12,606 matches
-
munca lor de protejare a naturii. Ce mult îmi place când îl aud horind pe Tudor Gheorghe despre natură: Au înnebunit salcâmii / De atâta primavăra,/Umblă despuiați prin ceruri/ Cu tot sufletu-n afară/Și l-au scos de dimineață/Alb și încărcat de rouă/ Cu miresme tari de ceruri/ Smulse dintr-o taină nouă/Au înnebunit salcâmii/ Și cu boala lor odată/S-a-ntâmplat ceva îmi pare/Și cu lumea asta toată/Păsările aiurite își scot sufletul din ele
PLEDOARIE PENTRU VIATA de CAMELIA COSMA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345026_a_346355]
-
mână pe-aleile de soare pline din ochi umezi de copil. Mâini tandre pline de bunătate unse cu mirul sufletului aprins în candelă nestinsă. Tăciuni de noapte troienită de iarnă, pădure cu trup de sirenă în păr cu luceferi senini, albul căzut în genunchi la ceas de rugăciune. *********************** MAMA... MAMA... MAMA... PORTRET... UITAT DE TIMP! Tot în deschiderea manifestării, s-a dat citire MANIFESTULUI POZITIVISMULUI - crezul literar-artistic al revistei Armonii Culturale, formulat în lucrarea DINCOLO DE ALBASTRELE PLOI (Gheorghe A. Stroia) - volum
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344997_a_346326]
-
Răni și iar răni. Of, mamă! Cum mai sângerează noaptea, pic!, pic! și-și plânge de milă, singură-singurică. Lacrimi și sânge se contopesc - bleu, roziu, gălbui se scurg pe văi și acuși o să ajungă și în iaz și o să întineze albul păsărilor. Doaaamne, Dum-ne-ze-u-le, ce păsări!!! În viața mea n-am mai văzut păsări așa mari! Mamă, parcă ar fi pernele matale plutind pe apă. Și acu iazul, zici că se cheamă Balta Miresei?...” Se uită în urmă spre cătun așteptând
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
caișii, zarzării. La tine a înflorit piersicul? S-au bulucit peste ei cireșii, vișinii. Au urmat, perii și merii. Castanii au aprins lumânări la festin. Salcâmul și liliacul s-au îmbătat în mirosul propriu. Rușinoși, bujorii s-au bucălat din alb în roz și apoi în roșu aprins. Eu și nucul, n-am participat. Ne cânta cucul, iar noi superstițioși ne căutam de mărunțiș. N-aveam un chior. Te-am așteptat să vii. Știi, anul trecut, au tăiat mesteacănul. N-am
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
Cu unelte speciale/ A pictat totul, în cale.// A-nceput c-o tușa fină/ Pentru rază de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpănă de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii goi și înghețați/ Tot în alb sunt îmbrăcați.// Chiar și biată pisicuța/ Are-o pată pe lăbuța,/ Nici cățelul n-a scăpat,/ Tot cu alb e colorat.// Iar aleea e pavata/ Cu un covoraș de vata./ Ce culoare-a folosit,/ Mai rămâne de ghicit!” Personificări, sintagme
PASTEL DE BORANGIC (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345062_a_346391]
-
una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpănă de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii goi și înghețați/ Tot în alb sunt îmbrăcați.// Chiar și biată pisicuța/ Are-o pată pe lăbuța,/ Nici cățelul n-a scăpat,/ Tot cu alb e colorat.// Iar aleea e pavata/ Cu un covoraș de vata./ Ce culoare-a folosit,/ Mai rămâne de ghicit!” Personificări, sintagme rare, hiperbole, epitete, comparații, întreg arsenalul figurilor de stil stă la dispoziția autoarei pentru a zugravi cât mai fidel
PASTEL DE BORANGIC (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345062_a_346391]
-
