7,971 matches
-
unui somn agitat. - Dacă dorești, îți pot face o cafea. - Ești amabil. Ce urmează după aceea, scaunul electric? - Nu, funia. Cunoști procedura, doar ai scris, la un moment dat, și despre așa ceva. Să nu uiți săpunul, e păcat să nu alunece viața, încetul cu încetul, către lumea de dincolo... Nu putu să râdă. Poate că Magicianul dorise o glumă, cu toate că privirea de metal numai asta nu sugera. - Aha, suntem pe stil vechi. Funie, săpun, nici măcar un pistol apărut din senin, cu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Van Goch, al unui Maupassant, ori a lui Nieszche.da, a lui Niestszche! sublinie el. Câtă suferință, câtă.!” Și, Iorgu continuă să rămână adâncit în gânduri, cu privirea adâncită în gol. Vasilica, lipită de el, rămăsese fără glas. O stea alunecă liniștit pe cer și dispăru în întuneric. ”... E o orionindă!... murmur el rar, e vremea lor !” În tăcerea nopții de toamnă, freamătul copacilor, al crizantemelor.par glasuri omenești care povestesc întâmplări dureroase din viața de demult. Pe cerul senin, plin
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
să fugă după ea să-i sărute mâna... dar, picioarele ca de plumb îl țintuiau locului. O adrmira din tot sufletul... Pentru o clipă, bătrânul Iorgu se trezi din torsul caierului de amintiri frumoase, dar, numai pentru o clipă... pentru că alunecă în altele... Te-așteaptă un om... ...Era iama... într-o seară de februarie... Cheia se răsuci în ușă și în prag, apăru Vasilica încărcată cu pachete în brațe. ”- Ce s-a întâmplat, Fata. ?!” o întreabă el îeșindu-i în cale. ”- Nimic
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
din cimitir se clătinau în răstimpuri, la câte o bătaie slabă de vânt. O pasăre străbătu, la mică înălțime, cimitirul cu un țipăt ascuțit sfâșiindu-i pacea... Într-un vârf de copac, înalt, o ciocănitoare își scutura râsul sacadat... Soarele aluneca încet pe cer cu norii ca niște fuioare de fum negru după dânsul. Iorgu cu Emil încă de dimineață, în genunchi lângă mormântul cu țărâna încă proaspătă, după ce au aprins candela și l-au atămâiat, după datină, se închinau pentru
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
putea. Imaginația scăpătată din frâiele voinței, se desfășura vertiginos... gândurile urmau unele după altele ca un film mut, fără sonor, ca un film șters care se derula la nesfârșit fără nici o noimă. Pleoapele îi căzură grele ca de plumb, și alunecă într-un somn ușor, ușor cu visare... ...Se făcea că era în miez de noapte și Iorgu dormea profund... Deodată sună telefonul. ”- Oare, cine să fie la ora asta ?!” se întrebă el în somn, căutând prin întuneric telefonul. La capătul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
încearcă să meargă prin cameră, dar picioarele nu-l țineau... Tremura de febră. Se sculă din nou. Și, totuși nu se lasă pradă bolii. Luptă cu boala nu vroia să se lase doborât... Până la urmă pleoapele îi căzură grele și alunecă într-un somn adânc si linistit. ... A doua zi de dimineață, răsuci cheia în usă si plecă la cimitir la Fata lui, să aprindă candela si să se roage... Către amiază se întorcea acasă. Apoi, simțind cum îl goneste urâtul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pământ pentru o scurtă ședere. Există ceva foarte sigur și foarte frumos ”dincolo”... Acestea au fost ultimile cuvinte așternute pe hârtie de marele savant... Era trecut de miezul nopții... Dialogul interior, fără sfârșit, îl obosise... pleoapele îi căzură grele și alunecă lin într-un somn adânc... A plecat ca un gând !... ... De Sf. Maria de ziua Nașterii Maicii Domnului... Se împlinea un an de zile de când Vasilica a suferit accidentul vascular cerebral. Se înnoptase demult. Iorgu stătea, nu mai știa de când
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
acasă... Atunci, Iorgu amuțit în fața acestei tristeți fără margini, o îmbrățișă și o sărută de mai multe ori, cu ochii închiși. Pe obrazul ei apăru o lacrimă, apoi alta și când deschise ochii larg, văzu sub pleoapele ei alte lacrimi alunecând una după alta, ca mărgelele, până sub bărbie. Ea, în tăcere, își șterse lacrimile cu dosul palmelor, oftând adânc. Iorgu avea privirea ațintită pe chipul ei, care semăna cu o floare frumoasă, a cărei radacină era roasă de o insectă
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
