16,963 matches
-
J. (1991), „Les routines conjugales”, în Sciences humaines, 9. Kellerhals, J. (1987), „Les types d’interaction dans la famille”, în L’année sociologique, 37. Kerckhoff, A. (1974), „The social context of attraction”, în T. Huston (ed.), Foundations of Interpersonal Attraction, Academic Press, New York. Kimmel, M. (2004), The Gendered Society, Oxford University Press, Oxford. Kligman, G. (1998), Nunta mortului. Ritual, poetică și cultură populară în Transilvania, Editura Polirom, Iași. Komarovsky, M. (1985), Women in College, Basic Books, New York. Kottak, C. (2002), Cultural
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Woman Syndrome, Harper Colophon, New York. Walker, L. (1993), „The battered woman syndrome is a psychological consequence of abuse”, în R. Gelles, D. Loseke (ed.), Current Controversies in Family Violence, Sage Publications, Newbury Park. Wallerstein, I. (1974), The Modern Word System, Academic Press, New-York. Wallerstein, J., Kelly, J. (1980), Surviving the Breakup: How Children and Parents Cope With Divorce, Basic Books, New York. Walster, E., Aronson, V., Abrahams, D., Rottman, L. (1966), „The importance of psysical attractiveness in dating behavior”, în Journal of
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
articolele și eseurile de critică, istorie literară, literatură comparată și teorie literară. Notele, cronicile și recenziile se constituie ele însele într-un corpus paradigmatic de texte critice. Se adaugă studiile de filosofie, istoria culturii, artă, sociologie, folcloristică ș.a. Între critica academică și critica de întâmpinare, între metadiscursul științific și critica estetică se păstrează un echilibru constant, girat de interesul pentru calitate și de prestigiul colaboratorilor, ceea ce situează R.F.R. ca pe cea mai importantă publicație de critică a perioadei interbelice. Dintre studiile
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
apărută la București, bilunar, între 1 februarie și decembrie 1902, sub direcția unui comitet compus din M.B. Cantacuzino, Petru Th. Missir, Petre P. Negulescu, Teohari Antonescu, Ioan Bogdan, Simion Mehedinți, C. Rădulescu-Motru, Mihai Săulescu, Mihail Dragomirescu. De factură mai degrabă academică, R.r. publică îndeosebi studii și articole ale unor universitari, cuprinse în rubricile „Cronica politică”, „Cronica economică”, „Istorie”, „Literatură și filologie”. Așa cum arată Mihail Dragomirescu în textul programatic Cum înțelegem literatura, în paginile revistei cititorul va putea găsi „mai mult
REVISTA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289253_a_290582]
-
REVISTA SCRIITORILOR ROMÂNI, publicație apărută la München între 1962 și 1990, anual (exceptând anii 1976-1977), editată de Societatea Academică Română. Apariția R.s.r. s-a decis în 1959, la Congresul al III-lea al Societății Academice Române, într-o ședință restrânsă, prezidată de N. I. Herescu, care i-a dat și titlul. Vintilă Horia, Virgil Ierunca și Mircea Popescu (secretarul
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
REVISTA SCRIITORILOR ROMÂNI, publicație apărută la München între 1962 și 1990, anual (exceptând anii 1976-1977), editată de Societatea Academică Română. Apariția R.s.r. s-a decis în 1959, la Congresul al III-lea al Societății Academice Române, într-o ședință restrânsă, prezidată de N. I. Herescu, care i-a dat și titlul. Vintilă Horia, Virgil Ierunca și Mircea Popescu (secretarul general al Societății Academice Române) au fost desemnați pentru comitetul redacțional. După cum se precizează în numărul 2
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
r. s-a decis în 1959, la Congresul al III-lea al Societății Academice Române, într-o ședință restrânsă, prezidată de N. I. Herescu, care i-a dat și titlul. Vintilă Horia, Virgil Ierunca și Mircea Popescu (secretarul general al Societății Academice Române) au fost desemnați pentru comitetul redacțional. După cum se precizează în numărul 2/1963, redactarea este asigurată la început de Mircea Popescu; la numerele 11 și 12 i se alătură Constantin Sporea, iar după moartea lui Mircea Popescu îngrijirea revistei
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
fac parte Mihai Cismărescu, Gh. Drăghicescu, Constantin Nagacevschi, Ion Cicală, Mihnea Romalo, Ioana Angelescu; ultimul număr, 27, a fost realizat de Titu Popescu și Constantin Sporea, iar Horst Fassel a redactat textele în limba germană. Articolul-program, Cuvânt înainte (semnat Societatea Academică Română), afirmă dorința fondatorilor de a continua tradițiile literaturii române, „mutilată” în țară „de grădinari travestiți”, reunind toate „talentele românești” aflate în libertate. Sumarul se structurează în trei secvențe: creație originală (poezie, proză, jurnal, teatru, eseu), o rubrică permanentă „Negru
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
toate „talentele românești” aflate în libertate. Sumarul se structurează în trei secvențe: creație originală (poezie, proză, jurnal, teatru, eseu), o rubrică permanentă „Negru pe alb. Cronici, idei, fapte” și „Anexe” (până în 1982; lipsă în numerele 15-17, 1978-1980), consacrate activității Societății Academice Române. R.s.r. preia astfel atribuțiile Buletinului informativ al Societății, a cărui apariție încetase cu numărul 12, din octombrie 1961. Cu întreruperi, figurează rubricile „Tălmăciri”, „In memoriam”, „Pagini pentru Mircea Eliade” (24/1987) și „Așezăminte culturale românești”. Aici au fost
