7,542 matches
-
contrapărții sale celeste, își descoperă dimensiunea seniorială, a doua sa persoană, acel Tu suveran. Corbin insistă așadar pe faptul că experiența unitivă presupune separarea de dimensiunea socială a persoanei, activarea exclusivă a dimensiunii ei transcendente. Totuși, nici el nu e adeptul unei discipline spirituale restrînse la domeniul privat sau la cercuri exclusiviste. Nici el nu renunță la încercarea de a trezi conștiințele, de a-l face pe omul occidental să regăsească tematica, dacă nu experiența imaginilor metafizice, a lumii imaginale. și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cinci demnitari (CABAL), cel mai important dintre ei fiind contele de Shaftesbury 28. În 1679, regele a convocat alegătorii să formeze parlamentul. După Restaurație, în Anglia apăruseră primele nuclee de partide în sens modern, tory29 și whig30. Tory-i erau adepți ai regalității și erau legați de proprietatea funciară și de biserica anglicană, iar whigii erau disidenți protestanți și comercianți londonezi. În 1679 au câștigat whigii care au profitat de teama de catolicism a opiniei publice, în urma descoperirii unui complot al
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pe care au dobândit-o științele naturii în formarea unei viziuni despre lume și societate. Hobbes nu fusese primit în cercurile acestei societăți, din motive ideologice și politice și nu din motive științifice. Este adevărat că el nu era un adept al metodei experimentale practicate de membrii Societății Regale, așa cum o dovedește disputa lui cu Robert Boyle, în legătură cu pompa de aer. Cu toate acestea, influența lui era imensă în rândurile unei generații de savanți care se inspirau din scrierile lui fără
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
temelie încât toți aceia care aderă la ea, ipso facto, se supun prin aceasta ei înșiși protecției și serviciului altui prinț, nu poate avea nici un drept să fie tolerată de magistrat"81. Aceasta nu îl transformă pe Locke într-un adept al puterii arbitrare și al intoleranței; mai mult, argumentul său este coerent din perspectiva politică a loialității față de suveran, dar este un argument de tip realist care redeschide în mod neașteptat "cazul" Hobbes. Punând mai mult accent pe natura umană
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
teza care susținea competența exclusivă a prințului în materie de politică religioasă și a fost încarnată de Henric al VIII-lea, de Eduard al VI-lea și de Elisabeta I. Numele de "erastianism" vine de la teologul elvețian Thomas Erastus, un adept al lui Zwingli, care a susținut (doar) că statul are dreptul de a pedepsi atât crimele civile, cât și cele religioase. Formularea sistematică a doctrinei erastiene a fost făcută de teologul Richard Hooker, în timpul Elisabetei I, în scrierea Of the
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de Prut, era urmărită de autoritățile sovietice și pedepsită aspru, prin exmatriculări ale studenților, destituirea din posturi, ostracizarea oamenilor de artă, închiderea accesului la mijloace de informare, nepublicarea scrierilor sau închiderea în închisori și spitale pentru bolnavi psihici. Astfel încât, atunci când adepți convinși ai românismului apărau valorile naționale, numindu-le limbă moldovenească și popor moldovean, ei cunoșteau foarte bine unitatea limbii și a poporului român. Că inventarea națiunii moldovenești a corespuns unui scop politic și nu unor realități etnice o dovedește discursul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
perioada dintre 1918-1940, ea ar fi devenit națiune română. Astfel că monografia Formarea națiunii burgheze moldovenești a apărut abia în 1978, la 12 ani de la începerea cercetărilor, având ca redactor responsabil pe A. M. Lazarev (și nu pe N. Mohov, adeptul teoriei neterminării procesului constituirii „națiunii moldovenești de sine stătătoare”, „independente de națiunea română”, până în 1918) Iată ce se afirma în lucrarea respectivă, teze afirmate, dar nu demonstrate: „Analiza dezvoltării social - economice a Moldovei în secolul al XIX - lea (...) confirmă că
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
din urmă ai geților, care nu au intrat sub stăpânire romană, iar romanizarea lor a urmat un curs diferit, cu anumite particularități. Această teză a originii getice a moldovenilor este susținută de Tudor Chifiac într-un text foarte clar pentru adepții moldovenismului, dar ambiguu pentru noi ceilalți. Ideile domnului Chifiac le rezumă în felul următor: „o parte considerabilă a dacilor (geților) au părăsit locurile natale în timpul invaziei legionarilor, aciuindu-se cu traiul în locuri noi la marginile Daciei, care la nordvest
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Vieru. Într-un articol intitulat sugestiv Suntem moldoveni, căci strămoși ni-s geții, acesta încearcă să spună lucrurilor pe nume, din simplul motiv „pentru ca acestea să fie pe înțelesul tuturora, în sensul pentru a nu umbla cu fofârlica”, și ca adepții panromânismului să înțeleagă că limba moldovenească există și este vorbită „de mai bine de 640 de ani” (așadar exact din momentul descălecatului lui Bogdan când, odată cu Țara Moldovei a fost întemeiată și națiunea moldovenească și limba moldovenească n.n.). Evident
