12,690 matches
-
de resortul ospiciilor organizate, pe când bolnavii mai liniștiți erau îndrumați și la alte mănăstiri, în special, cum am amintit, la mănăstirea Râșca. Avem, în prezent, mai multe informații despre existența alienaților la mănăstirea Rășca. Astfel, la 21 iulie 1852, Isprăvnicia ținutului Suceava adresează un raport Departamentului treburilor din lăuntru, din Capitală (Iași), în care înștiințează că "Domnia sa Aga Iorgu Cananău, fiind atacat la minte pricinuiește mai multe necuviințe". Departamentul dispune "predarea acestuia la Mănăstirea Râșca și a se curarisi cu doctor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Neamț și Secu, a revenit asupra acestei decizii, până la urmă Comitetul Sănătății le-a întărit poziția, lăsându-i subordonați direct capitalei (Iași). Raza de acțiune a acestor medici cuprindea, în afară de Spitalul Târgu Neamț și ospiciul mănăstirii, ocoalele de sus ale ținutului și mănăstirile Văratec și Agapia 59. În aceste condiții, asistența alienaților nu putea fi satisfăcătoare. Au apărut unele fricțiuni între dr. Flaișer și conducerea mănăstirii. Dr. Flaișer se plânge, în 1856, că economul mănăstirii inițiază măsuri și efectuează modificări în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
persoană la persoană, după rangul și apartenența de clasă. Prefecturile întrețineau chiar bolnavi la Clasa I ani de zile, cum au fost bolnavii al căror nume este oarecum semnificativ: Nicu Radovici (Tecuci), Stelian Toma (Brăila), din familii distinse ale respectivelor ținuturi. Cum majoritatea bolnavilor o constituiau țăranii săraci sau liber-profesioniștii în realitate cu situații nedefinite sau chiar vagabonzi, totalul sumelor încasate de la bolnavi nu putea constitui un fond sigur și nici destul de important. Dacă în 1891 plăteau numai 11 bolnavi, în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
încoace."109 Mai mult de atât, rușii pretindeau că au găsit în toată Basarabia, augmentată abuziv, tătari sub corturi. De fapt, aceștia n-au fost nici măcar în întreg pentagonul neregulat sudic, căci acesta era împărțit, la rându-i, în patru ținuturi: Bugeacul, Cetatea Albă, Chilia și Ismail. Numai în Bugeac au fost primiți tătarii de domnii Moldovei ca să-și pască animalele, după reguli stricte de arendă, cu dări către stat. Cârdurile (peuplades) care locuiau în corturi și care ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
secret, și nordul Bucovinei. Deși în clipa ultimatumului, repetat pe 27 iunie, armata românească era gata pe poziții de apărare, deși intențiile sovieticilor erau deja cunoscute, consiliul de coroană a decis evacuarea Basarabiei și Bucovinei, la care s-a adăugat ținutul Herței. Părăsirea acestor teritorii fără reacție de apărare a dat convingere învingătorilor celui de Al Doilea Război Mondial că România a fost "stat agresor" la 22 iunie 1941. Ușuraticul rege Carol al II-lea, în acei ani cumpliți, când România
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
the External World, publicată în 1914, nu ne va fi greu să ne închipuim în ce spirit se desfășurau discuțiile aproape zilnice dintre Russell și Wittgenstein. Mentorul lui Wittgenstein era ferm convins că este unul din primii exploratori ai unor ținuturi cu totul noi ale gândirii. Patosul caracteristic al celor care se angajează în înfăptuirea unor reforme radicale străbate cartea lui de la un capăt la celălalt. „Din timpurile cele mai vechi, filozofia a formulat pretenții mai mari și a avut rezultate
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dintre cuvinte (1988); Poeme din Ev-mediul odăii (1991); Orașul de sub varul pereților (1995); Tratat despre ochiul orb (1996); Gheara literei(1999); Nord și dincolo de Nord (2001); Stânci nupțiale(2003). Alte scrieri: Saeculum. Metafizică și poetică (1995); Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar 1700-2000 (2000). CUPRINS POEZIA UN UMANISM MAGIC 5 PORTRETE 27 ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ POEZIE GÂNDITOARE 29 UN SENTIMENTAL LUDIC GEO DUMITRESCU 40 NICHITA STĂNESCU UN GLADIATOR TANDRU 50 MARIN SORESCU: PRIVILEGIUL SPIRITULUI 72 MĂȘTILE LUI IOAN ALEXANDRU 83
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cu atenție propozițiile 1 și 2 scrieți dacă este adevărat sau neadevărat ceea ce se afirmă în propoziția a III-a: 7) Toți oamenii sunt muritori. Petre este și el om. Deci Petre este muritor. 8) Merele se coc numai în ținuturile cu mult soare. Suedia este un ținut lipsit de soare. Deci merele se coc și în Suedia. d) Din cuvintele de mai jos formați propoziții cu înțeles și arătați dacă ce se spune în aceste propoziții este adevărat: 9) Mănâncă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
