12,537 matches
-
din perioada de război, dar o parte din ele au dispărut în august 1944, cu ocazia invaziei sovietice determinată de război, iar cealaltă parte am distrus-o cu bună știință în timpul retragerii de pe front spre a nu ajunge în mâinile adversarului. În viața mea nu am păstrat documente, ci doar... amintiri - amintiri, bune și acestea în ultima instanță. Am studiat istoria cu pasiune, am fost profesor de istorie, am cunoscut teze istorice ale unor reputați istorici, dar sunt fericit și-ți
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de a fi cât mai aproape de petrolul din Valea Prahovei. 4 aprilie mă duce cu gândul la teribilul bombardament anglo-american soldat cu trei mii de morți și alte mii de răniți, plus incalculabile pagube materiale asupra Bucureștilor. De data aceasta adversarii au fost mai eficienți decât în bombardamentul efectuat asupra Ploieștilor în august 1943 - sau poate și din cauză că Germania hitleristă nu mai era acea formidabilă forță de la începutul războiului. Revin la momentul actual de liniște patriarhală din casa mea, mulțumit de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
PNȚ de la succesiune (știți, de la chestia aia cu ieșire directă la hârdăul cu mălai: pleacă ai noștri, vin ai noștri), deși obținuse un număr de voturi dublu față de cel al PNC, a numit în fruntea guvernului un vechi și hotărât adversar al lui Maniu, a reușit să facă o nouă spărtură în PNȚ prin atragerea centriștilor și numirea lui Armand Călinescu (din PNȚ, deci trădarea în partide nu-i de azi, de ieri) în funcția de ministru de Interne. Iuliu Maniu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cunoscând poporul român foarte bine, el n-o să spună niciodată Dan Voiculescu, ci Felix Motanul, nu Sorin Vântu, ci Nuș, nu Ion Iliescu și Bufnița de la Cotroceni (deși nu mai este acolo) și tot așa mai departe găsind pentru fiecare adversar un nume în derâdere care în mod cert la psihologia lejer miștocărească a românului obișnuit se lipește de respectivul în conștiința mulțimii ca marca de scrisoare. Oare nu are nimeni curajul în țara aceasta de mămăligi secular-inexplodabile, să-i spună
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de manipularea prin “sondaje” și “exit-poll”-uri, tactică europeană care la moldoveni s-a dovedit complet nefolositoare. La un moment dat, un asemenea exit-poll dădea partidul înființat de ciracii lui Băsescu peste Prut, câștigător cu vreo șase procente în fața partidului adversar. Se pare că și Băsescu atunci când a auzit, exact ca și Geoană în decembrie, a țopăit puțin și a „ras” o halbă de whisky. Numai că dimineață bucuria i s-a întors în tristețe și chiar dacă a depus eforturi supraprezidențiale
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
multe biserici decât alți domni în zece ani!... În 1633, înainte de decapitare, și-a facut testamentul. Deși a dorit să fie înmormântat în ctitoria sa, mănăstirea Dragomirna, din spusele lui Paul de Alep aflăm că Vasile Lupu voievod - fostul său adversar în lupta pentru domnie - i-a adus trupul la Iași și l-a înmormântat în biserica Barnovschi din Iași. Același Paul de Alep spune că în momentul decapitării s-a produs o adâncă crăpătură în tabloul votiv din biserica Barnovschi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
norocul, nenorocul? Da, Cușa Octavian, va livra adevărul! Martorul potrivit pentru crima încâlcită. Doar tot nu poate vorbi și nici de găsit nu poate fi găsit. Prin urmare, Tolea incearca numărul miracol. Miercuri la prânz, seara, noaptea, dimineața, să zăpăcim adversarul. În orele amnezice, încolăcite, lenevoase, când vântul țiuie, neauzit, prin spații confuze și plesnesc capacele ceasornicelor și se înmulțesc stopurile cardiace. Într-o astfel de gaură a timpului, dom’ Dominic avu, brusc, iluminarea: dacă am întrebat a mia oară la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