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
justă apreciere”. Traduce o sumedenie de texte lirice (de V. Alecsandri, G. Coșbuc, O. Goga ș.a.), precum și din proza românească (I.L. Caragiale, I.A. Bassarabescu, I. Al. Brătescu- Voinești), multe dintre aceste tălmăciri având o circulație totuși restrânsă, în periodicele academice în care au fost incluse: „Revista germaniștilor români”, „Stimmen aus dem Südosten”, buletinul Comisiei pentru Sud-Est al Academiei Germane din München. A transpus pastelurile lui Vasile Alecsandri, Ion de Liviu Rebreanu (versiunea sa a apărut în 1941) și, în colaborare
RICHTER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
a), fiind aici, un timp, redactor, și la „Azione cattolica romena” din Roma (Ritorno a Eminescu). O suită de amintiri care sunt precis localizate și datate - București, 1934, Berna, 1950, Paris, 1957, 1967 - fac obiectul unei intervenții la Congresul Societății Academice Române de la Salzburg (1968) și apar în „Revista scriitorilor români”, cu titlul Din amintirile unui „ziarist profesionist”, întrucât chiar întâlnirile târzii - precum cea cu Ștefan Roll, în 1967 - sunt pentru R. un pretext de întoarcere în trecut. La sugestia lui
ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289299_a_290628]
-
literară înființată la 25 martie 1871 la Viena de studenții români din capitala Austriei. R.j. a luat ființă prin contopirea, la îndemnul lui Al. Hurmuzachi, a două societăți studențești: Societatea Literar-Științifică și Societatea Literar-Socială „România” într-o nouă Societate Academică Social-Literară, după tratative purtate între octombrie 1870 și ianuarie 1871. Numele noii societăți a fost inspirat de Andrei Mureșanu, al cărui vers „Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri” a devenit și deviza ei. Imnul societății, compus de Ciprian
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
Titu Maiorescu. R.j. reprezintă unul dintre cele mai importante momente de pătrundere și consolidare în Transilvania și Bucovina a ideilor literare ale Junimii. Un substanțial sprijin a primit R.j. din partea Junimii pentru a edita, în 1888, „Almanahul Societății Academice Social-Literare «România jună»”. Repere bibliografice: Statutele Societății Academice Social-Literare „România jună” din Viena, Suceava, 1910; Ion Grămadă, „România jună” din Viena (1871-1911), Arad, 1912; Curticăpeanu, Mișc. cult., 147-162; Dicț. lit. 1900, 742-743; Corneliu Crăciun, Societățile academice române din Viena, Oradea
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
mai importante momente de pătrundere și consolidare în Transilvania și Bucovina a ideilor literare ale Junimii. Un substanțial sprijin a primit R.j. din partea Junimii pentru a edita, în 1888, „Almanahul Societății Academice Social-Literare «România jună»”. Repere bibliografice: Statutele Societății Academice Social-Literare „România jună” din Viena, Suceava, 1910; Ion Grămadă, „România jună” din Viena (1871-1911), Arad, 1912; Curticăpeanu, Mișc. cult., 147-162; Dicț. lit. 1900, 742-743; Corneliu Crăciun, Societățile academice române din Viena, Oradea, 2001. D.M.
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
în 1888, „Almanahul Societății Academice Social-Literare «România jună»”. Repere bibliografice: Statutele Societății Academice Social-Literare „România jună” din Viena, Suceava, 1910; Ion Grămadă, „România jună” din Viena (1871-1911), Arad, 1912; Curticăpeanu, Mișc. cult., 147-162; Dicț. lit. 1900, 742-743; Corneliu Crăciun, Societățile academice române din Viena, Oradea, 2001. D.M.
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
colaborări în lupta pentru eliberarea țării”, după dizolvarea primului Comitet Național. Un an mai târziu, fondatorul publicației revine cu un nou Apel, de această dată către „toți cărturarii români liberi”, ceea ce constituie un prim demers pentru înființarea Academiei Române Libere (Societatea Academică Română). Rubricile permanente „Tribuna liberă”, „Știri din patria martirizată” (de la numărul 3/1951 cu subtitlul „Domnia terorii și nelegiuirile regimului comunist”), „Cronica sud-americană”, „Știri din țările vecine”, „Cronica externă” sunt susținute de personalități ale exilului politic românesc: Grigore Gafencu (prezent
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
veche (I-II, 1976-1983), rezultat al unei perseverente preocupări de studiere a începuturilor culturii și literaturii române. R. a contribuit la alcătuirea capitolului Literatura istorică în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, inclus în primul volum al tratatului academic Istoria literaturii române. A îngrijit, dar mai cu seamă a prefațat ediții din scrierile lui Dimitrie Cantemir, Ion Neculce, Constantin Stamati, Vasile Alecsandri, Nicolae Filimon, Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coșbuc, N. Iorga. SCRIERI: Ion Creangă. Bibliografie de recomandare, București
ROTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289386_a_290715]
-
istoria religiei semnate de Lucian Grozea și Vasile Avram, precum și o pledoarie a lui Eugène van Itterbeek privind transgresarea frontierelor culturale. După cum arată editorialele revistei (scrise de Ion Dur), S. a urmărit să se impună ca o publicație de ținută academică, distanțându-se în egală măsură de cultura „de mase”, de vulgaritatea gazetărească și de exaltările provinciale. M.Ș.