să cânți un bocet, O, câmp, să cânți un bocet, să zici o tânguire Rostească a mea mamă cuvinte de tângă...!” - Hm?! Murmură Iorgu. Acestea au fost scrise acum șase mii de ani... De necrezut, de necrezut! Și, ochii îi alunecă pe niște versuri... de Avicena: Din pulbere, până la cer cu stele Știu taina universului întreg... Am dezlegat probleme grele Dar taina morții, nu pot s-o dezleg... Și, mintea îi repeta rar... Dar taina morții, nu pot s-o dezleg
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cri-cri... cri-cri!... Grămezile de frunze îi cuprinde pașii, însoțindu-l cu oftări uscate. Copacii foșneau ușor, parcă susprinau șoptind... ”Vasilica... Vasilica!”. Dinspre miazănoapte începu să sufle un vânt subțire și rece... Dimineața a fost răcoroasă cu cer senin. Lumina toamnei aluneca încet peste cimitir. Vara plecase... venise toamna, inima ei zvâcnea pe aproape... o auzeai peste tot... Văzutele toate si nevăzutele... Era înainte de Sf. Cuvioasă Paraschiva. Iorgu frânt de oboseală, abia venise acasă și se trânti în pat, așa îmbrăcat, cu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
aveau să-l facă să uite acel vis îngrozitor. S-a sucit s-a tot răsucit în pat și, cu ochii închiși și- a îngropat fața în pernă. Simți mirosul amețitor de trifoi și de paiiște scăldată în soare și alunecă într-un somn dulce... I s-a părut că s-a împiedecat în întuneric și ar fi început să cadă fără să se poată opri, într-un hău. - De ce oare nu-mi pot lăsa în urmă trecutul!... se gândi el
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
zbrr și mica pasăre se așeză pe o cruce albă în apropiere. El fără să se clintească se privi în ochi cu mica minunăție... Și, un simțământ suprestițios îi fulgeră inima. - Dacă păsărica întruchipează sufletul Fetei!... își zise el. Și alunecă în genunchi lângă mormânt. Gândul lui era un amestec ciudat de superstiție și de bun simt. Să mă rog să doarmă în pace!... murmură el cu glas tremurat. Era singur cu Fata lui, inima îi era liniștită... Închise ochii pentru
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
locul sfârșitului... Armaghedonul. Cuvintele... iudaism, creștinism si islamism... ca mărturie a patrimoniului comun, i-au rămas în minte lui Iorgu, ca niște pamblici agățate de o creangă... - Asa dar... si, islamismul... si islamismul... murmură el obosit, încet, tot mai încet, alunecând usor într-un somn adânc... Cocoșul cântă pentru fiecare din noi Era într-o miercuri după amiază către seară, ultima zi din noiembrie... de Sf. Andrei. La fereastră, cu coatele rezemate de pervaz, Iorgu se gândea la Vasilica. Tot înconjurul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cărnii și pofta ochilor și trufia vieții... Eu sunt Alfa și Omega, Spune Domnul, Dumnezeu, care este și care era și care vine, Cel Atotputernic... Cuvintele sacre din Sfânta Carte l-au liniștit... și, nici n-a știut când a alunecat în somn, întrun somn adânc, adânc cu vise... ... Se făcea că, deodată, se auzi strigăt: Goguu... Goguu!”, o voce îl chema. lorgu, prin somn, se simți înfricoșat. S-a întors să vadă de unde venea glasul care vorbea cu el. Si
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
repede!... murmură el, ștergându-și lacrimile cu dosul palmelor. Noaptea, timpul parcă se scurge altfel... după alte legi!... își zise el în gând, uitându-se la fereastră, cum se iveau zorile. Ațipi. Pleoapele îi căzură grele ca plumbul, și, încet-încet, alunecă într-un somn adânc, cu vise, parcă fără capăt... Se făcea, că se lupta cu nămeții până la genunchi în drum spre cimitir la Vasilica. In cimitirul pustiu, se pomeni strigând: Am pierdut-o, Doamne, am pierdut-o!... De ce mi-ai
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
-i pâlpâie, și mâna ei mică se forță să-i o strângă pe a Maicii Superioare. După o vreme a deschis o liniuță de ochi, buzele i s-au mișcat, încercând să spuie ceva... Apoi, a oftat adânc și îndelung, alunecând parcă în pacla unui somn greu și cețos... Numai vitalitatea ei fără seamăn, o smulse morții, pentru o clipă. Pentru o clipă, a întors viața înapoi în trupul pe care aproape îl părăsise. Din nou, o crăpătură de ceață îi
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
fiecare noapte. În ultimele săptămâni, nopțile i-au fost îmbucătățite în două și chiar trei vise. Valuri de amintiri și gânduri, ca niște nori negri mânați de furtună, pluteau în noaptea sufletului său. Pleoapele îi căzură grele ca plumbul și alunecă într- un somn greu, cu un alt vis... ... Se făcea că, era în cimitir. El, pe marginea mormântului deschis, se uita în adâncul negru, parcă fără fund... Lacrimile începură să-i curgă pe obraji singure, fără să plângă. In genunchi
