9,186 matches
-
ar fi trebuit să fie jertfită din rațiuni de stat: vânturile ce țineau pe loc corăbiile aheene pregătite pentru cucerirea Troiei, trebuiau să fie îmblânzite cu orice preț. Pendularea continuă între mit, eposul elin și trăirile în vacarmul absurd al actualității, este o procedură narativă dragă lui Kadare, cu bune efecte în consfințirea eternului uman tipologic în tandem cu reciclarea arhetipurilor Albaniei eterne. Romanul de dragoste (descrierea tandrei și senzualei Suzana, a unor scene erotice indimenticabile) cedează pasul, când și când
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Major. Ca părinte al făloasei cetăți, face un apel patetic și totodată autoritar, din care nu lipsește vituperarea debandadei, a dezmățului și nesupunerii și nici pilduitoarele citate în latina gloriei strămoșești, gen Ex malis eligere minima, întâmplător de o stringentă actualitate pentru România anului 2000. Lecții de ordine și morală în acord cu fizionomia sa grosier-ostentativă și pe măsura auditoriului, figuri dintr-un peren panopticum gogolian. Lichidarea pacifiștilor și confiscarea averilor acestora fac parte nu numai din retorica grandorii, ci și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mai recent roman Cei calzi și cei reci (C. R., 2008, 485 p.) conturând personaje memorabile, fie dialogic, fie descriptiv, fie monologic-autoscopic, dinamitându-și curgerea epică aproape clasică prin situații-limită, metafore și parabole explozive, amalgamând tablouri, episoade și scene de strictă actualitate românească și internațională cu figuri eroice ale rezistenței anticomuniste ce au cunoscut calvarul crucificării și închisorilor comuniste (pentru prima oară, credem, apare figura monseniorului Vladimir Ghica, mort la Jilava). Fapt e că Dan Stanca are vocația problematizării, chiar și a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mele și așteaptă spre a fi dat publicității”20. Alexandru Lapedatu a ținut conferințe și la Ateneul Român, cât și la Societatea de Radiodifuziune, conferințe ale căror subiecte le-a preluat, în special din epoca lui Cuza Vodă sau din actualitate. La Ateneul Român a vorbit despre Relațiile dintre Cuza-Vodă și Mihail Kogălniceanu-înainte de 1864 și după 1864 (două conferințe în manuscris), iar la Radio a vorbit despre Ovid Densușianu (publicată în două foiletoane în ,,Universul“), despre Regele Carol I la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în binele public decât ordinea individuală. Individul se inserează într-o ierarhie pe care o acceptă, prin intermediul căreia își poate satisface interesele, în fond interesele corporative ale ordinului sau stării cărora le aparține. În concluzie, ne asociem opiniei de certă actualitate a lui Gh. I. Brătianu 19, care considera că se poate face, totuși, o concesie concepției parlamentariste: "Originile și temeiurile adunărilor care reprezintă Stările corporative, pot fi cu totul deosebite de acele ale parlamentelor regimului democratic, ele află totuși o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
orizontală a universului, dar și între trecut și prezent, în numele unui aproape obsesiv ideal al unității (nu foarte străin de idealul basarabnicolescian, la care Paul Gorban va face referire într-un text din Submarinul karmei). Căci, oricât de racordat la actualitatea imediată ar putea să pară, la o lectură neglijentă, poetul, prezentificarea lui este cât se poate de înșelătoare, din moment ce armătura sa lirică își rupe ochiurile dintr-un lanț al trecutului, resimțit, cu toate morțile sale, ca un purum legatum de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
astăzi. Aluviale, magmatice, palimpsestice, poemele sale deconcertează în special prin lipsa de transparență a discursului, decriptarea acestuia cerând cu mult mai mult decât paciența interpretativă și ascuțirea simțului critic obișnuite. Aceasta, deși poetul însuși (dublat de un talentat critic al actualității noastre poetice, care și-a exercitat dreptul de opinie inteligent diferențiată într-o rubrică ținută timp de câțiva ani în "Convorbiri literare") pare a se revendica de la o poetică distinctă de cea promovată de ultimele valuri generaționiste: "Poetul de ultimă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
guvernată, mai mult ca oricând, de niște dei otiosi aflați departe de orice avatar al complicaților locuitori olimpieni. În fond, chiar pornirile egolatre ale eroului liric din Împăratul nu materializează altceva decât supraaprecierea forțelor individualului, noua religie a umanului din actualitatea noastră imediată: "Eu, Împăratul,/ vă dăruiesc pielea mea de felină/ și aurul din copitele cailor/ ce m-au adus până la voi./ Carul negru al copilăriei,/ crucifixul, urechile de cristal,/ cu scrâșnet, perfect vertical,/ în după-amiaza Mesiei,/ care suntem noi". Cum
