17,588 matches
-
15,6 ani) decât cea a fetelor. Aceste 102 cazuri cu probleme depresive se repartizează în 29 cazuri de episod depresiv major (10,4% dintre adolescenții care au solicitat consultația) și 73 de cazuri cu „sindrom subdepresiv” (26,1% dintre adolescenții care au solicitat consultația, dintre care 7% prezintă distimie, 8% proastă dispoziție, 7,5% criză anxio-depresivă și 3,6 depresivitate). Motivele cele mai frecvente pentru care s-a apelat la consultație sunt dificultățile relaționale dintre adolescent și părinți (interiorizare, iritabilitate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
subdepresiv” (26,1% dintre adolescenții care au solicitat consultația, dintre care 7% prezintă distimie, 8% proastă dispoziție, 7,5% criză anxio-depresivă și 3,6 depresivitate). Motivele cele mai frecvente pentru care s-a apelat la consultație sunt dificultățile relaționale dintre adolescent și părinți (interiorizare, iritabilitate, mânie), dificultăți școlare și tentative de suicid. Și alte simptome sunt frecvent asociate (tulburări de comportament și tulburări alimentare), dar acestea nu par a fi corelate cu gravitatea depresiei. În ceea ce privește contextul familial, divorțul parental apare mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
În ceea ce privește contextul familial, divorțul parental apare mai frecvent (23,5%) decât în populația generală a părinților cu copii de aceeași vârstă (19%), dar această diferență nu este semnificativă. În schimb, problemele psihologice ale părinților par foarte puternic corelate de depresia adolescentului și de gravitatea acesteia, în particular pentru anxio-depresivitatea mamei (prezentă la 50% dintre fetele deprimate). Concluzie La sfârșitul acestei treceri în revistă a cercetărilor epidemiologice, unele date apar în mod regulat, chiar dacă ținem cont de necesarele rezerve legate de instrumentele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
valori ale procentelor cuprinse între 2 și 8% din populația generală pentru episodul depresiv major după criteriile DSM-IV. Această prevalență crește cu vârsta în adolescență. Ea crește, de asemenea, după vârsta de 30 ani, adică după ce depresia copilului și a adolescentului este în mod oficial recunoscută (cel de al 4-lea Congres al Uniunii Europene a pedopsihiatrilor de la Stockholm din 1971). Pe toată durata adolescenței, prevalența este de 15%-20%, ceea ce este identic cu procentul valabil pentru adulți (valabil pentru întreaga
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care nu satisfac criteriile DSM-IV pentru episodul depresiv major, dar care au, așa cum apare în studiul nostru, un scor superior pragului depresiei după CES-D? Această populație „intermediară” prezintă, din multe puncte de vedere, caracteristici care o apropie de cea a adolescenților grav deprimați. Credem că acest punct de vedere este împărtășit de unii autori anglo-saxoni (Akyskal și colab., 1990) care propun luarea în considerație a unui „subsindrom simptomatic de anxietate și de depresie” (SSAD). Acest sindrom SSAD se întâlnește la 21
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aproape constante. Vom aborda acești factori mai în detaliu în capitolul privind comorbiditatea. Factorii de mediu și familiali sunt, de asemenea, importanți și frecvenți. Vom revedea acești factori în capitolul privind contextul familial. Astfel, alături de un grup bine identificat de adolescenți cu stare depresivă gravă (5% din populația generală în medie), se identifică un grup mai mare de adolescenți ale căror manifestări clinice nu corespund categoriilor majore ale depresiei. Trebuie oare să-i considerăm pe aceștia ca non-deprimați, ca martori ai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sunt, de asemenea, importanți și frecvenți. Vom revedea acești factori în capitolul privind contextul familial. Astfel, alături de un grup bine identificat de adolescenți cu stare depresivă gravă (5% din populația generală în medie), se identifică un grup mai mare de adolescenți ale căror manifestări clinice nu corespund categoriilor majore ale depresiei. Trebuie oare să-i considerăm pe aceștia ca non-deprimați, ca martori ai fluctuațiilor timice observate în mod obișnuit în timpul procesului psihic de maturizare din adolescență, ca niște răspunsuri la unele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
majore ale depresiei. Trebuie oare să-i considerăm pe aceștia ca non-deprimați, ca martori ai fluctuațiilor timice observate în mod obișnuit în timpul procesului psihic de maturizare din adolescență, ca niște răspunsuri la unele situații exterioare particulare, sau chiar ca niște adolescenți „cu risc” datorită suferinței lor? Trebuie să respectăm aceste fluctuații ale dispoziției și să ne abținem de la orice tratament lăsând, așa cum propun mulți specialiști, „ca timpul să vindece totul”? Sau, din contra, trebuie să propunem măsuri terapeutice și, în acest
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