care a trecut nu pot fi descrise. Spiritul meu vă va mulțumi și vă va binecuvânta dacă ați putea să-i trimiteți mamei mele prin poștă acest pachet. Iată adresa. Spre uimirea lui Yu, bilețelul nu a fost găsit de către adversari, ci de către propriii săi camarazi. S-a raportat autorităților Partidului Comunist. Yu a fost predat și reținut șase luni. Mai târziu, într-o bătălie pe viață și pe moarte, i s-a oferit prilejul de a-și demonstra loalitatea. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Mao îmbătrânirea i-a mărit paranoia, iar ea își ține echilibrul pe bârna minții lui. Fiind Doamna Mao, nu a dus niciodată lipsă de dușmani. Prețul succesului ei este că acum nu mai ezită atunci când vine vorba să-și elimine adversarii. Fără a mai sta pe gânduri, îl sună pe Kang Sheng în miez de noapte pentru a pune un nume pe lista lui de execuție. Ea încearcă din greu să înghidă gurile care nu vor să tacă, precum cea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Lin și să-l izolez pe Zhou. Nu că mi-ar face plăcere jocul de-a crima. Dacă aș avea de ales, aș prefera să stau cu Yu și să-mi petrec timpul în studiourile de film și teatre. Însă adversarii mei așteaptă să mă scoată din joc. În aerul din Beijing, eu simt mirosul de sânge. Ea încearcă să demoleze sistemul premierului Zhou. Primul obiectiv e să înlocuiască Biroul de Securitate Națională al lui Zhou, condus de „băieții din vechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
din natură firii lor, dimpotrivè, învèțând ceva în plus s-ar apropia și mai mult de cunoașterea adevèratè! Iubirea nu ne-ar face mai slabi, ci, chiar mai puternici! A merge la rèzboi nu înseamnè cè ești mai puternic decât adversarul, ci cè ești prea slab că sè te aperi altfel decât ucigându-l! Tu ce alegi, Matei? Puterea inimii sau puterea rèzboiului? Nu știu dacè am atâta credințè, Ilarie, încât sè pot alege! Și dacè ai avea credințè, nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
rușii, madame. Vă rog să mă credeți, și cea mai bună dovadă este că acel ucaz a zăcut luni bune încuiat într-un sertar. Rușii aproape că uitaseră de el, dacă nu le-ar fi reîmprospătat memoria cine altul decât adversarul nostru comun, nimeni altul decât același zaraf armean despre care încă se mai vorbește și astăzi la Constantinopol că-și trecea cuiele palatelor sale prin rupii, irmilici, ruble și napoleoni de aur, necinstind distinsele capete încoronate reprezentate pe acei bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
un colț cu Dante Negro. Era mulțumit și binedispus. Tocmai aflase despre revenirea deloc victorioasă a Acvilei la masa negocierilor. Pasărea de pradă se întorsese cu aripile pleoștite, fără să fi apucat în gheare Constantinopolul. Întâlnise pe cel mai puternic adversar al tuturor vremurilor: ciuma. ― Așa, așa! Și Ledoulx își frecă mulțumit mâinile. Toinette simțea privirea unicului ochi al pictorului ațintită, când și când, asupra ei. Transpira, deși nu se întâmpla nimic din ceea ce aștepta ea atât de mult să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cu chip de înger, dar plin de rele bine ascunse pornise atunci la bătălie cu totul orbit de marea lui vanitate și fusese pus pe fugă de o armată franceză epuizată, dar strunită exemplar de Napoleon, care sesizase imediat incompetența adversarului său. Nu lipsise mult ca să fie capturat și scăpase doar inventând ad-hoc o minciună despre un armistițiu deja încheiat între el și Napoleon. O minciună gogonată care îl făcuse pe Bonaparte să cadă pe spate în hohote de râs. Generalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
să fim prietene. Într-adevăr? Juliei nu-i plăcea cum evolua situația. Planul ei fusese ca ea să conducă discuția, ghidând-o pe Deborah în direcția în care îi convenea. Numai că femeia din fața ei se dovedea a fi un adversar redutabil. Și nu era deloc proastă. — Da, Julia, într-adevăr, i-a răspuns Deborah cu fermitate. L-ai cunoscut pe soțul meu, l-ai luat la ochi, l-ai urmărit neobosită și, finalmente, mi l-ai furat. Niciodată... nici măcar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
crezuse inteligent, de a o curta pe Deborah, fusese, în cel mai bun caz, naiv și, în cel mai rău caz, o nebunie absolut cretină. Femeia din fața ei nu era deloc șoricica pe care și-o închipuise ea. Era un adversar formidabil. Dintr-odată, senzația de vomă a fost înlocuită de gâlgâitul unui hohot de râs, care s-a comprimat, la suprafață, într-o pufnitură reprimată. Deborah părea ușor nedumerită. Ce găsești de râs? Clătinând din cap la gândul propriei naivități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
enerveze acest refuz evident de a accepta ideea că Deborah putea să fie și altfel decât curată la suflet. Dar n-a lăsat să se vadă nimic. Femeia știa că în lumea ei nouă, în care încerca să-și suprime adversarii cu drăgălășenie, o izbucnire de gelozie nu-și avea locul. Nu, a răspuns ea neprihănită, clătinând din cap. Nu mi-a mai pomenit de nimic altceva. De fapt, sinceră să fiu, James, nu înțeleg de ce tu ai rămas prieten cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
