destinată sieși, mai precis urmașilor ei de la anul, o depune În dura tulpină. Stai oleacă, Moti. Asta ai văzut-o În piață, dar varza, cruciferă asemenea ridichii, depune rezerve și În rădăcină. Iar grădinarul - sau țiganul intermediar devenit peste noapte agricultor - Îmi vinde doar căpățâna. Aș spune că rezerva păstrată pentru sine e Împărțită „jum-jum“ Într’un ax care e jumătate tulpină, jumătate rădăcină. Despărțite, cu securea, de grădinar, mai puțin cele câteva plante pe care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
căci Într’un sat, ba chiar o regiune, doar unul e Înzestrat cu talentul de a versifica ori de a „melodia“ ori, și mai rar, ambele, restul fiind afoni. Și acela o face la bucurie, la necaz - à propos de țiganul care cântă când e flămând - debitând, pentru sine dar În auzul tuturor vecinilor, de bordei ori de ogor. Aici abia intervine colectivul, dar unul care nu crează, ci doar alege. Și astfel, dacă creația aceluia e pe placul grupului căruia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
creatorul poate fi astfel chiar străin etniei căreia Îi destinează opera sa, dar numai dacă a creat pe gustul aceleia opera Îi va fi adoptată, cizelată, va dăinui... Și aveți În urmă o istorie Întreagă, de la Barbu Lăutaru (el Însuși țigan, dar Îngropat la o „criptă“ din Iași, anume Barnovschi) Încoace, În care țiganii lăutari n’au putut Împământeni ceea ce le e lor caracteristic - ceea ce voi numiți manele -, dar au perpetuat folclorul românesc, precum Dinicu (nu unul, dar chiar o „dinastie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
numai dacă a creat pe gustul aceleia opera Îi va fi adoptată, cizelată, va dăinui... Și aveți În urmă o istorie Întreagă, de la Barbu Lăutaru (el Însuși țigan, dar Îngropat la o „criptă“ din Iași, anume Barnovschi) Încoace, În care țiganii lăutari n’au putut Împământeni ceea ce le e lor caracteristic - ceea ce voi numiți manele -, dar au perpetuat folclorul românesc, precum Dinicu (nu unul, dar chiar o „dinastie“). Ah! Pare-mi-se că Însăși Edith Piaff a preluat ceva teme folclorice
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe care i simțea poate, undeva prin Levant... fără să știe că acea „Sanie cu zurgălăi“ era de fapt o creație a cuiva, mai precis a lui Richard Stein... Recunoașteți că, din acest (al articolului de față) punct de vedere, țiganii v’au fost de ajutor... Asta ca să scăpați de cazanele mele; fie vorba Între noi, chiar vă ispitesc la asta, căci de ce să nu dorm liniștit, fără grija prea multora... 23 mai 2003, ora 12,46 Capitolul 2. „Postume“, adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
taxiul care-l duce acasă. Și, totuși, tocmai grație paraziților, a mobilității lor genetice, ne integrăm În Europa, Începând cu lebedele vieneze ale anului 1990... Și aici aflăm iarăși bionica, prin disimularea parazitului, generatoare de confuzie: puricele e turtit, iar țiganul rom; În limbajul universal, precum e cel al ecologiei, acel „rom“ aduce aminte de Roma, deși În limbajul strict al etniei e doar un substantiv comun Însemnând, ca În orice altă limbă primitivă, „om“... 441 CARTEA A OPTA. Un proiect
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alese, săpun de casă și mici atenții. De fiecare dată, prima întrebare era : - Unde mi-e fata ? Când am intrat la facultate, Maria țiganca a plâns și-mi tot spunea neîncetat: - Să nu uiți niciodată c-ai și sânge de țigan ! Plâng pentru prietena mea, Floarea, că n-a mai apucat să vă vadă mari; să fi trăit bunică-ta să te vadă acum ! Erau pe undeva alegerile pe care bunica Floarea Coteț le făcuse în numele familiei noastre și alături de oamenii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
industriale sau de altă natură care să le creeze o stare materială mai apropiată de cea la care oamenii aspirau. Astfel, în 1930 populația satului se ridica la 3225 locuitori cu următoarea structură etnică : - români 2992, - maghiari 9, - germani 54, - țigani 170 în anul 1956 numărul de locuitori se cifra la 3013, din care : - români 2777, - maghiari 7, - germani 7, - țigani 222 în 1966 satul scade la un total de 2924 de suflete din care - români 2905. - maghiari 7, - ruși 12
