11,054 matches
-
modelul Lancôme. Merg cu Lula. Îmi stă inima. Ceai la Savoy? Eu n-am primit nici o invitație la ceai la Savoy. Poate că o să mi-o dea acum! Mă apropii de secretară cu un zîmbet Întrebător, cu mîna deja pe agendă, ca să văd cînd cade. Însă ea nu-mi Întinde nici o invitație. Luați un loc, doamnă Brandon, Îmi zîmbește și ea. Venetia vă va primi imediat. — Ăă... atît? Nu mai aveți nimic cu mine? Rămîn lîngă recepție. Nu trebuie... să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tot timpul, are oameni care stau după fundul lui nonstop? — Danny... — Îhm? Danny ridică ochii din Cosmo Girl, pe care tocmai o răsfoiește. Hei, ți-e frig? Că mie Îmi cam e. Își deschide mobilul și formează un număr din agendă. — Carla, e puțin cam răcoare În mașină. Ok, mersi. Asta-i prea de tot. — Danny, e ridicol! strig. Nu poți să vorbești și singur cu șoferul? Nu poți să te duci să-ți iei și singur o amărîtă de cafea
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de la care am pornit a fost un fel de Zen... combinat cu structura urbană... — Poziționarea copacilor a fost crucială pentru proiect, adaugă Luke. A trebuit să-i mutăm de cel puțin trei ori. — Uau. Martha Încuviințează inteligent și notează În agendă. — SÎnteți niște adevărați perfecționiști! — Pur și simplu, ținem la design, spune Luke serios. Îmi face scurt cu ochiul, iar eu Îmi Înăbuș În ultima clipă un chicot. — Înseamnă că abia așteptați să vă vedeți odrasla pe peluză, ridică Martha privirea
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Serviciul de ambulanță, vă rog. Repede! În timp ce el le dă adresa, simt că mi se clatină genunchii. Nu trebuia să se Întîmple decît abia pe nouăsprezece. Credeam că mai am trei săptămîni. — Ce se Întîmplă? spune Martha, ridicînd ochii din agendă. Ești gata pentru pozele În grădină? — Becky tocmai naște, spune Luke, Închizîndu-și mobilul. Mi-e teamă că va trebui să plecăm. — Naște? Martha Își scapă agenda și stiloul și se apleacă să le ridice, agitată. — O, Doamne! Dar nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Credeam că mai am trei săptămîni. — Ce se Întîmplă? spune Martha, ridicînd ochii din agendă. Ești gata pentru pozele În grădină? — Becky tocmai naște, spune Luke, Închizîndu-și mobilul. Mi-e teamă că va trebui să plecăm. — Naște? Martha Își scapă agenda și stiloul și se apleacă să le ridice, agitată. — O, Doamne! Dar nu mai avea destul de mult pînă la soroc? — Trei săptămîni, spune Luke. Nu mai are răbdare ăla micu’. — Te simți bine, Becky? se uită Martha atent la mine
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și să scape basma curată? Trebuie neapărat să-i dea cineva În vileag toate nelegiuirile și porcăriile. — Luke, trebuie să plec, zic, cu hotărîre subită. Ne vedem mai tîrziu. Vorbim despre asta diseară. Închid, apoi Încep să caut iute În agenda telefonică și, cînd găsesc numărul În memorie, Îl formez. Sună de patru ori, apoi Îmi răspunde cineva. — Dave Sharpness. — A, bună ziua, domnule Sharpness, zic. SÎnt Becky Brandon. — Doamnă Brandon! glasul răgușit se binedispune brusc. Ce Încîntare să vă aud din
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Nu mai cumpăr lenjerie de pat! E... Tac, În clipa În care sună la ușă. — O să vezi. Ies iute pe hol. — Un pachet pentru dumneavoastră, semnați aici, vă rog, murmură curierul În clipa În care deschid ușa. Semnez repede pe agenda lui electronică, Înșfac plicul de poștă rapidă și mă Întorc spre Luke, care tocmai iese În hol. — Luke, am ceva foarte important aici, Îmi dreg glasul. Ceva care ar putea... să schimbe radical lucrurile. Și te rog să Încerci să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Becky, spune Luke efectiv stupefiat. Nu Încetezi să mă uimești. — Te iubesc, zic dintr-odată. Pregătește-i pentru veste. Las receptorul În furcă și-mi dau părul de pe față, cu mîinile asudate. Iau cîteva guri de apă, apoi formez din agenda mobilului numărul firmei de curierat rapid cu care lucrează Luke și comand o bicicletă. Peste aproximativ o jumătate de oră, plicul va fi la Luke. Doamne, ce-aș vrea să-i văd fața cînd Îl deschide. — Bună, Bex! Tresar cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
au luat măsuri de prevedere, punându-și la adăpost caietele, alții au plătit pentru ușurința cu care le-au păstrat. Este cazul Tiei Șerbănescu, căreia, În 1988, i se confiscă pe aeroport, la plecarea din țară Într-o vizită turistică, agenda personală, păstrată În geanta de pe umăr; la Întoarcerea din călătorie Își pierde postul de ziarist, fiind mutată la secția de documentare, și i se retrage dreptul de semnătură În presă. Pentru același delict scriptural (e adevărat, de mult mai mari
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