de piele sau loviturile simulate bine eschivate, decât intenția de a răni. Dar acum nu erau prezente scuturile, nici spectatorii dispuși să admire salturi și piruete în timp ce oțelul scapără scântei, ferindu-se mai mult decât urmărind să-l lovească pe adversar, căci adversarul ridica arma, hotărât să omoare ca să nu fie omorât. Cum să parezi o lovitură fără scut? Cum să-ți recuperezi poziția după un salt în spate sau o mișcare greșită, dacă rivalul nu se arată dispus să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
sau loviturile simulate bine eschivate, decât intenția de a răni. Dar acum nu erau prezente scuturile, nici spectatorii dispuși să admire salturi și piruete în timp ce oțelul scapără scântei, ferindu-se mai mult decât urmărind să-l lovească pe adversar, căci adversarul ridica arma, hotărât să omoare ca să nu fie omorât. Cum să parezi o lovitură fără scut? Cum să-ți recuperezi poziția după un salt în spate sau o mișcare greșită, dacă rivalul nu se arată dispus să-ți dea timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
timp, ca un călău, și nici unul, nici altul nu trebuie să urască victima. Forța loviturii sale, furia pe care o simțea în interiorul lui nu fuseseră, de fapt, decât o avertizare, răspunsul clar la întrebarea clară pe care i-o pusese adversarul său. Atacă din nou și înțelese dintr-o dată cât de nepotrivite erau hainele lui lungi, turbanul mare și vălul lat. Burnuzurile i se încurcau printre brațe și picioare, încălțările, acele nait cu talpă groasă și curelușe subțiri de piele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
să provoace o luptă corp la corp care să pună capăt acelei situații jenante. Dar își dădu seama că targuí-ul era mai înalt și mai puternic, și chiar în cazul puțin probabil că ar fi putut să-i ia pușca, adversarul său mai avea un revolver, o spadă și un hanger. Singurul lucru pe care-l putea face era să-și ia rămas-bun de la o rapidă înaintare în grad și să se roage ca lucrurile să nu se complice și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
depinde de ce-o să facă Turki la Paris. Puse receptorul în furcă și rămase pe gânduri vreme îndelungată, cu privirea pironită pe marele portret al președintelui, ce domina peretele din fund. Dacă Turki eșua sau hotăra să treacă de partea adversarului, se putea considera că totul e pierdut. întotdeauna crezuse orbește în eficiența și fidelitatea sa, dar acum era stăpânit de îndoiala că acea credință în colonel era pe deplin justificată. își petrecu cea mai mare parte a zilei străbătând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pe drumul tău, de ei seamă nu ține. În splendida-le suficiență, Eretici Îi vor numi pe cei ce nu-s de-ai lor. Khayyam a greșit, neîndoielnic, atunci când a Însoțit expresia „Îi vezi“ cu un gest disprețuitor În direcția adversarilor săi. Se Întind mâini, Îl trag de veșmântul care Începe să se sfâșie. Se clatină. Spatele lui izbește un genunchi, apoi netezimea unei lespezi. Strivit sub haită, nu găsește de cuviință să se zbată, Îngăduie ca hainele să-i fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
o datorie din a-l lămuri pe Khayyam În legătură cu ceea ce tocmai se Întâmplase: oficialitățile religioase ale orașului hotărâseră să un participe la ceremonia de primire, reproșându-i hanului că a incendiat până În temelii Marea Moschee din Buhara, unde se retrăseseră adversarii săi Înarmați. — Între suveran și oamenii Bisericii, rostește cadiul, războiul este neîntrerupt, uneori pe față, sângeros, dar cel mai adesea surd și perfid. Se zvonea chiar că ulema ar fi Înnodat contacte cu numeroși militari de rang Înalt, exasperați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
transformat Într-o adevărată cazarmă, garda personală a lui Nizam patrulează neliniștită pe Înarmată până În dinți. Nimeni nu e mai stânjenit decât Omar. Ar dori să intervină spre a liniști spiritele, pentru a ajunge la o Înțelegere Între cei doi adversari. Dar, chiar dacă Nizam continuă să-l primească, nu pierde nici un prilej să-i reproșeze „darul otrăvit” pe care i l-a făcut. În ceea ce-l privește pe Hasan, el trăiește tot timpul Închis cu documentele sale, preocupat de pregătirea raportului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]