dacă este adevărat sau neadevărat ceea ce se afirmă în propoziția a III-a: 7) Toți oamenii sunt muritori. Petre este și el om. Deci Petre este muritor. 8) Merele se coc numai în ținuturile cu mult soare. Suedia este un ținut lipsit de soare. Deci merele se coc și în Suedia. d) Din cuvintele de mai jos formați propoziții cu înțeles și arătați dacă ce se spune în aceste propoziții este adevărat: 9) Mănâncă nici un iarbă nu câine. 10) Vorbească să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
am început să învăț la Școala Normală „Al. Vlahuță" din Șendricenii Dorohoiului, la școala cunoscutului cărturar și om de cultură C.N. Iancu, având ca țel declarat să mă fac învățător și să mă întorc în satul meu natal, Dorobanți, din ținutul Botoșanilor. Evenimentele istorice care s-au petrecut în intervalul de timp până la absolvire au permis radicalizarea idealului meu profesional. A apărut dorința și posibilitatea de a continua studiile în învățământul superior și de a deveni profesor, fapt împlinit odată cu absolvirea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
fapt, de "patrii" care să le înlocuiască pe cele de care oamenii ar vrea să fie atașați, adesea simbolic. Un beur este mai mult francez decât algerian, tunisian sau marocan. I-ar fi foarte greu să-și găsească locul în ținutul tatălui sau bunicului său, mai ales că nici nu știe araba. La fel se întâmplă cu evreul puternic atașat de Israel, unde se mulțumește să meargă în vacanță ori să cumpere un apartament în caz că ar fi nevoit să caute acolo
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de care au rămas legate după Primul Război Mondial, sau chiar de mai înainte, dar nu consideră că pacea le-ar fi făcut dreptate. E vorba, cum spuneam, despre Scoția, Irlanda de Nord, Catalunia, Țara Bascilor, Flandra, Corsica, Tirolul de Sud, Lombardia, Ținutul secuiesc, mai multe regiuni din Ucraina și întreaga fostă Iugoslavie, dar și Macedonia, Albania ș.a. O adevărată cutie a Pandorei s-a redeschis după ce forțele tari ale globalizării au condus la o importantă devoluție de putere și de suveranitate a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
care, inevitabil, ne vom întoarce odată cu sfârșitul vieții și a istoriei noastre. Sunt meleaguri, la care doar gândindu-ne, inimile ar trebui să ne fie copleșite de neliniștea unei fericiri desăvârșite. Din preaplinul dragostei Sale, Dumnezeu a modelat, pentru noi, ținuturi de o frumusețe cum rareori poate fi întâlnită. Între palmele Sale, a fost plămădit spațiul românesc, dăruit cu munți, păduri și ape. E un tablou natural care surprinde prin complexitatea și originalitatea lui. Ambele trăsături sunt reflectate de varietatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
interpretarea istoriei noastre sinuoase... Totodată, trebuie privit ca suport material și spațial pentru statele și societățile care s-au succedat în tumultul vremurilor. Este forma care a dat sens diferitelor țări și popoare între răsăritul și apusul trăirii lor în ținuturile noastre. Nu în cele din urmă, e pământul din care s-au clădit și în care s-au prăbușit lumi, dar din moartea cărora au renăscut mereu alte forme de existență statală și societală. Din cenușa și paragina vechilor lumi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în permanență altele noi. De fapt, vorbim de un ciclu al vieții și al istoriei, cu bucuriile și tristețile lui, împletind măriri și decăderi, despre care putem spune că își va urma cursul în același cadru geografic. b. Zidirea tectonică Ținuturile noastre s-au zămislit dintr-o teribilă înfruntare tectonică. Pentru a înțelege zbuciumul acestei nașteri, ar trebui să închidem ochii și, folosindu-ne puterea minții, să ne întoarcem în timp la vremuri care pot fi doar închipuite. Așadar să revenim
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sens invers, această tendință a presupus umplerea cu sedimente a zonelor care au coborât din confruntarea tectonică (de subsidență), pentru a le ridica până la linia apelor oceanului planetar. Nașterea pământului înseamnă suferință, iar chinurile facerii au marcat, inevitabil, și destinul ținuturilor noastre. Cu cât munții au îndrăznit să-și înalțe mai mult fruntea, cu atât eroziunea i-a lovit mai puternic, pentru a-i frânge. Din această confruntare între forțele interne (telurice) și agenții externi care li se împotrivesc (fluviatilă, eoliană
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
forma actuală, s-a modelat în perioada glaciațiunii, când sub efectul artistic al ghețarilor i s-au trasat liniile caracteristice din prezent. Dar acest tip de creare a scenei în care se încadrează relieful a avut un rol secundar pentru ținuturile noastre. În principal, pământul care acoperă podișurile, dealurile și câmpiile e plămădit din aluatul munților. Oriunde umblăm pe cuprinsul țării, picioarele noastre calcă pe trupul Carpaților. Nașterea înseamnă bucuria trăirii unui miracol. Prin venele sale, munții pulsează viață, izvorând râuri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
