5,887 matches
-
i (latină "ren", adjectiv "renal"; greacă "nephros") sunt o pereche de organe la animalele vertebrate, fiind parte esențială a aparatului excretor. Rolul principal al rinchilor este excreția, realizat prin filtrarea sângelui, eliminarea prin urină a substanțelor inutile sau dăunătoare, produse de organismul propriu sau
Rinichi () [Corola-website/Science/304667_a_305996]
-
vrăji, vraja 17, "prt m hrw". "Rw" este pluralul lui "r" 'hieroglifa gură'. "R" se poate referi la "a spune un lucru", cum ar fi o propoziție sau, în acest caz, un ritual de incantație. "Nw" este o variantă a adjectivului genitival a lui "n" ('de' sau 'la'). "Nw" este forma masculină la plural. "Prt" este o acțiune ne-derivată din verbul "prj" 'a se ridica'. Ea exprimă actul de ridicare sau de înviere. "M" este o prepoziție cu sensul 'în
Cartea Morților () [Corola-website/Science/303503_a_304832]
-
fi eburonii și menapii. avea așezări romane încă din jurul anului 50 î.Hr., inițial ca parte a provinciei Gallia Belgica; a devenit o provincie romană în anul 82 d.Hr. Se afla la nord de Germania Superior, împreună cu care forma "Germania". Adjectivul "Inferior" se referă la poziția sa în aval. Jona Lendering, "De randen van de aarde. De Romeinen tussen Schelde en Maas", Amsterdam, 2000.
Germania Inferior () [Corola-website/Science/303723_a_305052]
-
într-adevăr, Esculap este zeul (păgân) al medicinei și primul medic al omenirii, al istoriei. Termenul “angelus” pare foarte probabil de atribuit conduitei morale ale acestui papă (într-adevăr, este printre foarte puțini papi ai acestei perioade recunoscut sfânt); celălalt adjectiv “nemorosus”, (adică tufiș / pădure) indică destul de clar locul nașterii lui Michele Ghisleri: Bosco, în regiunea Alessandria. Ugo Boncompagni ocupă în istorie locul și numele ideatorului „calendarului gregorian”. Mottoul, de altfel destul de obscur, probabil se referă într-un mod oarecare la
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
principalele aspecte fonologice, fonetice și prozodice ale limbii croate. Limba croată are 32 de foneme, iar scrierea sa este în mare măsură fonemică. Literele și fonemele corespund între ele în felul următor: Observații: La unele forme ale unor substantive și adjective se intercalează un "a" între două consoane, dar la alte forme acest "a" dispare. De exemplu, rădăcina cuvântului care înseamnă „bătrân” este "starc-", nominativul său singular fiind "starac", dar în cursul declinării "a" cade: "starca" „bătrânului” (genitiv), „pe bătrân” (acuzativ
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
numai după o silabă accentuată. După cum se vede din exemplul precedent, caracterul accentului și durata vocalelor au valoare funcțională, bunăoară să diferențieze, ca aici, două cazuri: nominativul singular de genitivul plural. Locul accentului are de asemenea valoare funcțională (vezi Declinarea adjectivelor). Sunt și cuvinte care nu primesc niciodată accent, și altele care uneori se accentuează, alteori nu. Prima categorie o formează encliticele, adică pronumele personale neaccentuate, formele neaccentuate ale verbelor auxiliare și particula "li", a doua fiind constituită din proclitice, adică
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
este important, oamenii”. Morfologia limbii croate se distinge de cea a limbii române prin mai multe caracteristici. Din punctul de vedere al tipologiei lingvistice ambele sunt limbi flexionare, dar croata este flexionară în grad mai mare decât româna, cazurile substantivelor, adjectivelor și pronumelor, precum și persoanele verbelor distingându-se mai bine prin desinențe. Substantivele pot fi de genul: Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în patru clase de declinare, după terminația de la nominativ singular. Iată declinarea a patru
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
genul: Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în patru clase de declinare, după terminația de la nominativ singular. Iată declinarea a patru substantive regulate din două clase de declinare cu numărul cel mai mare de substantive. Observații: Adjectivele propriu-zise sunt clasificate în mod tradițional în: Adjectivele pot avea două forme, scurtă sau lungă. Cea scurtă se caracterizează prin terminația consonantică la nominativul masculinului singular, iar cea lungă prin terminația "-i" la același caz: Aproape toate adjectivele calificative au
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
substantivele sunt grupate în patru clase de declinare, după terminația de la nominativ singular. Iată declinarea a patru substantive regulate din două clase de declinare cu numărul cel mai mare de substantive. Observații: Adjectivele propriu-zise sunt clasificate în mod tradițional în: Adjectivele pot avea două forme, scurtă sau lungă. Cea scurtă se caracterizează prin terminația consonantică la nominativul masculinului singular, iar cea lungă prin terminația "-i" la același caz: Aproape toate adjectivele calificative au ambele forme, cea lungă fiind obținută prin adăugarea