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Astfel, în 1930 populația satului se ridica la 3225 locuitori cu următoarea structură etnică : - români 2992, - maghiari 9, - germani 54, - țigani 170 în anul 1956 numărul de locuitori se cifra la 3013, din care : - români 2777, - maghiari 7, - germani 7, - țigani 222 în 1966 satul scade la un total de 2924 de suflete din care - români 2905. - maghiari 7, - ruși 12. Țigani au dispărut în mod artificial, efect al legii recensământului, emisă în acea vreme, care a dat dreptul fiecărui cetățean
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
170 în anul 1956 numărul de locuitori se cifra la 3013, din care : - români 2777, - maghiari 7, - germani 7, - țigani 222 în 1966 satul scade la un total de 2924 de suflete din care - români 2905. - maghiari 7, - ruși 12. Țigani au dispărut în mod artificial, efect al legii recensământului, emisă în acea vreme, care a dat dreptul fiecărui cetățean să se declare de etnia care-i face lui plăcere. în 1977 populația satului scade sub 50 de procente, însumând un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dat dreptul fiecărui cetățean să se declare de etnia care-i face lui plăcere. în 1977 populația satului scade sub 50 de procente, însumând un total de numai 1431 de locuitori din care 1417 români, 9 maghiari și 5 germani. Țigan, din nou nu se mai declară nimeni, și în sfărșit, în 1992, înregistrăm în continuare o scădere a numărului locuitorilor satului la numai 1247, din care -1240 sunt români, - 1 maghiar, - 3 germani și atenție, - 30 de țigani care acceptă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
5 germani. Țigan, din nou nu se mai declară nimeni, și în sfărșit, în 1992, înregistrăm în continuare o scădere a numărului locuitorilor satului la numai 1247, din care -1240 sunt români, - 1 maghiar, - 3 germani și atenție, - 30 de țigani care acceptă să se întoarcă la etnia lor, declarându-se ca atare. Nu facem alte comentarii, arătăm numai că rezultatele recensământului din anul acesta le vom prezenta și le vom analiza întru-câtva la finele lucrării de față. CAPITOLUL II Tradiții
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-i facă viitoarei lor nore o pereche de încălțări din cele mai frumoase cât mai pe gustul acesteia. Concomitent se făcea și lada de zestre a miresei. Aceasta era confecționată de meșteri artizani de aci din sat, tâmplari recunoscuți sau țigani rudari ca de-alde Jiga sau Ștefucă, cu încrustații sau pictate de recunoscuții artiști iconari Matei și fiul său Ioan ai Țimforii. În ladă se punea o parte din zestrea miresei, care în ziua nunții va fi luată odată cu mireasa
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să fie observate de celelalte fete, diverse obiecte sau materiale existente în mod curent în gospodărie. Fiecare fată, apoi își alegea unul din blide. Dacă sub blidul ales găsea un cărbune, se știa că fata se va mărita cu un țigan sau un cărbunar, în orice caz mirele ei va fi negricios. Dacă sub blid era un creion, mirele aceleia ce l-a ales, va fi domn, intelectual. Dacă sub blid era o bucată de pită, mirele va fi un om
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
piele de oaie, miel chimodie de râsul lumii chindeu ștergar cioaclă sanie cu care se trag lemnele de pe coastă în vreme de vară cioareci pantalon bărbătesc din lână piuată cioci ciorapi ciorecei ciorapi din pănură purtați de femeile bătrâne ciurariu țigan corturar ciorsăi(a) a se scărpina, a se freca de un pom, un gard, un zid ciricăi(a) a bate la cap, a spune cuvinte dulci citov (nu-i) (nu-i) întreg la minte ciucă ordin către un copil să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și ce-o să zică bărbatu-meu, se zbenguie țiganca în brațele lui. Cine ți-a cumpărat cerceii ăștia așa frumoși?o mângâie pe obraji. Du-te mă și lasă-mă! Ți-am spus că am bărbat și la noi la țigani nu e ca la voi; azi să fii cu una, mâine cu alta. Dacă bărbatu-meu află mă omoară. Cum să te oamoare? așa frumusețe de țigancă, vrea s-o îmbrățișeze chefliul. Fugi de-aici, miroși a băutură. Ptiu! Ptiu
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]