un covoraș de vata./ Ce culoare-a folosit,/ Mai rămâne de ghicit!” Personificări, sintagme rare, hiperbole, epitete, comparații, întreg arsenalul figurilor de stil stă la dispoziția autoarei pentru a zugravi cât mai fidel portretul Iernii și al naturii învesmântate în alb. Spiritul ludic este la el acasă, daca ne gândim la jocurile hibernale, la schiuri, bob, săniuțe, bulgăreală cu zăpadă, Omul de Zăpadă, personaj nelipsit din orice carte care se respectă. Versuri frumoase, accesibile, din care copilul poate învăța multe despre
PASTEL DE BORANGIC (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345062_a_346391]
-
în strofe cu rimă, ele sunt adresate copiilor de grădiniță și școala primară. Poeziile sunt felicitări ilustrate stil tablou, de cea mai bună calitate. Anotimpul hibernal este văzut prin ochii copilăriei, cu bucuria anticipării zăpezii (Roi de fluturi, Alb anotimp, Alb), a sosirii lui Moș Crăciun (Vis de iarnă), a colindelor tradiționale (Că odinioară...), cu emoția pregătirii căminului pentru Sfanțul Crăciun (Povestea Iernii). Versurile acestea sunt și o carte subtilă de învățătură. Învăța elevul să numere (Știți voi?), să deosebească nuanțele
PASTEL DE BORANGIC (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345062_a_346391]
-
din România sunt așa dezordonați și neputincioși în a se supune unei ordini și rânduieli, pentru că așa sunt românii. Poporul român este împrăștiat din fire, iată nu mai avem nici dacul, nici creștinul de altădată; acum se căsătoresc negru cu alb, ortodoxul cu protestantul, catolicul cu africanul, țiganul cu românul, încât firea, la un moment dat, structura psihologică, se schimbă. Tot acest amalgam de națiuni dă naștere acestor răutăți și acestor blestemății pe care le avem în familiile noastre. Însă nu
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
pornește, și-n teacă vântul spada-și răsucește. Și iată-i străbătând întinsa câmpie, în calea de-ntoarcere alb-argintie. Dar, vai! noaptea-și arată mâhnirea și iute își pune pe zări stăpânirea! Dhii! Caii se-avântă prin iureșul iernii când albul zăpezii cânta noi vecernii. Cu sângele-n clocot, sărutul pe buze, cu inima plină de-ale dragostei muze, nerăbdător mână caii spre casa lui mare, visând la logodnă și-a ei celebrare, de unde chiar mâine, frumoasa mireasă îi va fi
MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345073_a_346402]
-
Acasa > Strofe > Timp > ELENA ARMENESCU - ÎMPĂRTĂȘIRE DE LUMINĂ (POEM) Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 744 din 13 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Miroase a alb și a văzduh nuntit In mine Doamne cu lumini ai miruit Tot freamătul și toată căutarea Adormite în sămânța lor, ca floarea. Aici vin Îngerii Stelari să se adape Din fluviu de lumină, nu din ape Vor revărsa apoi întremător
ÎMPĂRTĂŞIRE DE LUMINĂ (POEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345175_a_346504]
-
Floare de lotus înflorită tot în lumină Cu miez auriu străluce pe creștet la cină. Veniți să ne veselim...Aliluuuiaaa In inimi să ardem smirna și tămaia Mireasma gândului bun va cuprinde Cerul și Pămantul cât se-ntinde! Miroase a alb și a văzduh nuntit Tu, Doamne cu lumini ai miruit Din nemărginirea Ta toată ființa, Primește Bunule acum recunoștința! Elena ARMENESCU București 6 ianuarie 2013 Referință Bibliografică: Elena ARMENESCU - ÎMPĂRTĂȘIRE DE LUMINĂ (POEM) / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎMPĂRTĂŞIRE DE LUMINĂ (POEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345175_a_346504]
-
