6,939 matches
-
de oase, cu un randament bun la tăiere, cu o cantitate mai mare de proteine, cu o carne de calitate superioară, cu o creștere bună și o rezistență sporită la acțiunile factorilor fizico-chimici și a variațiilor de oxigen, precum și la agresiunile ecto și endoparaziților, prin protecția 165 imunitară conferită de cantitatea sporită de mucus și structura complexă a epidermului. Acest produs va răspunde cerințelor pieții, prin confortul eliminării desolzirii, dar mai ales unităților de procesare, care va reprezenta o verigă de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
are un caracter imediat neplăcut. Față de alte senzații, În cazul durerii, disocierea dintre aspectul mental și emoțional (durerea propriu-zisă) și aspectul senzorial (nocicepția), este prea puțin realizabilă. La om, limbajul desăvârșește percepția. Acesta este legătura dintre priza conștientă a unei agresiuni care amenință integritatea organismului și funcționarea unui sistem de alarmă perfecționat. Ajunsă la creier, informația devine conștientă. La nivelul centrilor superiori, ea provoacă un ansamblu de reacții fiziologice și comportamentale. Creierul va memoriza durerea și circumstanțele ei de apariție: chiar
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fi acută (apărută imediat după apariția leziunii), În anumite situații devenind durere cronică, semnificând percepția complexă a durerii. Modelul pentru această durere este durerea post-operatorie. Noțiunea de durerea acută trebuie Înțeleasă Într-un context psihologic propriu: nocicepție. Cu alte cuvinte, agresiunea fizică a organismului, provocată de stimulări nociceptive, este capabilă să amenințe integritatea organismului. Senzația indusă de aceste stimulări este asimilată unei dureri acute: ea este, În acest caz, alerta care va determina o atitudine de autoapărare (ca În reflexul de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
dureri acute: ea este, În acest caz, alerta care va determina o atitudine de autoapărare (ca În reflexul de retragere la o Înțepătură). Cunoașterea noțiunii de nocicepție este capitală pentru că ea reprezintă expresia periferică primară - prima durere. Tratamentele rapide, adaptate agresiunii, sunt eficace, putând stopa și modula transmiterea mesajului - durere (mesajul nociceptiv) către structurile centrale. În stări de criză, de urgență sau de deturnare a atenției În altă parte decât durerea, impulsurile noxice pot produce o durere mai slabă decât ar
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
noxe sau stimuli noxici potențiali. Nociceptorii sunt considerați specifici, iar stimulii noxici nespecifici. Nociceptorul este reprezentat de terminațiile libere arborescente ale fibrelor aferente (fibrele Aδ și C). Nociceptorul produce un semnal modificat față de cel normal, care poate fi interpretat drept agresiune de către sistemul nervos. Frecvența descărcărilor potențialelor de acțiune În nociceptor crește direct proporțional cu intensitatea stimulului noxic. Nociceptorul ar forma, deci, un avertisment precoce lezional. Primul neuron nociceptiv se găsește În ganglionul spinal dorsal, ale cărui terminații dendritice reprezintă nociceptorii
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
În spondilita anchilopoietică În urma procesului inflamator și fibrozitic care se desfășoară la nivelul leptomeningelui [131,132]. 2.2.4 Mecanisme generale patogenice implicate În artropatiile cronice 2.2.4.1 Inflamația reumatismală Inflamatia, proces fundamental de apărare a organismului Împotriva agresiunilor din mediul Înconjurător, a fost recunoscută ca proces reversibil Încă de vechii egipteni (1) și a fost descrisă printr-un set de simptifme (eritem, căldură, edem și durere) de Hipocrate, apoi de Celsus (secolele II-I Î.e.n.). Reluarea preocupărilor pentru
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a lovi în sau pe” ceea ce nu are legătură cu încetarea bruscă a bătăilor inimii cum se explică ,,oficial” moartea lui Eminescu. Peste numai o pagină, doctorul Nica formulează această concluzie posibilă: „Poate nu e exclusă eventualitatea unei a doua agresiuni din partea unui nebun, în afara celei descrise (cu piatra scăpată din praștie, din luna mai), care să fi cauzat așa cum am văzut moartea violentă a poetului despre care Hanrieta era sigură, informând-o pe Cornelia Emilian.” Firește, nu poate fi vorba
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
p.1055). Întrucât doctorul Leidesdorfer încă trăia, îi dă numele doar cu inițiala dar de Chibici-Râmneanu pare a nu avea nevoie să se ferească. Acesta, avocat la Căile Ferate Române, avea permis de liber parcurs în Europa. Istoria literară nu reține această agresiune a poetului asupra lui. El însuși nu o confirmă. Dimpotrivă, se cunosc versuri din manuscrisele poetului care i se dedică, „amicul Chibici” fiind, într-o variantă, chiar interlocutorul din Satira II („Cu evlavie cumplită / înghițeam pe regii lybici - / Unde sunt
