5,686 matches
-
cusută cifra domnitorului, înconjurată de o ghirlandă de lauri, toate aurii. Pe fiecare drapel se mai află inscripționată și unitatea care îl purta. Flamura drapelului are 122 cm lungime și 100 cm lățime. În vârful hampei a fost plasată o acvilă romană, din metal. din înaltul ordin din 19 martie reiese că simbolul Moldovei trebuie să se regăsească la dextra - capul de bour se afla si azi in dextra (chiar daca Luna si-a schimbat curbura dupa 1920) -, deoarece stemele, ca si
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
prezintă pavilioanele ca având o proporție a benzilor de 1:3:1. Imediat după detronarea lui Alexandru Ioan Cuza, drapelele de luptă ale unităților militare au fost schimbate cu unele noi, "model 1866", pe stindard apărând, în loc de stemă, numele companiei. Acvila va fi păstrată, totuși, în vârful hampelor. Este de precizat însă că drapelele distribuite Gărzii Civice, reînființată în martie 1866, prezentau un model diferit; anume culorile erau dispuse vertical, pe pânză se găsea stema orașului și nu a țării, iar
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
va fi păstrată, totuși, în vârful hampelor. Este de precizat însă că drapelele distribuite Gărzii Civice, reînființată în martie 1866, prezentau un model diferit; anume culorile erau dispuse vertical, pe pânză se găsea stema orașului și nu a țării, iar acvila din vârful lăncii avea dimensiuni mai mari și purta pe piept ecusonul Principatelor Unite.. P. V. Năsturel le clasează ca fiind "drapele model 1867" și le descrie amănunțit: dimensiunea pânzei era de 114 cm lungime și 95 cm lățime (deci
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
centru stema orașului respectiv, timbrată cu o coroană murală de aur. În colțuri, încadrat de ghirlande de lauri, era brodat numărul legiunii cu cifre romane. Pânza este tivită cu franjuri aurii și are în colțurile libere ciucuri din același material. Acvila din vârful hampei are zborul jos, este încoronată princiar și poartă la dextra sceptrul iar la senestra sabia, toate din aur. Pe pieptul acvilei se regăsește un scut tăiat, cu acvila Munteniei în cartierul prim și capul de bour al
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
romane. Pânza este tivită cu franjuri aurii și are în colțurile libere ciucuri din același material. Acvila din vârful hampei are zborul jos, este încoronată princiar și poartă la dextra sceptrul iar la senestra sabia, toate din aur. Pe pieptul acvilei se regăsește un scut tăiat, cu acvila Munteniei în cartierul prim și capul de bour al Moldovei în cartierul secund. Peste sabie și sceptru trece o panglică pe care scrie deviza „Honor et Patria”. Pe 11 septembrie 1867 aceste drapele
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
și are în colțurile libere ciucuri din același material. Acvila din vârful hampei are zborul jos, este încoronată princiar și poartă la dextra sceptrul iar la senestra sabia, toate din aur. Pe pieptul acvilei se regăsește un scut tăiat, cu acvila Munteniei în cartierul prim și capul de bour al Moldovei în cartierul secund. Peste sabie și sceptru trece o panglică pe care scrie deviza „Honor et Patria”. Pe 11 septembrie 1867 aceste drapele au fost înmânate Gărzilor Civice în cadru
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
În centrul ei era pictată, pe un fundal vișiniu înconjurat cu o ghirlandă închisă din lauri argintii, stema mijlocie a țării. În colțuri se regăsea cifrul prințului Carol, încadrat de o coroană de lauri, iar hampa drapelului se termina cu acvila de metal purtând deviza „Onóre și Patria” precum și numărul și numele unității. Drapelele cavaleriei aveau pânza de dimensiuni mai reduse (45 cm), iar elementele decorative erau brodate cu fir, și nu pictate. Toate aceste însemne au fost împărțite unităților la
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
la fiecare capăt câte un ciucure. În zilele noastre, Românii de peste granițele României sau Republicii Moldova folosesc, în general, drapelele și stemele unuia din aceste state, cu excepția Românilor din Serbia și a Aromânilor din Grecia : primii au adoptat ca stemă o acvilă bicefală, ceilalți un drapel alb întretăiat de opt linii drepte albastre, și de un cerc albastru în centru. După înfăptuirea României Mari, drapelul oficial va rămâne în continuare cel tricolor, cu fâșiile dispuse vertical și fără stemă în centru. La