între 7 decembrie 1944 și 1949. Redactor responsabil este V. Firoiu. În lipsa unui articol-program, orientarea publicației se poate deduce din conținutul ei, dedicat preocupărilor sociale și culturale ale femeii emancipate, active. Rubricile obișnuite sunt „Vedeta și căminul”, „Ei despre ele”, „Agenda săptămânii”, „Reportajul nostru social”, „Femei celebre”, „Cronica literară”, „Orizont literar”. Pornită din elanul reabilitării rolului și rostului cultural al femeii într-o societate în transformare, revista va eșua, sub influența ideologiei sovietice impuse, în organ de propagandă comunistă, cu viață
FEMEIA SI CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]
-
edit., București, 1971; N. Davidescu, Aspecte și direcții literare, pref. edit., București, 1975, Poezii. Teatru. Proză, pref. Const. Ciopraga, București, 1977; F. Aderca, Contribuții critice, I-II, pref. edit., București, 1983-1988; Pompiliu Constantinescu, Tudor Arghezi, București, 1994; E. Lovinescu, Sburătorul. Agende literare, III-VI, București, 1999-2002 (în colaborare cu Monica Lovinescu, Gabriela Omăt și Alexandru George); Izabela Sadoveanu, Cărți și idei, I-II, pref. edit., București, 2001. Repere bibliografice: George, Sfârșitul, II, 251-254; Gheorghe Grigurcu, Un critic damnat: N. Davidescu, ST
FERARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286983_a_288312]
-
Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 152-153; Teodor Vârgolici, Stările depresive ale lui E. Lovinescu, ALA, 2002, 605; Cornelia Ștefănescu, Repere pentru literatură, RL, 2002, 51-52; Teodor Vârgolici, E. Lovinescu la sfârșitul epocii sale, ALA, 2003, 656; Al. Săndulescu, Agendele literare ale lui E. Lovinescu, JL, 2003, 7-12. Al.S.
FERARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286983_a_288312]
-
rapide ale unor decizii - oarecum similar, din acest punct de vedere, cu activitatea în politica externă și în diplomație. Foarte rar instituțiile unui stat dispun de timpul și resursele necesare pentru a se distanța, din punct de vedere conceptual, de „agenda zilei” - cea care influențează în mod curent deciziile politice în stat - pentru a putea să dezvolte și să susțină prognoze pe termen lung. Analiza predictivă sau strategică nu este, desigur, apanajul unei organizații de informații/intelligence sau a vreunei alte
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
într-un sertar. Relația dintre informație și decizie este fundamentală pentru eficiența acțiunilor unui stat. Această relație trebuie gândită din perspectivă strategică, dar și managerială - decuplând munca de informații de influențele și presiunile politice de moment, dar conectând-o la agenda politică și la interesele perene ale securității naționale. Conectat acestor perspective, Războiul tăcut se termină cu o încercare de sinteză teoretică a fenomenului intelligence în care contrapune două mari direcții de înțelegere a acestui domeniu - cea deschisă cu milenii în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
1980s”, The Information Society, 1, nr. 1 (1981), p. 59. 7. Pentru această interpretare a relației dintre informațiile secrete și cele obținute din surse deschise, îi rămânem îndatorați lui Michael Herman, de la Nuffield College, Oxford, care a introdus propunerea pe agenda Convenției din 1989 a International Studies Association. De asemenea, informațiile obținute din surse deschise pot fi culese de o agenție secretă înainte ca ele să dobândească un caracter secret. De exemplu, în timpul războiului datele (cum sunt informațiile referitoare la sistemele
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a anilor 1966-1989, transpusă anterior în paginile a cinci tomuri de Jurnal (1997-2001). Diaristul consemnează momente ale scrisului, demersuri editoriale, impactul cu cenzura, secvențe din intimitatea familiei, reflecții asupra oamenilor, climatului literar și asupra propriei opere. Fără să fie o agendă strictă de laborator scriitoricesc, Jurnalul confirmă înclinația către retrospecție. M. alege calea unei mărturii care contează, ca document personal, în reconstituirea unei epoci frământate. SCRIERI: Rochia cu anemone, pref. Ion Lăncrănjan, București, 1966; Auroaica, București, 1967; Minciuna, București, 1967; Zborul
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
expresia clară, „liniară, geometrică, arhitecturală”, iar de la „rasa” sa de moldoveni, un anumit echilibru. Pagini de jurnal evocând ambianța de la Sburătorul au fost date la iveală de Monica Lovinescu (fiica criticului), Gabriela Omăt, Alexandru George și Margareta Feraru în Sburătorul. Agende literare (I-VI, 1993-2002). Dincolo de punctele de vedere amendabile, a devenit de mult evident că evoluția lui G. Călinescu, a lui Pompiliu Constantinescu și Perpessicius, cea a lui Vladimir Streinu și a lui Șerban Cioculescu au fost înlesnite de modelul