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vor dezmembrarea statului român unitar, național și creștin! Ține ochii deschiși pentru a nu deveni iar victimă ca în anul 1940. Nu dezerta. Propaganda dezlănțuită acum de maghiari, inclusiv arborarea steagului secuiesc pe instituțiile românești, nu se va opri nicicând. Agresiunea lor continuă pentru a-și împlini scopul final, dezmembrarea statului român. Maghiarii, prin ei înșiși, fățiș, s-au dovedit neloiali chiar atunci când au jurat loialitate și indivizibilitate statului roman, când au primit funcții de miniștri. Nu vreau să deschid răni
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
o filozofie în domeniul lor de creație sau se dedică altor domenii în care doresc să introducă legi generale. Explicația ar putea fi următoarea. Este cunoscut că, la unii oameni, după o vârstă, schimbările de orice tip sunt percepute ca agresiuni asupra propriei persoane. Este momentul în care se produc primele degradări organice, iar individul dorește să se păstreze așa cum era, iar orice schimbare, în el sau în jurul lui, pare nefastă. Din acest motiv, unii nu își schimbă obiectele din jurul lor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
purta plete lungi, doi jandarmi l-au înșfăcat de păr și numai așa l-au putut domoli. Isvoranu, biruit și văzându-se amenințat, sări din stal în benoara fostei sale soții și se refugie acolo. Acest scandal fu cauza unei agresiuni în contra prefectului Hiotu.* Una din plăcerile favorite ale lui Isvoranu era să iasă seara pe Podul Mogoșoaiei și... să se lege de femei, cum se spune în limbajul popular. Câteodată, el și ceata luau scaune de la cofetăria Fialkovsky, le ducea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cofetăria Fialkovsky, le ducea până pe trotuarul Podului Mogoșoaiei (Calea Victoriei), chema câțiva vânzători de ziare pe cari îi comanda și le da ordin să ridice poalele femeilor care treceau. Și, cum pe vremea aceea cocote erau puține, cele mai multe victime ale acestor agresiuni erau femei măritate, femei cari de multe ori erau chiar la brațul bărbaților. Dar cine îndrăznea să se opună lui Ionel Isvoranu? Ionel Isvoranu întrebuința de multe ori pe acești vânzători cărora le distribuise numele fruntașilor partidului conservator de la guvern
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
execute. Anglia, pe de o parte, își urma politica ei de protectoare a creștinilor supuși Turciei. Partidul liberal englez cerea Turciei să se modernizeze și să schimbe politica față de creștini; însă, pe de altă parte, nu vedea cu ochi buni agresiunea rusească. Stăruințele Angliei pe lângă Poartă erau motivate, în mare parte, din dorința de a înlătura intervenția armată a Rusiei. Franța, care era încă prea slabă spre a face o mare politică europeană, dar în care clocea dorul revanșei, visa, încă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în cercurile diplo matice nu era o taină cum că Rusia se pregătește ca să atace Turcia. Atât ac ti vitatea bandelor bulgare, cât și războiul turco-sârbo-muntenegrean nu erau alt decât preludiul marelui război, nu erau alt decât o prefață a agresiunii rusești. Când se vor publica, mai târziu, documentele secrete ale epocii, se va vedea cum că, încă de pe timpul guvernului Catargiu au urmat tratative cu cercurile guvernamentale din București spre a hotărî România să intre în război alături de Rusia.102
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noastre“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 aprilie 1877“, MOF., nr. 112, 19/31 mai 1877, p. 3323). „moțiune Adunarea, pe deplin satisfăcută de explicările d-lui ministru de Externe: Considerând că Turcia, prin declarațiunile și actele sale de agresiune în contra României, a rupt singură vechile legături ce ne uneau cu dânsa și s-a pus în stare de rezbel [față] cu statul român; Luând act de declarațiunea guvernului că tunul român[esc] a răspuns deja la declararea de rezbel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
statul român; Luând act de declarațiunea guvernului că tunul român[esc] a răspuns deja la declararea de rezbel făcută de Turcia; Adunarea Națională recunoaște starea de rezbel [ce este] creată României prin însuși guvernul otoman; Aprobă atitudinea guvernului față cu agresiunea streină, se razimă pe sentimentul de dreptate al Marilor Puteri garante, care de la Tratatul de Paris au luat sub scutul lor dezvoltarea individualității politice a României. Având plină încredere în energia și patriotismul guvernului, îi dă auto rizarea ca, cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le mai scoatem”, m-a întrerupt el, complet absent la replica mea, cu gîndul încă la succesul acelei nopți. *Singur în redacție, azi am citit un buletin (nr. 42/1981) al Ambasadei Republicii Islamice Iran la București. Cuprinde două articole: „Agresiunile lui Saddam și comploturile americanilor” și „Une guerre imposée” (Un