10%-80%) și consumul de substanțe (20%-30%). În afară de consumul de substanțe (vezi mai departe), celelalte tulburări par să preceadă apariția EDM (episod depresiv major). În sfârșit, unele studii raportează existența tulburărilor de personalitate, în particular de tip „limită” la adolescenții deprimați (Marton și colab., 1989). Așa cum am subliniat (vezi capitolul 1), această concepție privind comorbiditatea ridică întreaga problemă a sensului dat depresiei la un adolescent și a posibilei sale înțelegeri într-un registru care nu este numai semiologic-descriptiv ci și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
În sfârșit, unele studii raportează existența tulburărilor de personalitate, în particular de tip „limită” la adolescenții deprimați (Marton și colab., 1989). Așa cum am subliniat (vezi capitolul 1), această concepție privind comorbiditatea ridică întreaga problemă a sensului dat depresiei la un adolescent și a posibilei sale înțelegeri într-un registru care nu este numai semiologic-descriptiv ci și psihopatologic. Să subliniem totuși, că o astfel de abordare descriptivă are marele merit de a scoate bine în evidență, pe de o parte, factorii multipli
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
merit de a scoate bine în evidență, pe de o parte, factorii multipli asociați, pe de altă parte, marea complexitate a problemei. ASOCIEREA CU CONSUMUL DE SUBSTANȚE (ALCOOL, TUTUN ȘI ALTE SUBSTANȚE) În studiul lui Fahs și Marcelli (1998) asupra adolescenților școlarizați, compararea punctuală a consumurilor permite constatarea că, în mod global, între adolescenții non-deprimați și adolescenții cu un episod depresiv major consumul de substanțe se multiplică de două ori pentru tutun, de trei ori pentru alcool, de patru ori pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
asociați, pe de altă parte, marea complexitate a problemei. ASOCIEREA CU CONSUMUL DE SUBSTANȚE (ALCOOL, TUTUN ȘI ALTE SUBSTANȚE) În studiul lui Fahs și Marcelli (1998) asupra adolescenților școlarizați, compararea punctuală a consumurilor permite constatarea că, în mod global, între adolescenții non-deprimați și adolescenții cu un episod depresiv major consumul de substanțe se multiplică de două ori pentru tutun, de trei ori pentru alcool, de patru ori pentru hașiș și de zece ori pentru alte droguri. Care este semnificația acestor diferențe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
altă parte, marea complexitate a problemei. ASOCIEREA CU CONSUMUL DE SUBSTANȚE (ALCOOL, TUTUN ȘI ALTE SUBSTANȚE) În studiul lui Fahs și Marcelli (1998) asupra adolescenților școlarizați, compararea punctuală a consumurilor permite constatarea că, în mod global, între adolescenții non-deprimați și adolescenții cu un episod depresiv major consumul de substanțe se multiplică de două ori pentru tutun, de trei ori pentru alcool, de patru ori pentru hașiș și de zece ori pentru alte droguri. Care este semnificația acestor diferențe? King și colab
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se multiplică de două ori pentru tutun, de trei ori pentru alcool, de patru ori pentru hașiș și de zece ori pentru alte droguri. Care este semnificația acestor diferențe? King și colab. (1996) au comparat, într-o populație de 103 adolescenți spitalizați cu diagnosticul de episod depresiv major, pe cei ce abuzau de alcool și/sau alte substanțe (30, adică 29%) cu cei care nu consumă aceste substanțe (73, adică 71%). S-a constatat că consumul de alcool la adolescentele deprimate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1991. Datorită unui studiu prospectiv, aplicat unui număr de 1265 de subiecți observați de la naștere până la vârsta de 16 ani, Fergusson și colab. (1996) confirmă această asociere, cu un risc de dependență de nicotină multiplicat de 4,5 ori la adolescenții deprimați în raport cu ceilalți. Totuși, acești autori relativizează această relație, remarcând faptul că un oarecare număr de factori de risc sunt comuni celor două situații (depresie și dependențe de nicotină) cum ar fi frecventarea delicvenților sau stimă de sine redusă, sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și factori externalizați (tulburări de comportament de tip instabilitate, probleme de concentrare sau de agresivitate), primii factori favorizând mai degrabă apariția unei depresii în timpul adolescenței, iar ceilalți a consumului de substanțe. ASOCIEREA CU TULBURĂRI DE CONDUITA ȘI PERTURBAREA FUNCȚIONĂRII SOCIALE Adolescenții deprimați prezintă într-un procent de 36%-80% din cazuri tulburări de comportament asociate, adică comportamente infracționale față de regulile și normele sociale: chiul școlar, vagabondaj, furturi, minciuni, violență etc. (Ferro și colab., 1994; Kovacs și colab., 1988). După Harrington și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
comportament asociate, adică comportamente infracționale față de regulile și normele sociale: chiul școlar, vagabondaj, furturi, minciuni, violență etc. (Ferro și colab., 1994; Kovacs și colab., 1988). După Harrington și colab. (1991), aceste tulburări de comportament n-ar fi mai frecvente la adolescenții deprimați decât la cei care apelează la serviciul de psihiatrie pentru un alt motiv. Aceeași autori au scos în evidență că prezența acestor tulburări este asociată unui risc de evoluție spre tulburări de personalitate antisocială la vârsta adultă, spre criminalitate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