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
substantive. Observații: Adjectivele propriu-zise sunt clasificate în mod tradițional în: Adjectivele pot avea două forme, scurtă sau lungă. Cea scurtă se caracterizează prin terminația consonantică la nominativul masculinului singular, iar cea lungă prin terminația "-i" la același caz: Aproape toate adjectivele calificative au ambele forme, cea lungă fiind obținută prin adăugarea lui "-i" la forma scurtă: "smeđ" > "smeđi" „maro”. În cazul lor, forma scurtă este numită și nedefinită, iar cea lungă este numită și definită. Acesteia îi corespunde în română adjectivul
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
adjectivele calificative au ambele forme, cea lungă fiind obținută prin adăugarea lui "-i" la forma scurtă: "smeđ" > "smeđi" „maro”. În cazul lor, forma scurtă este numită și nedefinită, iar cea lungă este numită și definită. Acesteia îi corespunde în română adjectivul substantivat, articulat cu articol hotărât sau cu articol demonstrativ. Exemplu în context: "Kupio sam jedan šešir smeđ i jedan siv. Smeđi sam ubrzo izgubio, sivi nosim i danas" „Am cumpărat o pălărie maro și una gri. Pe cea maro am
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
în context: "Kupio sam jedan šešir smeđ i jedan siv. Smeđi sam ubrzo izgubio, sivi nosim i danas" „Am cumpărat o pălărie maro și una gri. Pe cea maro am pierdut-o curând, pe cea gri o port și astăzi”. Adjectivele cu o singură formă sunt folosite și ca nedefinite, și ca definite. Adjectivele de apartenență au numai formă scurtă, iar cele terminate cu "-ski", "-nji" și "-ji", precum și adjectivele la gradul comparativ și la cel superlativ relativ (vezi mai jos
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
izgubio, sivi nosim i danas" „Am cumpărat o pălărie maro și una gri. Pe cea maro am pierdut-o curând, pe cea gri o port și astăzi”. Adjectivele cu o singură formă sunt folosite și ca nedefinite, și ca definite. Adjectivele de apartenență au numai formă scurtă, iar cele terminate cu "-ski", "-nji" și "-ji", precum și adjectivele la gradul comparativ și la cel superlativ relativ (vezi mai jos) - numai formă lungă. Gradul comparativ de superioritate se formează cu sufixe: Comparația se
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
am pierdut-o curând, pe cea gri o port și astăzi”. Adjectivele cu o singură formă sunt folosite și ca nedefinite, și ca definite. Adjectivele de apartenență au numai formă scurtă, iar cele terminate cu "-ski", "-nji" și "-ji", precum și adjectivele la gradul comparativ și la cel superlativ relativ (vezi mai jos) - numai formă lungă. Gradul comparativ de superioritate se formează cu sufixe: Comparația se construiește cu termenul de comparație la genitiv cu prepoziția "od" ("Kamen je tvrđi od zemlje) sau
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
superioritate se formează cu sufixe: Comparația se construiește cu termenul de comparație la genitiv cu prepoziția "od" ("Kamen je tvrđi od zemlje) sau cu conjuncția "nego" + nominativ: "Kamen je tvrđi nego zemlja „Piatra este mai tare decât pământul”. Sunt și adjective al căror comparativ este neregulat prin faptul că are altă rădăcină decât adejctivul la gradul pozitiv: "dobar - bolji" „mai bun”, "zao - gori" „mai rău”, "velik - veći" „mai mare”, "malen - manji" „mai mic”, "dug - dulji" (care are și comparativul regulat "duži
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
de comparativ, cu prefixul "naj-": "bliži" „mai apropiat” > "najbliži" „cel mai apropiat”. Sunt posibile trei construcții cu grupul de termeni dintre care se distinge unul prin atributul adjectival la superlativ: Dăm mai jos ca exemplu declinarea unuia dintre tipurile de adjective regulate: Observații: La nominativ, vocativ, instrumental și locativ, pronumele personale au numai forme accentuate, iar la genitiv, dativ și acuzativ au forme accentuate și forme neaccentuate. Pronumele de politețe este "Vi", scris de obicei cu inițială majusculă. Formele accentuate se
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
sam se počešljao" „M-am pieptănat”, "Ti si se počešljala" „Te-ai pieptănat” (feminin), "Sestra se počešljala" „Sora s-a pieptănat”, "Dječaci su se počešljali" „Băieții s-au pieptănat”. Numai pronume sunt "tko" „cine” și "što" „ce”: Declinare: Pronume și adjective pronominale sunt: În general, acestea se declină ca adjectivele: "čiji" și "koji" ca cele definite, "kakav" și "kolik" ca cele nedefinite. Ca exemplu, declinarea lui "koji": Formele reduse de dativ/locativ ale acestui pronume ("kȏmu, kȏme, kȏm") se deosebesc numai