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Mari. În colțuri se găseau monogramele aurite ale regilor Ferdinand I, Carol al II-lea (2 modele) sau Mihai I (2 modele), încoronate și înconjurate cu o coroană de frunze de stejar din aur. Hampa drapelelor avea în vârf o acvilă de metal cu zbor jos, încoronată și purtând în cioc o cruce. Mărcile amiralilor (inclusiv vice- sau contra-) indicate în amintitul album „Flaggenbuch”, aveau o formă pătrată și prezentau tricolorul românesc. Șeful Statului Major al Forțelor Navale avea drept însemn
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
6 cm) din același metal și aurit în partea superioară. Pe inel (înălțime 3,2 cm) se află inscripționat numele unității. În vârful hampei este plasat un manșon tronconic lung de 6 cm, din alamă, Peste manșonul tronconic se montează acvila. Aceasta este confecționată din tablă de cupru aurită și are dimensiunile de 15 cm înălțime și 11,5 cm lățime. Acvila privește spre dextra, se află în zbor jos și ține în gheare fulgerele lui Jupiter. Este plasată pe un
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
În vârful hampei este plasat un manșon tronconic lung de 6 cm, din alamă, Peste manșonul tronconic se montează acvila. Aceasta este confecționată din tablă de cupru aurită și are dimensiunile de 15 cm înălțime și 11,5 cm lățime. Acvila privește spre dextra, se află în zbor jos și ține în gheare fulgerele lui Jupiter. Este plasată pe un suport paralelipipedic din același metal (dimensiuni 10 × 3,5 × 2 cm), care prezintă la partea inferioară un ornament înalt de 3
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de dispariție, acest domeniu a fost inclus în cele mai importante habitate protejate de păsări din zona de europeană. Grupul păsărilor de pradă, care sunt cele mai vulnerabile specii de păsări, sunt reprezentate de: șoimul de Banat, vulturul imperial și acvila. Existența lor este condiționată de prezența în câmp deschis (pe pășuni) a veverițelor, care constituie baza hranei lor zilnice. Populația regnului animal în regiunea dunelor este reprezentată în acest moment de: lup, cerb, căprioare și mistreți. În scopul protejării acestei
Dunele Deliblat () [Corola-website/Science/306724_a_308053]
-
lui Ferdinand I de către poporul român în 10 mai 1920. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei cruciate. Carol I și Carol II au folosit ca simbol al puterii bastonul de mareșal în locul buzduganului. Bastonul purtat de aceștia are formă cilindrică cu secțiunea rotundă și cu o lungime de 35 cm. Este acoperit cu o catifea purpurie
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
Republicii Cehe (a Cehiei) reprezintă un scut sfertuit. În cartierele unu și patru este stema Boemiei: pe roșu, un leu de argint cu două cozi și cu o coroană de aur; în cartierul doi este stema Moraviei: pe albastru, o acvilă în tablă de șah compu-să din carouri de argint și roșii, cu o coroană de aur; în cartierul trei este stema Sileziei: pe aur, o acvilă neagră cu o coroană de aur; acvila poartă pe aripi o semilună de argint
Stema Cehiei () [Corola-website/Science/306818_a_308147]
-
cu o coroană de aur; în cartierul doi este stema Moraviei: pe albastru, o acvilă în tablă de șah compu-să din carouri de argint și roșii, cu o coroană de aur; în cartierul trei este stema Sileziei: pe aur, o acvilă neagră cu o coroană de aur; acvila poartă pe aripi o semilună de argint terminată în trefle, din centrul căreia iese o cruce de argint. Stema mică a Cehiei reprezintă un scut roșu pe care se găsește un leu de
Stema Cehiei () [Corola-website/Science/306818_a_308147]
-
doi este stema Moraviei: pe albastru, o acvilă în tablă de șah compu-să din carouri de argint și roșii, cu o coroană de aur; în cartierul trei este stema Sileziei: pe aur, o acvilă neagră cu o coroană de aur; acvila poartă pe aripi o semilună de argint terminată în trefle, din centrul căreia iese o cruce de argint. Stema mică a Cehiei reprezintă un scut roșu pe care se găsește un leu de argint cu două cozi și cu o
Stema Cehiei () [Corola-website/Science/306818_a_308147]
-
Mamifere cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Păsări: ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), rață-lingurar ("Anas clypeata"), presură galbenă