război impus), pe care le găsesc interesante ca „discurs al victimei” și „discurs progresist”. După opinia celor ce le-au scris, războiul dintre Irak și Iran a fost declanșat pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în ultima lui secvență călătoream pe acoperișul unui autobuz deteriorat. O mulțime apărută de nu știu unde încerca să oprească „hardughia”. Cînd a reușit, șoferul și alți cîțiva inși au fost extrași de la locurile lor și maltratați. Nu-mi era frică, dimpotrivă, agresiunea celor de jos mă întărîtase. Am aruncat o frînghie înnodată (de unde o aveam?) în jurul unui soldat din mulțime pentru a-l imobiliza. Am început să-l trag spre mine; voiam pur și simplu să-l bat. Înainte de a reuși, m-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să explic premisele activității mele didactice din ultimul an, conținutul și scopul ei. Deoarece disciplinele umaniste sunt neglijate în învățământul nostru de azi și, odată cu ele, formarea culturală și spirituală a tinerilor, ei sunt astfel insuficient pregătiți să țină piept agresiunilor interioare și exterioare, de orice natură ar fi ele. Prin orele mele și cred că orice profesor ar trebui să aibă în vedere, pe lângă latura pur informativă, și formarea spirituală a elevilor săi , deci prin orele mele am încercat să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
identității la personaje, printr-un jalnic și ireversibil proces de omogenizare, este posibilă datorită destrămării trăirilor interioare sub imperiul fricii, acest corp străin ce s-a strecurat în conștiințe. Omul lui Ionescu e fără apărare în fața ei. Dar Béranger rezistă agresiunii tocmai prin viața lui afectivă, rămânând fidel prieteniei, iubirii și umanității din el. Viața interioară, deci afectivitatea, îl apără pe om de înstrăinare. Rămân ceea ce sunt. Sunt o ființă umană. O ființă umană... Voi rămâne om până la capăt sunt ultimele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fi lipsit de dragostea semenilor mei. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, București, ianuarie 1985, difuzată la 18 iunie 1985 Apel către sufletul creștin Există sau cel puțin ar trebui să existe un drept minim de apărare pe care individul să-l exercite împotriva agresiunii desfășurate asupra lui de către organele de Securitate. De acest drept suntem total lipsiți. Dacă unele categorii de bruscați se apără cu aceeași monedă (violență pentru violență), în cazul acestui tip de agresiune opoziția dură, chiar și în cazul legitimei apărări
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
apărare pe care individul să-l exercite împotriva agresiunii desfășurate asupra lui de către organele de Securitate. De acest drept suntem total lipsiți. Dacă unele categorii de bruscați se apără cu aceeași monedă (violență pentru violență), în cazul acestui tip de agresiune opoziția dură, chiar și în cazul legitimei apărări, devine fatală. Pentru intelectual însă, singura reacție este apărarea prin cuvânt. Dacă l-am parafraza pe Titulescu, ar trebui să spunem că dreptul, politica, literatura și, firește, religia țin de esența publicității
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
parafraza pe Titulescu, ar trebui să spunem că dreptul, politica, literatura și, firește, religia țin de esența publicității, fie ea orală sau scrisă. Există oare în țara noastră posibilitatea unei asemenea publicități, fie și numai pentru a te apăra împotriva agresiunii organizate? Nu există! Puterea Securității este nelimitată. Ea își este sieși lege și nu se teme de nimic, nu se sfiește de niciun abuz. Ea arestează și trimite în judecată pe cine vrea, iar tribunalele militare îi execută dispozițiile. De pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un alt subiect asupra căruia, poate, vom reveni cu un alt prilej.) Și acum, faptele propriu-zise. Duminică 8 martie, de Ziua femeii, la orele 9,30 dimineața, locatara apartamentului nr. 3 (Teea Iancu), femeie singură, se trezește ținta unei furibunde agresiuni. Instigatorii, Împreună cu alți inși, recrutați de ei sau contaminați de eroicul lor exemplu, escaladează balconul apartamentului (după ce În prealabil Îi spărseseră toate geamurile) și năvălesc În casă. Câțiva dintre huligani o imobilizează pe Teea Iancu, o lovesc cu picioarele, cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
organele de ordine, lucrători ai Circii 13-Miliție, care descind la fața locului, Îndeamnă la liniștirea spiritelor și se retrag. Maltratarea locatarei și devastarea apartamentului continuă cu o furie sporită. Lucrătorii miliției revin, apelează din nou la liniște, se retrag. Furibunda agresiune continuă. Reprezentanții ordinii revin pentru a treia (și ultima) oară, propovăduind din nou blândețea. Banda părăsește terenul când se plictisește, când obosește. Incredibil, dar lucrurile chiar așa s-au petrecut! În plin București, În plină zi, sub ochii unui Întreg
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]