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Corespondență cu M. Dragomirescu și Elena Farago, îngr. și introd. C. D. Papastate, Craiova, 1976; Scrisori și documente, îngr. și pref. N. Scurtu, București, 1981; Opere, I-IX, îngr. Maria Simionescu și Alexandru George, introd. Alexandru George, București, 1982-1992; Sburătorul. Agende literare, I-VI, îngr. Monica Lovinescu, Gabriela Omăt, Alexandru George și, de la vol. III, Margareta Feraru, pref. Alexandru George, București, 1993-2002; Memorii. Aqua forte, îngr. Gabriela Omăt, București, 1998; Revizuiri, îngr. și introd. Ion Simuț, pref. Mircea Martin, Pitești, 2003
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Mihăilescu, E. Lovinescu și contemporanii săi, ST, 1993, 12; Gheorghe Grigurcu, Considerații asupra lui E. Lovinescu, RL, 1994, 2; Nae Antonescu, Jurnalul lui E. Lovinescu, ST, 1994, 4-5; Nicolae Manolescu, Mai este E. Lovinescu actual?, VR, 1994, 5-6; Gheorghe Grigurcu, Agendele lui E. Lovinescu, VR, 1994, 9-10; Aurel Sasu, Eul suveran. Paradigme lovinesciene, Cluj-Napoca, 1994; Borbély, Grădina, 51-61; Gheorghe Grigurcu, E. Lovinescu între continuatori și uzurpatori, postfață Monica Lovinescu, București, 1997; Dicț. analitic, III, 45-49; Valentina Marin Curticeanu, E. Lovinescu. Critic
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Pitești, 1999; Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, I-II, București, 1999-2001, passim; Dicț. esențial, 457-461; Eugen Dimitriu, Lovineștii, îngr. și pref. Constantin Severin, Suceava, 2001, 39-72, passim; Gabriela Omăt, E. Lovinescu... victimă a mitului eminescian, RL, 2002, 49; Nicolae Manolescu, „Agendele” lui Lovinescu, RL, 2003, 7; Săndulescu, Memorialiști, 146-161. C.C.
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
2003; Tot pentru libertate, București, 2003. Ediții: V. A. Urechiă, Scrieri literare, pref. edit., București, 1976; Pompiliu Eliade, Ce este literatura?, pref. edit., Cluj-Napoca, 1978; E. Lovinescu, Opere, I-IX, introd. edit., București, 1982-1992 (în colaborare cu Maria Simionescu), Sburătorul. Agende literare, I-VI, București, 1993-2002 (în colaborare cu Monica Lovinescu, Gabriela Omăt și Margareta Feraru); Ion Ghica, Scrisori către V. Alecsandri, pref. edit., București, 1997; Mateiu I. Caragiale, Sub pecetea tainei, text întregit și încheiat de edit., București, 1999. Antologii
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
mai ales de lipsa oricărei perspective realiste de viitor. De aceea, recunoașterea adevărului că tranziția postcomunistă este încheiată și că actuala societate românească este baza de la care pornim pentru construirea oricărui viitor pe care îl considerăm dezirabil nu intră pe agenda politică a principalilor actori ai societății. Alegerile din 2004 au dovedit acest lucru cu prisosință. Pentru prima dată în istoria politică a tranziției, în 2004, electoratul s-a împărțit în tabere aproximativ egale, iar rezultatul confruntării politice a fost un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lor politici. Am arătat mai sus că probabil tocmai acest lucru se va întâmpla, căci stabilizarea raporturilor dintre muncă și capital nu face parte din tranziția coordonată politic de clasa politică occidentală și, în consecință, nu este inclusă nici pe agenda clasei politice românești ca o restricție de origine europeană. Ca urmare, evoluția care va avea loc în acest domeniu va lua, cel mai probabil, forma unei tranziții spontane. Dar această tranziție spontană nu va fi în întregime liberă și nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Și aceasta nu în virtutea unei ideologii politice, ci a presiunii populației asupra unei guvernări incapabile să opună rezistență, chiar dacă ar fi dorit-o. Imediat ce noua putere s-a instalat legitim, în urma alegerilor din 1990, problema prosperității populației a ieșit de pe agenda clasei politice și nu a mai apărut nici până în zilele noastre. Din perspectiva prosperității, primul deceniu al tranziției a fost ambiguu. Șirul de transformări care a urmat a generat procese contradictorii. Așa cum am văzut și în cazul comunismului, prosperitatea este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prin mineriada din 1999, cu sprijin important din partea populației sărace, dar ele au putut fi ținute în frâu tocmai pentru că exista varianta politică a schimbării guvernării prin mijloace democratice. Prosperitatea populației nu a fost în nici un caz o prioritate pe agenda politică a postcomunismului. Ca majoritatea societăților și ca de fiecare dată în istoria sa, societatea românească postcomunistă a produs prosperitate pentru anumite grupuri sociale, în defavoarea altora. Această caracteristică începe acum, odată cu proiectul de europenizare, să devină inacceptabilă, din două motive
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]