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
specii strict protejate (Anexa nr. II a Convenției de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa), 37 au statutul de specii protejate (Anexa nr. III a Convenției de la Berna), iar 3 specii - rața roșie ("Aythya nyroca"), acvila țipătoare ("Aquila clanga") și vânturelul mic ("Falco naumanni") sunt incluse în Anexa nr. I a Convenției de la Bonn asupra Conservării Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice. Crearea barajului de la Porțile de Fier I a determinat apariția de noi zone umede care
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
vulgaris"), lăcustarul ("Sturnus roseus"), mare amatoare de lăcuste, cărora li se adaugă ciocârlia ("Melanocorypha calandra"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), fisa de câmp ("Anthus copestris") și prigoriile multicolore ("Merops apiaster"). Păsările răpitoare își au și ele reprezentanții lor: șorecarul mare ("Buteo rufinus"), acvila sudică ("Aquila rapax orientalis"), șorecarul încălțat ("Buteo lagopus") și eretele alb ("Circous macrourus"). Așa cum este firesc, mamiferele caracteristice stepei rămân rozătoarele. Cele mai răspândite și vătămătoare sunt popândăul ("Citellus citellus") și hârciogul ("Cricetus cricetus"), a căror arie de răspândire coincide
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
tocească, eficiența lor scăzând. La un moment dat, marginile se tocesc complet iar animalul va muri de foame. Koala au puțini prădători; câinii dingo și pitonii mari pot să-i vâneze, pe când păsările răpitoare (cum ar fi bufnița puternică și acvila) sunt pericole pentru pui. Nu sunt prea afectați de paraziții externi, în afară de căpușe în regiunile de coastă. Koala pot de asemenea suferi de râie de la sarcoptul râiei, sau de ulcere de piele de la bacteria "Mycobacterium ulcerans", dar niciuna din acestea
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
de către urs, mistreț, râs, jder, căprior și cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este ocupat de către pădurile de molid și brad exploatate forestier între anii 1920-1930, azi complet refăcute. Aici întâlnim o faună reprezentată prin urs, cocoșul de munte, acvila țipătore, ciocănitoarea mare, șopârla de munte, vipera neagră, șoarecele vărgat. În fine, etajul alpin cuprinde plaiurile Neteda și Scânteia, cu pajiști înierbate cu țepoșică, păiușul roșu, și iarba mieilor, printre care crește afinul, jnepenul și mușchiul de turbă. Aici doar
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
În 1917, ecusonul Saxoniei a fost scos de pe stemă printr-un act al regelui George al V-lea. Steagul Steagul Reginei României avea culoarea roșu-purpuriu, cu o bordură din triunghiuri galbene și albastre, dispuse alternativ. Pe mijlocul steagului este amplasată acvila cruciată de aur, încoronată, similară cu cea de pe stema României Mari. Distincții Regina Maria a primit de-a lungul vieții sale următoarele ordine naționale sau ale altor țări: Viața publică și privată a reginei Maria a fost una destul de tumultoasă
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
Cephalus"). În pădurile de foioase trăiesc diferite specii de melci, insecte, dintre vertebrate salamandra ("Salamandra Salamandra"), broasca ("Rana Dalmatina"), șopârla de munte ("Lacerta Vivipara"), năpârca ("Anguis Fragilis") și șarpele de pădure ("Elaphe longissima"). Dintre păsări amintim șorecarul comun ("Buteo Buteo"), acvila țipătoare mică ("Aquila Pomarina"), mai multe specii de păsări cântătoare, iar dintre mamifere lupul ("Canis Lupus"), pisica sălbatică ("Felis Silvestris"), jderul de pădure ("Martes Martes"),vidra etc. Posibilități de acces. Accesul cel mai ușor este cu mașina. Astfel, dinspre est
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb, căprioara, lup cenușiu, mistreț, vulpe, râs, acvila de munte, acvila țipătoare mică, cristel de câmp, mierla, sfrancioc roșiatic, codobatura, bufnita, șopârla de munte, salamandra) În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb, căprioara, lup cenușiu, mistreț, vulpe, râs, acvila de munte, acvila țipătoare mică, cristel de câmp, mierla, sfrancioc roșiatic, codobatura, bufnita, șopârla de munte, salamandra) În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]