18,056 matches
-
lui z (maximul perechii pe care este j decisiv), atunci preferințele sale sunt minmax 1; b) un individ are preferințe minmax 2 dacă alternativa care este minimul perechii pe care el este decisiv, este maximul oricărei perechi care conține acea alternativă și care conține o alternativă care se află în perechea pe care celălalt individ este decisiv. Clarific această idee reluând exemplul prezentat mai sus: presupunem că (x,y) este perechea de decisivitate libertariană a individului i, și că (z,w
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care este j decisiv), atunci preferințele sale sunt minmax 1; b) un individ are preferințe minmax 2 dacă alternativa care este minimul perechii pe care el este decisiv, este maximul oricărei perechi care conține acea alternativă și care conține o alternativă care se află în perechea pe care celălalt individ este decisiv. Clarific această idee reluând exemplul prezentat mai sus: presupunem că (x,y) este perechea de decisivitate libertariană a individului i, și că (z,w) este perechea de decisivitate libertariană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
posibilitate (a se vedea secțiunea 6.1.4*). De menționat că al doilea tip de preferințe minmax îl implică pe cel dintâi. 6.1.4. Reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale În primul rând, voi face o distincție între alternative simple și alternative conjuncte. O alternativă simplă (sau o subalternativă<footnote Această a doua denumire indică mai clar faptul că, în cazul paradoxului Sen, avem de-a face cu alternative care conțin, de fapt, două alternative unite printr-o conjuncție
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vedea secțiunea 6.1.4*). De menționat că al doilea tip de preferințe minmax îl implică pe cel dintâi. 6.1.4. Reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale În primul rând, voi face o distincție între alternative simple și alternative conjuncte. O alternativă simplă (sau o subalternativă<footnote Această a doua denumire indică mai clar faptul că, în cazul paradoxului Sen, avem de-a face cu alternative care conțin, de fapt, două alternative unite printr-o conjuncție. footnote>) se referă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1.4*). De menționat că al doilea tip de preferințe minmax îl implică pe cel dintâi. 6.1.4. Reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale În primul rând, voi face o distincție între alternative simple și alternative conjuncte. O alternativă simplă (sau o subalternativă<footnote Această a doua denumire indică mai clar faptul că, în cazul paradoxului Sen, avem de-a face cu alternative care conțin, de fapt, două alternative unite printr-o conjuncție. footnote>) se referă la acțiunea unui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertariene minimal-raționale În primul rând, voi face o distincție între alternative simple și alternative conjuncte. O alternativă simplă (sau o subalternativă<footnote Această a doua denumire indică mai clar faptul că, în cazul paradoxului Sen, avem de-a face cu alternative care conțin, de fapt, două alternative unite printr-o conjuncție. footnote>) se referă la acțiunea unui singur individ, e.g. x: „citesc cartea” (1); y: „nu citesc cartea” (0). O alternativă conjunctă se referă la acțiunea unui individ în raport cu acțiunea altui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
face o distincție între alternative simple și alternative conjuncte. O alternativă simplă (sau o subalternativă<footnote Această a doua denumire indică mai clar faptul că, în cazul paradoxului Sen, avem de-a face cu alternative care conțin, de fapt, două alternative unite printr-o conjuncție. footnote>) se referă la acțiunea unui singur individ, e.g. x: „citesc cartea” (1); y: „nu citesc cartea” (0). O alternativă conjunctă se referă la acțiunea unui individ în raport cu acțiunea altui individ. e.g. x: „citesc cartea și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că, în cazul paradoxului Sen, avem de-a face cu alternative care conțin, de fapt, două alternative unite printr-o conjuncție. footnote>) se referă la acțiunea unui singur individ, e.g. x: „citesc cartea” (1); y: „nu citesc cartea” (0). O alternativă conjunctă se referă la acțiunea unui individ în raport cu acțiunea altui individ. e.g. x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0), z: „citesc cartea și tu citești cartea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0), z: „citesc cartea și tu citești cartea” (1,1), w: „nu citesc cartea și tu citești cartea” (0,1). În al doilea rând, prin alternative personale unui individ înțeleg acele alternative care variază numai în ceea ce privește comportamentul unui individ, e.g. x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0). Perechea (x,y) îmi este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0), z: „citesc cartea și tu citești cartea” (1,1), w: „nu citesc cartea și tu citești cartea” (0,1). În al doilea rând, prin alternative personale unui individ înțeleg acele alternative care variază numai în ceea ce privește comportamentul unui individ, e.g. x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0). Perechea (x,y) îmi este personală deoarece singurul comportament care variază
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în ceea ce privește comportamentul unui individ, e.g. x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0). Perechea (x,y) îmi este personală deoarece singurul comportament care variază este al meu. Alternativele simple, alternativele conjuncte și alternativele personale unui individ pot primi următoarele denumiri tehnice: alternativele simple care compun alternativele conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