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
počešljala" „Te-ai pieptănat” (feminin), "Sestra se počešljala" „Sora s-a pieptănat”, "Dječaci su se počešljali" „Băieții s-au pieptănat”. Numai pronume sunt "tko" „cine” și "što" „ce”: Declinare: Pronume și adjective pronominale sunt: În general, acestea se declină ca adjectivele: "čiji" și "koji" ca cele definite, "kakav" și "kolik" ca cele nedefinite. Ca exemplu, declinarea lui "koji": Formele reduse de dativ/locativ ale acestui pronume ("kȏmu, kȏme, kȏm") se deosebesc numai prin natura accentului de cele la aceleași cazuri ale
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
reduse de dativ/locativ ale acestui pronume ("kȏmu, kȏme, kȏm") se deosebesc numai prin natura accentului de cele la aceleași cazuri ale pronumelui "tko": "kòmu, kòme, kȍm". Acestea exprimă trei grade de depărtare: Majoritatea acestora se formează din pronume sau adjective pronominale interogative la care se adaugă anumite elemente de compunere: Exemple în propoziții: Netko te pozdravio" „Te-a salutat cineva”, Ništa nećeš doznati" „N-o să afli nimic”, "Bit ću sretan ako se nađe 'ikakav bolji izlaz iz ovoga položaja" „Voi
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
oštar nož" „Poate s-o găsi vreun cuțit ascuțit”, "Znam od svega ponešto „Știu din toate câte ceva”, "Uvijek brbljaju koješta „Mereu vorbesc aiurea”, "Donesi štogod da pojedemo" „Adu ceva, orice de mâncare”. Mai sunt și locuțiuni nehotărâte formate cu pronume/adjective interogative împreună cu anumite particule scrise separat, toate cu sensul dat în română de către „ori-”: Exemple în propoziții: "Nikad me neće prevariti makar kolik lažac bio" „N-o să mă păcălească niciodată, oricât de mare mincinos ar fi”, "Samo da naiđemo na
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
invariabile, iar substantivul determinat de ele se pune tot la genitiv plural: "Već deset dana puše jak vjetar" „Deja de zece zile suflă un vânt puternic”, "Imala je petnaest bijelih kokošiju" „Avea cincisprezece găini albe”. Aceste numerale au desinențele specifice adjectivelor cu formă lungă. Acestea se adaugă la numeralele cardinale. În "peti" „al cincilea”, "šesti" „al șaselea”, de la "deveti" „al nouălea” la "dvadeseti" „al douăzecilea” și în celelalte numerale corespunzătore zecilor ("trideseti" „al treizecilea” etc.), cuvântul de bază nu suferă schimbări
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
la modurile și timpurile cele mai folosite: Observații: Forme mai puțin folosite: Ca în limba română, și în croată există adverbe primare, precum "sad(a)" „acum” și "tamo" „acolo”, dar majoritatea provin din alte clase gramaticale, în primul rând din adjective: Se mai formează adverbe de la: Pe lângă cele simple (exemplele de mai sus) se mai formează adverbe și prin compunere: Adverbele de mod, de cantitate și unele de timp și de loc au grade de comparație. Comparativul de superioritate are forma
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
mai formează adverbe de la: Pe lângă cele simple (exemplele de mai sus) se mai formează adverbe și prin compunere: Adverbele de mod, de cantitate și unele de timp și de loc au grade de comparație. Comparativul de superioritate are forma comparativului adjectivelor corespunzătoare la nominativ neutru singular, iar superlativul relativ de superioritate se formează cu același prefix. Exemplu: "brzo" „repede” > "brže" „mai repede” > "najbže" „cel mai repede”. Câteva adverbe au drept comparativ alt cuvânt: "mnogo" „mult” - "više" „mai mult”, "malo" „puțin” - "manje
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Je li te itko čuo?", echivalent cu "Je li te makar netko"' čuo?" „Te-a auzit măcar cineva?” Interogația parțială se exprimă cu pronume și adverbe interogative corespunzătoare părților de propoziție la care se referă (vezi mai sus Pronume și adjective pronominale interogativ-relative și Adverbe interogative). Acest fel de propoziție se poate de asemenea exprima nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul particulei "li" folosită în principal pentru interogație ("Lijepa li si!" „Ce frumoasă ești!”) și cu o particulă specifică, "ta
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea în general sau nu deplasarea spre un loc (vezi mai sus Prepoziții). Și adjectivele care pot avea complement își au regimul lor. De exemplu "krcat" „încărcat, plin până la refuz” cere instrumentalul ("krcat košarama „încărcat cu coșuri”), "željan" „doritor” - genitivul ("Dečko bio željan svijeta „Copilul era doritor să vadă lumea”), "umoran" „obosit” - genitivul cu prepoziția
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]