au început să cearnă. Doar Cerurile ne primesc ofranda Arce de curcubeie în cunună Cu gânduri line prinse-n flori de lună Când pe pământ mai joacă sarabanda Fals deșănțat și ură și minciuni. Trăim tăcuți, cu sufletul plângând De alb, de pace, de frumos flămând Dar ne găsim speranța-n alte lumi... Suntem destine-nțepenite-n brumă Și-n ierni pătrunse-n vieți năpăstuite Ni-s visele dorinți neîmplinite Iar noi cobaii tăi, lume nebună! Plecăm din noi în fiecare iarnă Și
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
cu frunțile supte nisipuri, clepsidre-acareturi terestre ore, secunde-ncălcând legământul suflete-aprinse torțe de gânduri pribege acropole albe, umbre de timp ruguri de doruri, focuri nestinse umeri de flăcări blesteme trudind să dezlege iubire, tăcere, speranță și-un alt anotimp... SIMFONIE ÎN ALB... Simfonie în alb... visul de-acasă Cedri din Troodos topindu-și veșmântul Ghețuri trudind să ucidă cuvântul Stropi de sudoare pe frunte-mi apasă. Căldură în suflet, alb în privire O insulă rece, ce iarnă sihastră... Marea cântând simfonia albastră
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
nisipuri, clepsidre-acareturi terestre ore, secunde-ncălcând legământul suflete-aprinse torțe de gânduri pribege acropole albe, umbre de timp ruguri de doruri, focuri nestinse umeri de flăcări blesteme trudind să dezlege iubire, tăcere, speranță și-un alt anotimp... SIMFONIE ÎN ALB... Simfonie în alb... visul de-acasă Cedri din Troodos topindu-și veșmântul Ghețuri trudind să ucidă cuvântul Stropi de sudoare pe frunte-mi apasă. Căldură în suflet, alb în privire O insulă rece, ce iarnă sihastră... Marea cântând simfonia albastră Ruine ce-ascund
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
trudind să dezlege iubire, tăcere, speranță și-un alt anotimp... SIMFONIE ÎN ALB... Simfonie în alb... visul de-acasă Cedri din Troodos topindu-și veșmântul Ghețuri trudind să ucidă cuvântul Stropi de sudoare pe frunte-mi apasă. Căldură în suflet, alb în privire O insulă rece, ce iarnă sihastră... Marea cântând simfonia albastră Ruine ce-ascund povești de iubire. Destine strivite în mituri străvechi Zei și zeițe râvnind „paradisul” Vise ce mor înecate-n abisul În care nisipul și marea-s
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
armonie”. Și multe vise am avut și noi atunci... În imediata apropiere, în partea dreaptă, era „ascunzătoarea” lui Mihai Viteazul, cum rămăsese în amintirea urmașilor. În preajma lacului erau cele două chioșcuri, al lui Eminescu și al lui Slavici, vopsite în alb strălucitor și încărcate de ghirlande de flori. În anii următori s-au mai făcut și alte adaosuri: statuia lui Eminescu, operă sculptorului Mihai Onofrei, executată după fotografia lui Eminescu făcută de pictorul-fotograf polonez Franz Duschek. Au mai fost adăugate și
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
fost adăugate și corpuri noi de clădire. În cealaltă parte a castelului era grădină care putea să te trimită cu gândul la frumusețile Raiului. Era străbătuta de ălei mărginite de flori, din loc în loc cu arcade de lemn, vopsite în alb, pentru trandafiri cățărători care formau adevărate bolti. Erau și două bazine cu pești exotici și înconjurate de flori de origine mediteraneană. Între anii 1851-1853, în imediata apropiere, Ioan Oteteleșanu a înălțat o frumoasă biserică cu hramul Sfinților Împărați Constantin și
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
eliberată de dorință aurului și a averii pe care să le înlocuiască cu mireasma fanului cosit, cu frumusețea macilor înfloriți, cu doine ascultate în fapt de seară pe pragul casei bătrânești, cu seninul cerului, si oceanul de stele, cu puritatea albului zăpezilor și treptat cu toate minunile simple care dau sensul cel mai profund al vieții. Senectutea te eliberează de gânduri ascunse, de calcule impure, lăsându-ți loc pentru armonie, echilibru, măsura în tot ce faci, te întoarce spre nevinovăția din