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
starea lamentabilă a economiei. În sfârșit, pe site-urile administrate de cercurile procomuniste de la Chișinău, circulă în ultima vreme următoarea lozincă: „6 secole de luptă împotriva româno-fascismului”. Absurditatea acestei formulări nu cred că mai trebuie comentată. Se pune întrebarea, întrucât adepții comunismului din Republica Moldova acuză minoritatea românească că ar dori să românizeze majoritatea moldovenească, cum se poate realiza românizarea unui popor pentru care până și cei mai acerbi apărători ai specificului acestuia mărturisesc că vorbesc limba română (de fapt o limbă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
lucrări istorice După 1990, în istoriografia dintre Prut și Nistru au apărut și câteva lucrări de mari dimensiuni, cele mai multe dintre ele sinteze ale istoriei Moldovei, de la întemeierea din timpul lui Bogdan I până în prezent, în care se susțin tezele dragi adepților separatismului moldovenist. Deși se încearcă crearea unor aparențe de studii științifice serioase, prin apelul la o consistentă bibliografie și la unele izvoare istorice, și în lucrările de amploare apar aceleași probleme inerente unora de inspirație politică: combaterea sau eludarea unor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
același nume, atrag atenția titlurile „Învățământul și consolidarea statului Republica Moldova” (Gheorghe Rusnac), „Identitatea moldovenilor din Republica Moldova” (Alexei Tulbure), „Consolidarea statalității Republicii Moldova în contextul relațiilor internaționale europene: probleme și soluții” (Valentin Beniuc). În studiul său, Gheorghe Rusnac relua teze dragi adepților moldovenismului agresiv: Moldovenii, „națiunea titulară a republicii”, au avut statul lor național, Țara Moldovei, întemeiată în 1359; a fost dezmembrată de puterile expansioniste Austro-Ungaria și Rusia; populația dintre Prut și Nistru nu a participat la „alegerea lui Alexandru Ioan Cuza
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ai domnilor, acțiune facilitată de numeroasele înrudiri între cele două familii domnești sau veritabile uniuni dinastice între cele două țări. S-a vorbit adesea, cu îndreptățire și susținut de surse documentare consistente și indubitabile, de unitatea în lupta antiotomană, ceea ce adepții moldovenismului neagă cu înverșunare. Un episod din anul 1595 poate fi relevant în această privință. Pus în fața îndepărtării lui Aron vodă de pe tronul Moldovei, Mihai Viteazul se plângea trimisului polon sosit la București: „dacă ar fi rămas în domnia Moldovei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
discurs construit ulterior, marile afinități dintre intuiționism și romantism, accentuînd totodată faptul că "datul existențial, în structura lui intimă, numai de filosofie poate fi cunoscut"97. Prin urmare, în ceea ce privește categoria timpului, Cioran este, acum, la sfîrșitul anilor de facultate, un adept al bergsonismului, și exprimă acest atașament prin ceea ce gîndește și scrie, prin modul în care descifrează intuiționismul prin grila filosofiei culturii. E interesat de mecanismul intuiției și de felul în care lucrează intuiția metafizică, prin deosebirile pe care aceasta le
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de a le subiectiviza. Deși un critic tematic, el ar putea fi Încadrat În impresionismul critic, pentru că metoda sa se fundamentează pe intuiție, pe afect, pe rolul foarte important acordat trăirii personale În comprehensiunea textului literar. G. Poulet se declară adept al criticii subiective, declarând În Conștiința criticii că preferă principiul identificării conștiinței criticului cu aceea a operei. “Nu există o critică autentică fără coincidența acestor două conștiințe”. Criticul francez stabilește două modalități de identificare - uniunea În confuzie și critica reflexivă
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
validat de exemplul suprem, Eminescu”), tinerii de la Meșterul Manole se apropie sub egida unui efort creator depășind, evident, cadrul local. În pagini semnate de Vintilă Horia și Ion Șiugariu sau Ovid Caledonoiu și Pericle Martinescu ideea universalității Își găsește aici adepți, aproape fanatici, pe linia unei „mărețe tradiții”, conștienți de poziția lor În context. „Cei de dinaintea noastră au stabilit exact maniera, mijloacele, haina, care nu pot fi decât românești, lăsându-ne nouă Însărcinarea de a găsi soluția cea mai potrivită pentru
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
pe care aceste persoane îl girează și exprimă - pun bazele unei organizații profesionale alternative față de mai vechea Speech Association of America (Asociația Americană a Oratoriei), și anume International Communication Association (Asociația Internațională a Științelor Comunicării). Cu alte cuvinte, iată că adepții cercetării empirice în ce privește comunicarea umană achiziționează spațiu discursiv instituționalizat în cadrul noului domeniu, spațiu care revendică, printre altele și chiar în primul rând, numele, termenul de "comunicare", drept emblemă a identității sale. Prin urmare, primii care își documentează experiențele, la nivel