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Iași (2003-2007). Angajat la Muzeul Literaturii Române din Iași (din 2004). Debutează cu poezie în "Examene" (1998) și editorial cu volumul Muza avatarului (Leacuri pentru obsesii), cu o prefață de Dionisie Duma (2005). Colaborează cu versuri la "Cafeneaua literară", "Actualitatea literară", "Conta", "Dunărea de jos", "Timpul", "Antiteze" ș.a. Cărți de poezie: Muza avatarului (Leacuri pentru obsesii), cu o postfață de Dionisie Duma, Princeps Edit, Iași, 2005; Apaosuri, Editura Ideea Europeană, București, 2013. Premiul pentru debut în volum al editurii Princeps
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
înscrierea unui element fundamental al structurii românești personajul în problematică reprezentării. Reprezentarea Parizienei tinde spre o osmoza între ideologie și poezie, oscilând între un real permeabil la istorie, care este ideologizat, si un real implicit și ireductibil, care este poetizat. Actualitatea temei rezidă în analiza specificului subiectului uman generat de un timp și un spațiu. Problemă identității femeii pariziene ține de gramatică "modernității" occidentale, marcată de definirea identităților naționale și genuriale. Femeia pariziana reproduce un cod al epocii privitor la modernitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
despre parizieni și pariziene 1. Paradoxul legat de femeia pariziana constă în faptul că, fiind printre cele mai "portretizate" figuri ale modernității, omniprezentă în literatura timpului, ea nu a devenit subiect de cercetare nici în Franța, nici în altă parte. Actualitatea și necesitatea studiului este determinată, astfel, de absență în literatura critică a cercetărilor privind identificarea femeii pariziene ca subiect istoric, social, identitar, estetic și a studiilor speciale, care ar elucida la nivel teoretic specificul Parizienei ca personaj literar. Am putea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
teritoriu incert, care se descifrează cu greu în spatele aparentelor înșelătoare și a imaginii reducționiste stereotipate pe care o înregistrează mentalul colectiv. Puținele lucrări dedicate integral Parizienei reprezintă genul fiziologiilor din secolul al XIX-lea2. Scopul și obiectivele lucrării sunt determinate de actualitatea și oportunitatea temei și constau în investigarea și teoretizarea fenomenului femeii pariziene în proza franceză din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Sfidând ambiguitatea personajului Parizienei, am dorit să ordonam un material haotic și rebel, să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dat-o termenului modernitate, Baudelaire a creat o contradicție care duce și astăzi la definirea modernității că o aporie [v. Meschonnic, p.71]. Această ambiguitate a conceptului baudelairian se poate comenta că "un raport de forțe care constituie modernitatea: o actualitate ce căuta să se exprime în prezentul sau (evanescentul) și, în același timp, o tendință care o face să se autodepășească sau să se epuizeze (eternul)" [Nouss, p.45]. Acest raport generează o stare de tensiune și de criză, percepută
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mirent à la mode, au premier rang, et leș femmes leș plus titrées de France se firent présenter chez elle" [Maupassant, Notre coeur, p.185]. De aceea, ea este imitata cu disperare și invidie. Revistele specializate în difuzare largă a actualității mondene fac că Pariziana și cititoarea să intre într-un raport de confidenta, care nu se bazează deseori decât pe aproximări sau pe falsuri mituri în sensul comun al termenului. Pariziana este un personaj-reper, care funcționează asemeni unui simbol însărcinat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
să râdă fără a reflecta prea mult (de aici proliferarea vodevilului, operetei, bufonadei ș.a.)173. Critică actuala îi reproșează teatrului acestui timp varietatea mică a subiectelor, lipsa de nuanțe și demonstrația moralizanta, dar apreciază că temele gravitează în jurul problemelor de actualitate 174. Sursă unei noi teatralități este în mare parte căutată în literatura: teatrul burghez se inspiră din românul foileton sau monden, opțiunile teatrului naturalist urmează opțiunile românului naturalist, iar teatrul parnasian și simbolist caută surse noi în poezie. Meritul dramaturgilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful esteticii asupra eticii, accelerarea stilului de viață și al activității etc. Cu veleități de independență și de alegere liberă, voluntară și doritoare de dominație, femeia pariziana o prefigurează pe urmașa să de astăzi. Vom constata în actualitatea imediată a contemporaneității că iarăși sunt în vogă calitățile feminine franceze: - feminitatea, seducția și ambiguitatea; - independență, curajul și energia; - creativitatea, improvizația și originalitatea; - primatul esteticului asupra eticului etc. Constatăm prin această un impact al lucrării prin faptul, că investigația ne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de enunțare, de afirmare a sensibilității" [p.44]. Michel Foucault enunța și el o idee asemănătoare "mă întreb dacă modernitatea nu poate fi privită mai curând că o atitudine decât că o perioadă a istoriei; (...) un mod de relatie cu actualitatea; o alegere voluntară (...); în sfârșit, un mod de a gândi și de a simți, un mod de a acționa și de a te comportă" [p. 67]. 13 O înțelegere similară găsim la J.Habermas: "De acum înainte este considerat modern