doar conformația reliefului, ci și poziția geografică a dictat valoarea strategică a meleagurilor noastre și, implicit, cursul istoric. Devenirea noastră nu putea decât să urmeze atât sensul, cât și locul pământurilor pe care s-a petrecut... Ne referim la niște ținuturi create pe cuprinsul unei forme planetare, născută din metamorfozele din adâncurile Terrei: Eurasia. Supercontinentul se lățește în emisfera nordică pe care o domină prin enormitatea lui. Are țărmurile scăldate de toate oceanele lumii și e străbătut de la un capăt la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Munții Urali), teritoriile noastre se află mult mai aproape față de limita sudică (Marea Mediterană)12. Arealul românesc s-a creat și dezvoltat în istmul ponto baltic, adică pe linia care desparte Europa continentală de cea peninsulară. Din punct de vedere istoric, ținuturile noastre s-au aflat la unul dintre capetele acestei imense porți geografice, deschise între Marea Neagră și Marea Baltică. Printr-un astfel de loc și-au făcut intrarea în istorie populații creatoare de civilizații și imperii care s-au perindat dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
noastră Poziționarea arealului românesc în emisfera nordică și în inima continentului european produce nu doar efecte de ordin istorico strategic, ci și cu impact în mediul natural. Situate în partea de miazănoapte a Terrei, odată cu rotirea anuală în jurul Soarelui, peste ținuturile noastre se aștern toate anotimpurile. De la primăvara, cu flori de cireș scuturate care colorează văzduhurile, până la vara, cu spice de grâu care frâng orizonturile. Și de la toamna, cu mere coapte care arcuiesc pomii din livezi, până la iarna, cu saci de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
intens colorat și aromat de cetină. Se revarsă ca un torent căzut de pe înălțimile munților. Umple văile adânci unde începe să se întrepătrundă cu fagi, goruni și mesteceni. Continuând firul curgerii spre vale, tei, plopi și castani iau în stăpânire ținuturile. Învelesc dealuri și câmpii sub care zac bogății de neprețuit 15. În acești codri, străpunși de luminișuri, sălășluiesc zimbri și cerbi. Vegheați de corbi înțelepți, se adapă în tăcere din izvoare, privind cu grijă în jur. Se furișează pe sub coroana
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Cursul său inferior (balcanic) era plin de meandre, bălți și zăvoaie. Cursul său inferior (balcanic) era plin de meandre, bălți și zăvoaie. În Câmpia Română, fluviul devenea, în curgerea lui spre mare, un obstacol serios, preferabil de evitat. Tabloul izolării ținuturilor noastre, de către cursul balcanic, avea să fie completat de vărsarea Dunării în Marea Neagră. Așa cum am văzut, este o rămășiță a Mării Sarmatice, închisă de retragerea ei în fața ridicării semețe a Carpaților, din care a rezultat un acces limitat la Marea Mediterană
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dinspre Bosfor s-a putut dirija o rută, care a trecut prin spațiul românesc. Accesibilitatea, în acest caz, a implicat croirea unui drum spre Europa Orientală de-a lungul litoralului Mării Negre. Ajungând în Dobrogea, existau posibilități de a pătrunde în ținuturile noastre. Fie traversând vadul de la Isaccea (Noviodunum), pentru a avansa spre Bugeac, de unde se desfășura priveliștea descumpănitoare a stepelor nesfârșite. Fie întorcând spre vest, pentru a trece vadul de la Hârșova (Carsium), de unde în fața ochilor se derula amăgitoarea Curbură a Carpaților
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
munca pământului 17 a rodit lumea satului cu credințele ei și cu speranțe adunate în broboane stoarse din frunți îngândurate. Din brazde, sub dezmierdarea razelor de soare, s-au născut ogoare. Lanuri îmbelșugate, udate de ploi și sudoare, au împânzit ținuturile noastre. Omul avea să reușească nu doar grație sârguinței sale, ci și naturii care își arătase mărinimia. Momentul izbânzii a coincis cu retragerea spre nord a ghețarilor care acopereau o parte însemnată a continentului. Peste Europa s-a așternut un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Centrală a urmat un traseu dinspre Bosfor, începând cu valea Mariței și sfârșind cu cea a Moravei. Ajunsă în nodul hidrografic din nordul Balcanilor, a împrumutat cursul Dunării spre Câmpia Panonică. De abia din acest punct, agricultura a pătruns în ținuturile noastre, iar edificatoare este aria de răspândire a culturilor apărute timpuriu în regiune (Gura Baciului Cârcea, Starcevo Criș, succedată de Vinca Turdaș). Pornite din Macedonia (Tesalia), dar sosite în zona Dunării și Tisei, culturile agricole au valorificat axul afluenților Timiș
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]