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Adevărului”: „Am și eu speranțe că voi călca pe urmele mai tînărului meu coleg, mai tânăr cu 100 de ani, și că urmașii Patriarhului mă vor blagoslovi cu titlul de sfânt”. Vorbele acestea au căzut ca un trăznet peste noi. Albul din jur parcă căpătase culoarea cenușie. -Iartă-i Doamne că nu știu ce fac! am auzit vocea Sfintei Marii venind de undeva de un Sus inaccesibil nici îngerilor. Când m-am trezit era dimineață și la „Radio Actualități” un grup de studenți teologi
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
-ti interpretezi rolul, să înveți replicile pe moment iar dacă uiți textul și n-ai sufleur ... să improvizezi. Comedie ... dramă..tragedie ... te adaptezi ... un actor versatil care schimbă costumele și măștile după fiecare act. Uneori, scenariu-i o foaie în alb, o completezi din mers adăugând faptul că faci regie de culise. Atât ... până aici.. apoi o iei de la capăt. Totu-i reversibil.. nu știm cine suntem, de unde venim..ne amăgim cu siguranța unei stabilități inexistente în realitate. Totu-i relativ
DOAR..ATÂT.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345286_a_346615]
-
de veghe, înmiresmare! Din vecii vecilor și peste veacuri încă Numai când ești vioară, Iubirea-n tine cântă! SEARĂ DE MIRACOL Spre brad, doar prietenia ne cheamă în păduri Semnându-ne trecerea sub generoșii aștri puri Întunecimea se topește sub albul nostru gând Se mistuie ca seva spre înfloriri curgând Simțirea în vârtejuri, ori în taifun dezlănțuit Ne năvălește rodind a neuitare și alint In seara asta de miracol cu stelele-n robire Pentru întâia oară tu m-ai supus, Iubire
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
mă -nalț acum din lut Si -n dans himeric, în lumină mă strămut! STRUNĂ AM DEVENIT Strună am devenit și arc în așteptare În sunetul zăpezilor eu îți ascult galopul Azi viscolul îmi pare cântec ce-mi aduce Prinos de alb, înfiorata-ți tandră voce, Rugămintea din privirea-ți cu păcat Ce din barbară în zeiță m-a schimbat Și suverană în imperiul de atingeri, Al simțirii ce te-a trezit din stingeri Pe tine ce altădată erai vartej de foc
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
2013 Toate Articolele Autorului Articol de Viorica POPESCU PRIMĂVERI BRAȘOVENE Devenite tradiționale, sărbătorile culturale ale filialei Ligii Scriitorilor Brașov și-au câștigat o adevarată reputație de reper cultural, manifestat cu predilecție în tandem cu adierile primăverii și reînnoirea speranțelor din albul hibernal către verdele crud al Mărțișorului cu alaiul sau de ghiocei și surâs de soare, în concert de pițigoi. O primă sărbătoare -15 Ianuarie 2013 -s-a bucurat de un real succes și o înaltă vibrație artistică, grație poeziilor, comentariilor critice
PRIMĂVERI BRAŞOVENE, DE VIORICA POPESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345313_a_346642]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > NINGE ASTĂZI, IAR CU FLORI DE TEI Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 809 din 19 martie 2013 Toate Articolele Autorului Azi, alb te înfășor în necuvinte Să-mi mai astâmpăr foamea de zăpadă; Deși-mi doresc să mi te știu fierbinte O lacrimă țâșnind dintr-o baladă... Și mă ascund într-un mănunchi de doare, Când peste dimineți răsari din vise Un
NINGE ASTĂZI, IAR CU FLORI DE TEI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345333_a_346662]