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
apasă pe inimă, pe creier!... Atât te rog!... se ruga el până la istovire. ”- Nu-L mai ruga, omule!... Destinul s-a hotărât... nimic nu se mai poate schimba!” îi sopti rar un gând. Pleoapele îi căzură grele ca plumbul și alunecă într- un somn greu cu vise... Se făcea că, Vasilica era pe trotuar în fața Bibliotecei Centrale la Fundație din Iași... Era o vreme închisă și întunecată. Piața M. Eminescu gemea de lume... O mulțime mohorâtă... înveșmântată... toată în negru, cu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
încet-încet, pălea... Simțea, cu teamă în suflet, că valurile zilelor, unele după celelalte îl vor acoperi ca o ploaie de cenușă, și vor șterge urma... și atunci, totul se va sfârși, va fi pierdut fără speranță. Ațipi... Și, în somn alunecă într-un vis... ... Se făcea, că, Emil se pregătea să plece la scoală... parcă, fără tragere de inimă. ”- Mi s-a părut că era cam abătut!... murmură Iorgu uitându-se către Vasilica. Nu era în apele lui!” ” - Așa este!... Știi
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
dintr-însul. Mintea i s-a închis, scăpătată din cheutori... Câteva pâlpâiri de lumină licărite printre pleoape... și, își pierdu stăpânirea... prăbușindu-se în el însuși ca într-o bulboană care l-a supt până la fund. Pleoapele începură să-i alunece... somnul îl birui, apărat de întuneric... și, cu un suspin de ușurare, alunecă în vis... Totuși, ochii încă mai căutau, în inima tavanului vedenii ciudate... ... Se făcea că, în fața lui, la capătul patului stătea o făptură... O nălucă cenușie, cine
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
lumină licărite printre pleoape... și, își pierdu stăpânirea... prăbușindu-se în el însuși ca într-o bulboană care l-a supt până la fund. Pleoapele începură să-i alunece... somnul îl birui, apărat de întuneric... și, cu un suspin de ușurare, alunecă în vis... Totuși, ochii încă mai căutau, în inima tavanului vedenii ciudate... ... Se făcea că, în fața lui, la capătul patului stătea o făptură... O nălucă cenușie, cine știe de când stătea ea acolo, și, întinse o mână spre el. Iorgu se
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
lepădau giulgiul și cu ochi lacomi, de răpitori, îi ținteau inima. Rece ca gheața, spaima i se urcă în creier și sângele i se îngrămădi năvalnic, ca în râul umflat să iasă din matcă. Vroia, lupta să se trezească... dar, alunecă din nou în alt somn , plin de vise, cu arătări năpraznice... ca într-o lume cu închipuiri. Din gura deschisă a uneia, care părea a fi a călugărului de la schitul din Munții Neamțului, cântând bisericește... la fiecare răsuflare întrau și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
se vadă... Își examina îndelung fața palidă ca de mort... Apoi după o clipă, murmură rar pe un ton, al cărui amărăciune, e cu neputință de redat în cuvinte. -... Nenorocită făptură e omul... tare nenorocită!... și, încet, se lăsă să alunece în pat. Se simțea ca o floare tăiată... un ram rupt dintr-o tulpină neștiută... Și, în ochi îi licări acea flacără mistuitoare, care la ființele simțitoare, vestește lacrimile... Steaua Vasilicăi nu mai este... s-a stins... În ziua a
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
legilor reîncarnării. Îi repetă încet mintea ostenită... a reîncarnării legilor, a reîncarnării vieții... a reîncarnării încarnării... a încarnării reîncarnării... a re... re... Și, astfel gândurile i se metamorfozau învălmășite în minte ostenindu-l... Pleoapele îi căzură grele ca plumbul și alunecă într- un somn adânc, adânc... până dimineață... Unde este viată este Dumnezeu A venit iama și-n cimitir... O iamă cu zăpadă puțină. Timpul era frumos, aer curat și rece, cer senin, soare cu vânt înghețat. Bătrânul Iorgu sprijinit în
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Istoria omenirii nu era decât istoria necurmatei creșteri a ideii de Dumnezeu. Iorgu se deșteptă din acele rătăciri, ca dintr-un vis urât și istovitor. Afară lapovița mărunt și des. Cocoșul din balconul vecinului, a vestit miezul nopții. Abia acum alunecă, ușor, într-un somn liniștit odihnitor, până dimineața... Inima îi bătea cu putere în piept, să i-l spargă. Cât de tare îl durea sufletul... cât de tare!... Doar un geamăt scurt îi ieși din gât, ecoul lui înnăbușindu-se în fundul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]