spre tulburări de personalitate antisocială la vârsta adultă, spre criminalitate și spre etilism cronic. În schimb, riscul de recidivă depresivă este mai mic la acești pacienți. Se poate face ipoteza că apelarea la conduite active protejează, într-o oarecare măsură, adolescentul (și adultul mai târziu) de o decompensare depresivă (vezi capitolele 5 și 6). Depresia, la fel ca și tulburările de comportament, poate provoca o încetinire a activității sociale a adolescentului: închidere în sine, dificultăți de relaționare cu ceilalți adolescenți, performanțe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că apelarea la conduite active protejează, într-o oarecare măsură, adolescentul (și adultul mai târziu) de o decompensare depresivă (vezi capitolele 5 și 6). Depresia, la fel ca și tulburările de comportament, poate provoca o încetinire a activității sociale a adolescentului: închidere în sine, dificultăți de relaționare cu ceilalți adolescenți, performanțe școlare slabe etc. În cazul depresiei, această încetinire nu este decât tranzitorie, în timp ce tulburările de comportament antrenează perturbații mai prelungite. Într-un studiu prospectiv realizat la preadolescenți analizați timp de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
măsură, adolescentul (și adultul mai târziu) de o decompensare depresivă (vezi capitolele 5 și 6). Depresia, la fel ca și tulburările de comportament, poate provoca o încetinire a activității sociale a adolescentului: închidere în sine, dificultăți de relaționare cu ceilalți adolescenți, performanțe școlare slabe etc. În cazul depresiei, această încetinire nu este decât tranzitorie, în timp ce tulburările de comportament antrenează perturbații mai prelungite. Într-un studiu prospectiv realizat la preadolescenți analizați timp de cinci ani, Renouf și colab. (1997) arată că efectul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în caz de comorbiditate, dar că acest lucru se datorează în principal tulburărilor de comportament. ASOCIEREA CU PATOLOGII SOMATICE Lewinsohn și colab. (1996) au scos în evidență o relație între depresie și unele probleme somatice la o populație de 1507 adolescenți școlarizați. Se pare că prezența unei boli și mai ales a unui handicap este un factor de risc pentru apariția unui episod depresiv major, ceea ce nu este valabil pentru accidente. Invers, depresia este de asemenea un factor de risc pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
handicap. Acest lucru era deja cunoscut la adult: bolile cronice dureroase sau invalidante pot fi la originea depresiei, iar depresia poate fi însoțită de probleme somatice (cefalee, dureri toracice sau dureri reumatologice în particular). ASOCIEREA CU ANTECEDENTE DE ABUZURI SEXUALE Adolescenții care au suferit abuzuri sexuale prezintă un risc ridicat de a dezvolta depresii, datorită unei stime de sine scăzute, unui sentiment de neputință și frecventelor idei de culpabilitate. Clinic, se constată că aceștia prezintă adesea tulburări de comportament cu expunere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
propriului lor corp: vagabondaj, delincvență, activitate sexuală neadaptată vârstei, automutilări, tentative de suicid. Dar aceste antecedente nu par a fi corelate cu gravitatea depresiei așa cum arată studiul lui Brand și colab. (1996), în care a fost comparată simptomatologia depresivă a adolescenților deprimați cu antecedente de abuzuri sexuale cu cea a adolescenților care nu prezentau aceste antecedente. După Brand și colab., prima categorie prezintă o stimă de sine mai scăzută și, mai ales, simptome de stres post-traumatic (cu atât mai importante cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tentative de suicid. Dar aceste antecedente nu par a fi corelate cu gravitatea depresiei așa cum arată studiul lui Brand și colab. (1996), în care a fost comparată simptomatologia depresivă a adolescenților deprimați cu antecedente de abuzuri sexuale cu cea a adolescenților care nu prezentau aceste antecedente. După Brand și colab., prima categorie prezintă o stimă de sine mai scăzută și, mai ales, simptome de stres post-traumatic (cu atât mai importante cu cât abuzul a fost mai sever și mai prelungit), dar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
stres post-traumatic (cu atât mai importante cu cât abuzul a fost mai sever și mai prelungit), dar nu sunt mai puternic deprimați și nu au un sentiment de culpabilitate mai intens, idei suicidare sau tulburări de comportament mai accentuate decât adolescenții deprimați care n-au suferit abuzuri. IPOTEZE ȘI ABORDĂRI ORGANICE Această abordare a depresiei adultului este recentă deoarece datează de la începutul anilor șaptezeci. Ea a generat, totuși, un număr considerabil de lucrări care se structurează în jurul a trei mari direcții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]