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de consolidare a identității domeniului științelor comunicării prin uniformizarea, pe cât posibil, metodologică, a acestuia, cu siguranță că l-am reținut. Efectul anilor turbulenți '60 asupra dinamicilor departamentale este, paradoxal sau nu, unul pozitiv: Griffin consemnează faptul că, în această perioadă, "(adepții) cercetării social-științifice efectuau cercetarea, în timp ce umaniștii scriau manualele"24 care consemnau rezultatele cercetării, spre beneficiul publicului (academic) larg. Nici unul dintre grupuri nu mai dădea atenție discursului public: preocuparea dominantă pentru comunicarea interpersonală și de masă distrăgea atenția de la mai vechea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în masă în producția valorilor sociale"33, această situație se schimbă, după ce "noii critici retorici" adoptă premisele teoretice majore ale așa-numiților "teoreticieni critici" europeni, filosofi și sociologi extrem de sceptici în ce privește elanul "obiectivist" al cercetătorilor empirici de dincolo de Atlantic. Primii adepți americani ai teoriilor critice europene vor deveni conștienți de modalitățile subtile prin care cercetarea (așa-zis) "științifică" servește, în ultimă instanță, dar invariabil, "interesele celor ce dețin puterea politică și economică"34, devenind, astfel, capabili să fructifice posibilitățile inedite ale
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
să se întoarcă spontan înspre un mecanism al țapului ispășitor"460, iar apoi, printr-o strategie bine pusă la cale, își va putea "perfecta simetria soluției către care se întorsese în mod spontan"461. Prin urmare, observă criticul, Hitler este adeptul tipului de criticism care nu reprezintă altceva decât "un simplu coeficient al puterii, care îl face capabil să meargă cel mai eficient în direcția pe care și-a ales-o"462. Practic, "vocea interioară" pe care Hitler o articulează este
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
asociații nu poate constitui decât o povară pentru funcționarea echitabilă a statelor moderne și a piețelor. Oricum, contradicția dintre tipurile de argumente este ușor de sesizat. Contra-argumentul elaborat de Edwards și Foley se sprijină pe trei piloni: în primul rând, adepții primului tip de argumente în favoarea societății civile, în special Putnam, subestimează rolul unor organizații tinere, dar și al celor politice, în formarea comportamentelor democratice; în al doilea rând, perspectiva unei societăți civile dominate de o rețea densă de asociații voluntare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
asociațiilor politice, în special pe cel al partidelor. De fapt, numărul noilor mișcări și grupuri sociale este mult mai mare, iar efectul lor civic este semnificativ. În definitiv, contradicția rezidă în chiar definiția societății civile. Urmând teoria pluralistă, Putnam și adepții primului tip de argument în favoarea societății civile consideră că adevăratele grupuri civice sunt cele care trec peste clivajele sociale, mai curând decât cele care le urmează liniile de falie. În acest fel, asociațiile slăbesc clivajele și fac societatea mai guvernabilă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
clivajele sociale, mai curând decât cele care le urmează liniile de falie. În acest fel, asociațiile slăbesc clivajele și fac societatea mai guvernabilă. Se ajunge astfel, cred Edwards și Foley, la o concluzie neașteptată nici măcar de Putnam, dar nici de adepții celui de-al doilea tip de argumente: cu cât societatea civilă este mai slabă, cu atât mai puternic este statul. Adepții celui de-al doilea tip de argumente în favoarea societății civile sunt evident în contradicție cu adepții primului tip de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mai guvernabilă. Se ajunge astfel, cred Edwards și Foley, la o concluzie neașteptată nici măcar de Putnam, dar nici de adepții celui de-al doilea tip de argumente: cu cât societatea civilă este mai slabă, cu atât mai puternic este statul. Adepții celui de-al doilea tip de argumente în favoarea societății civile sunt evident în contradicție cu adepții primului tip de argument. Pentru ei societatea civilă este un spațiu social autonom față de stat și politica tradițională, în care cetățenii se organizează împotriva
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
dar nici de adepții celui de-al doilea tip de argumente: cu cât societatea civilă este mai slabă, cu atât mai puternic este statul. Adepții celui de-al doilea tip de argumente în favoarea societății civile sunt evident în contradicție cu adepții primului tip de argument. Pentru ei societatea civilă este un spațiu social autonom față de stat și politica tradițională, în care cetățenii se organizează împotriva tiraniei, îi presează pe tirani la schimbare și produc o democratizare de jos în sus. Dar
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]