unui individ, e.g. x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0). Perechea (x,y) îmi este personală deoarece singurul comportament care variază este al meu. Alternativele simple, alternativele conjuncte și alternativele personale unui individ pot primi următoarele denumiri tehnice: alternativele simple care compun alternativele conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0). Perechea (x,y) îmi este personală deoarece singurul comportament care variază este al meu. Alternativele simple, alternativele conjuncte și alternativele personale unui individ pot primi următoarele denumiri tehnice: alternativele simple care compun alternativele conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0). Perechea (x,y) îmi este personală deoarece singurul comportament care variază este al meu. Alternativele simple, alternativele conjuncte și alternativele personale unui individ pot primi următoarele denumiri tehnice: alternativele simple care compun alternativele conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cartea și tu nu citești cartea” (0,0). Perechea (x,y) îmi este personală deoarece singurul comportament care variază este al meu. Alternativele simple, alternativele conjuncte și alternativele personale unui individ pot primi următoarele denumiri tehnice: alternativele simple care compun alternativele conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x,y) îmi este personală deoarece singurul comportament care variază este al meu. Alternativele simple, alternativele conjuncte și alternativele personale unui individ pot primi următoarele denumiri tehnice: alternativele simple care compun alternativele conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care variază este al meu. Alternativele simple, alternativele conjuncte și alternativele personale unui individ pot primi următoarele denumiri tehnice: alternativele simple care compun alternativele conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt aciclice și complete. Mai simplu, fiecare individ trebuie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt aciclice și complete. Mai simplu, fiecare individ trebuie să aibă o preferință aciclică și completă pe x aspectele care îl privesc, e.g. reluând cazul alegerii cantității de muncă, dacă avem patru alternative: : , adică 1m este angajat part-time și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt aciclice și complete. Mai simplu, fiecare individ trebuie să aibă o preferință aciclică și completă pe x aspectele care îl privesc, e.g. reluând cazul alegerii cantității de muncă, dacă avem patru alternative: : , adică 1m este angajat part-time și 2m nu este angajat;, adică 1m este angajat full-time și 2m este angajat part-time; : (0,0.5)z , adică 1m nu este angajat și 2m este angajat part-time, și : (0.5,1)w , adică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
caracteristică mai puțin evidentă: x aspectele perechilor de pe care se aplică procedura paretiană (cele în care avem unanimitate) sunt incoerente cu x aspectele din decisivitatea(tățile) libertariană(e). Voi explica această idee folosind cazul prude vs. lewd (original). Mai întâi alternativele: x (1,0) - prude citește cartea și lewd nu o citește, y (0,1) - prude nu citește cartea și lewd o citește, și z (0,0) - prude nu citește cartea și lewd nu o citește. Presupunem că prude preferă pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lewd, iar lewd preferă pe y lui z. Să împărțim acum pe x aspecte : prude preferă în sfera sa personală pe 0 lui 1, iar lewd preferă în sfera sa personală pe 1 lui 0; în sfera publică (adică în ceea ce privește alternativele care nu se află în sfera personală a nimănui) prude preferă pe 1 lui 0 și lewd pe 0 lui 1. Așadar, mai întâi, prude preferă 0 lui 1 apoi, pe 1 lui 0 și invers, lewd preferă mai întâi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru societăți reale am în vedere intuiția, destul de puternică, potrivit căreia o soluție a paradoxului libertarian ar trebui să funcționeze în condițiile cerute de o societate reală, i.e. pentru un număr mare de indivizi și pentru un număr mare de alternative. De asemenea, o cerință intuitivă este aceea că, atunci când am hotărât că există un mod (în funcție de x variante ) care justifică recunoașterea drepturilor individuale, atunci acest mod trebuie aplicat ori de câte ori condițiile sunt îndeplinite. Acesta este argumentul pentru a acorda un număr
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
discuta, pe larg, această problemă, în paginile care urmează). În plus, o soluție pentru paradoxul libertarian ar trebui să funcționeze pentru orice număr de strategii (voi defini în paginile ce urmează). Toate acestea, funcționarea pentru orice număr finit de indivizi, alternative, strategii și pentru un număr egal de decisivități cu numărul de x variante , sunt subsumate ideii de eficacitate pentru societăți reale. În ceea ce privește condiția de fidelitate ideologică, aceasta are la bază intuiția că, dacă vorbim despre libertarianism și drepturi individuale în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
reale (esr) Pe scurt, aceasta pretinde unei soluții să: a) elimine inconsistența pentru cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor ; b) elimine inconsistența pentru societăți cu orice număr finit de indivizi, orice număr finit de alternative conjuncte și orice număr finit de strategii; c) să folosească o condiție libertariană coerentă. a) Eliminarea inconsistenței pentru cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor . Condiția libertariană introdusă de Sen în (1970a), (1970b) acordă decisivitatea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiție libertariană coerentă. a) Eliminarea inconsistenței pentru cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor . Condiția libertariană introdusă de Sen în (1970a), (1970b) acordă decisivitatea individuală pe „cel puțin o pereche” [Sen, 1970b, p. 153] de alternative (x-variante), nefiind însă clar dacă este vorba despre una sau mai multe. În (1977), Breyer denumea această condiție „liberalism pe probleme” [Breyer, 1977, p. 46] și elimina ambiguitatea definiției lui Sen, acordând „exact” [Breyer, 1977, p. 48] câte o decisivitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]