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în sfârșit, un mod de a gândi și de a simți, un mod de a acționa și de a te comportă" [p. 67]. 13 O înțelegere similară găsim la J.Habermas: "De acum înainte este considerat modern ceea ce permite unei actualități care se reînnoiește spontan să exprime spiritul timpului sub forma obiectivă" [p.952]. 14 "Modernitatea a marcat o ruptură în dinamică mentalului european, fiind caracterizată de o mutație calitativa, care produce, prin mecanismul secularizării și prin accelerarea fără precedent a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o pretinde: am vrea să îi deranjam foarte putin pe cei morți.18 Numele romanticului este menționat în eseul Poezia contemporană (1946), cu ocazia unei comparații între Silviei și Sieși;19 este amintit alături de Petrarca într-o frază ce afirmă actualitatea versurilor celor doi; nu în ultimul rând, la distanță de numai câteva rânduri, se precizează că opera lui constituie un punct nodal al literaturii italiene: De fapt, după Leopardi poezia italiană a fost nevoită să refacă totul și astăzi încă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ale apologeților ce au urmat. Probabil că fără lipsa de respect a lui Thovez, fără acea modă a unui leopardism superficial, fără detractări, revista florentina ' La Voce' nu ar fi reușit să proclame mai tarziu, atât de răspicat, unicitatea și actualitatea poeziei maestrului, data de legătura dintre literatura și viața, iar rondiștii, în frunte cu leopardistul Cardarelli nu ar fi putut să sublinieze extraordinară lecție de stil a prozei sale, iar mai tarziu ermeticii probabil că n-ar fi putut revendică
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ei preponderent antidannunziană, ce se opunea ecourilor naturalismului de secol nouăsprezece, tindea spre neoromantism, fapt care i-a atras numele Sturm und Drâng florentin, dat de Piero Gobetti, directorul piemontezei 'Baretti'. În cadrul acestei tendințe neoromantice Leopardi a fost readus în actualitate de către De Robertis, care scotea în evidență efortul recanatezului de a elabora formă poeziilor pe baza unui calcul combinatoriu eliberat de efuziuni sentimentale sau zboruri fantastice.90 În discursul aceluiași publicist, ce consideră că poezia este intonație pură, accent primordial
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
rafinat meșteșug de compunere, se regăsesc alături Leopardi și Rimbaud, geniul protector al vocienilor și al noii poezii. Confruntat cu poetul francez, asadar cu o sensibilitate și cu un limbaj cu totul noi, Leopardi a rezistat și și-a demonstrat actualitatea: Și, dacă privim cu atenție, chiar aici, înainte de a fi preluat de rondiști și ermetici, Leopardi trece pragul secolului douăzeci, iese învingător în cursa cu timpul și pune bazele supraviețuirii sale până în vremurile noastre, afirmă Renzo Negri.91 Pornind de la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
382 Drumul gândirii către deziluzie este ireversibil deoarece, odată descoperit, adevărul despre chipul malefic, apoi indiferent al naturii nu poate fi negat, minimalizat sau ignorat: fericirea rămâne astfel exclusiv un vis al copilăriei, reconstituit în amintire, dar de negăsit în actualitate. În viziunea poetului sicilian, sub acest aspect diferită de cea leopardiană, reintegrarea în ritmurile ciclice este posibilă iar și iar, ființa umană unindu-se cu celelalte elemente grație somnului ce face posibilă această fitomorfoza.383 Dintre contextele în care sunt
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pe care a făcut-o poetul originar; să imiți înseamnă să refaci acel echilibru în propria limbă. Prin aceste cuvinte, în înșiruirea cărora se remarcă verbul leopardian a imita, Quasimodo a reluat elementul-cheie al concepției amintite despre traducere, dovedind deopotrivă actualitatea opiniilor antecesorului și propria afinitate cu acestea. În materie de traductologie sicilianul, îndrumat de maestru, s-a apropiat de teoriile non-literalității și a preferat naturalețea unui text tradus în spiritul limbii și culturii țintă, dar care nu știrbește integritatea și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de funcționare, fiind capabil de a se reaprinde rapid în caz de cerere imediată de abur. În cazul în care apar probleme cu alimentarea cu aer, este necesară operația de bypass. Arderea pe vatră este în continuare o tehnologie de actualitate pentru cazanele pe cărbune de mici dimensiuni, fiind aplicată în principal la instalațiile de termoficare industriale și locale. 5.1.1.7. Ciclu combinat de gazeificare integrată Ciclul combinat de gazeificare integrată (IGCC) constă în parcurgerea mai multor secvențe tehnologice
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]