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
unor autori distincți (valoric și nu numai), o unilateralitate a aplicării critice. Excepțiile nu afectează regula. Mult mai plauzibilă este cartea Patria de hârtie (2003; Premiul Asociației Mureș a Uniunii Scriitorilor), la origine cercetare doctorală, care se demachiază de pomada academică nu doar prin subtitlul „eseu despre exil”, ci și prin prelucrarea alertă și speculativă a materiei. Deși tema pare să fie literatura exilului românesc din perioada postbelică, S. nu procedează după cerințele unei rețete pragmatice de istoric literar, acesteia preferându
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
Ioan Lemeni, se află în fruntea adunării de la Blaj. În 1864, la reînființarea vechii Mitropolii Ortodoxe a Transilvaniei, va fi numit arhiepiscop și mitropolit. În 1850 primește titlul de baron, iar în 1871 este ales membru de onoare al Societății Academice Române. Meritele lui Ș. țin, în special, de emanciparea și întărirea Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal. Convins de rostul înalt al învățăturii, al culturii, cărturarul sprijină, de asemenea, înființarea de școli în comune, precum și a gimnaziilor din Brașov și Brad
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
lui Liviu Rebreanu, „România”, 1939, 275; G. Călinescu, Liviu Rebreanu, Iași, 1939; Streinu, Pagini, II, 175-188, 412-437, III, 125-131, IV, 115-125; Ioan Ichim, Liviu Rebreanu [Brăila], 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 647-653, Ist. lit. (1982), 731-737; D. Gusti, Cincisprezece elogii academice, București, 1945, 22-26; Ov. S. Crohmălniceanu, Liviu Rebreanu, București, 1954; Georgescu, Încercări, II, 84-99; Ion Ianoși, Romanul monumental și secolul XX, București, 1963, 383-422; Fanny Rebreanu, Cu soțul meu, București, 1963; Al. Piru, Liviu Rebreanu, București, 1965; Manolescu, Lecturi, 46-53
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
mare. Studenții cereau Încheierea războiului american nedrept din sud-estul Asiei și se baricadau În birourile administrative ale universităților În semn de protest Împotriva unui sistem educațional nedemocratic, care nu le oferea drept de vot și putere de decizie În hotărârile academice care le afectau viața. Eliberarea plutea În aer, aproape că puteai să o simți. Obosiți de exercițiile pentru raidurile aeriene nucleare, de războaiele reci și de bărbații În costume de flanelă gri, de ridicolă uniformitate, din suburbiile americane, tinerii se
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Biserica Catolică argumentează că religia creștină este liantul cultural al Europei. Dar atunci cum putem explica faptul că Islamul a domnit peste părți ale Europei din secolul al VIII-lea și până la Începutul secolului XX? Acestea nu sunt simple chestiuni academice. Există o dezbatere aprinsă atât Înăuntrul, cât și În afara Uniunii, dacă Turcia și eventual chiar Rusia să fie admise ca membre. De asemenea, chestiunea Înrudită a lărgirii relațiilor de asociere cu Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Așadar, unde se termină Uniunea Europeană? Nimeni
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ei aveau dreptul să participe În procesul de decizie. Au Încercat să spargă limitele Înguste, care mențineau puterea de decizie În mâinile unui consiliu de administrație inaccesibil și ale birocrației universitare. Guvernarea, declarau ei, se Întindea mult dincolo de limitele regulilor academice și protocoalelor instituționale, incluzând totalitatea relațiilor și activităților care alcătuiesc viața comunității universitare. Ei au cerut o abordare În proces continuu a luării de decizii, care să includă toți actorii angajați În relații În interiorul universității - administratori, profesori, personalul auxiliar, chiar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
asemenea tuturor mișcărilor de eliberare, premisa reafirmării a fost aceea de a elimina o bună parte din limbajul care ajunsese să o definească. Susținătorii societății civile protestau că ea nu este „al treilea sector”, așa cum pretindeau multe persoane din mediul academic, ci mai degrabă primul sector. În mod asemănător, categorizând grupurile societății civile drept „organizații nelucrative” sau „neguvernamentale”, le face să pară mai puțin importante, sau numai anexe ale instituțiilor comerciale sau guvernamentale. O nouă generație de activiști preferă să se
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]