5,855 matches
-
neobișnuită, după miezul nopții, mâncare și băutură fără alegere și fără măsură. Viața dezordonată ia proporții mai mari. Neîngrijirea de împrejurul său trece peste toate marginile; în cameră de-a pururi dezordine, nelumină, lipsă de aer, încât aceasta îngrija pe amicii săi. Seara se înfundă în câte un birt cu lume necunoscută. La 1883, când se inaugurează statuia lui Ștefan cel Mare la Iași, în loc de-a asista la sărbătoare, la care fusese trimis ca corespondent al unui ziar, el se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fie depășită. înscrisul lui George Potra face istoricul bolii, și începe astfel: „La 8 iulie 1883, Mihail Eminescu a fost izbit într-un mod qusi-subit și mai fără prodrom de o maladie mintală care a întristat și a surprins pe amicii și cunoscuții săi. Iritabil numai și muncit de o insomnie ținută cu câteva zile mai înainte, se armă în invidia lui cu un revolver și amenință fără motiv pe unul dintre cei mai devotați ai lui amici. Cu multă dificultate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a surprins pe amicii și cunoscuții săi. Iritabil numai și muncit de o insomnie ținută cu câteva zile mai înainte, se armă în invidia lui cu un revolver și amenință fără motiv pe unul dintre cei mai devotați ai lui amici. Cu multă dificultate el fu stăpânit în agitațiunea sa și dus la institutul medical „Caritatea” din București...” Ai crede că data de 8 iulie, pentru cea adevărată, de 28 iunie, rezultă din diferența de 12 zile dintre stilul vechi, păstrat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
arhiva ei. Niciunul dintre medicii lui Eminescu nu confundă 28 iunie 1883 cu 8 iulie 1883. Numai Nicolae Pătrașcu îl aduce în discuție pe Chibici-Râmneanu. Ca să fie credibil, N. Pătrașcu se reazemă într-un model similar, scriind peste câteva rânduri: „Amicii poetului crezură să-l trimită la Viena, în cura Doctorului L..., și plecă întovărășit de D. Chibici-Râmneanu, un fel de Ranieri al lui Leopardi.” (Idem, ibidem, p.1055). Întrucât doctorul Leidesdorfer încă trăia, îi dă numele doar cu inițiala dar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să se ferească. Acesta, avocat la Căile Ferate Române, avea permis de liber parcurs în Europa. Istoria literară nu reține această agresiune a poetului asupra lui. El însuși nu o confirmă. Dimpotrivă, se cunosc versuri din manuscrisele poetului care i se dedică, „amicul Chibici” fiind, într-o variantă, chiar interlocutorul din Satira II („Cu evlavie cumplită / înghițeam pe regii lybici - / Unde sunt acele vremuri / Te întreb, amice Chibici?”, O. II,p.231, etc.). Este unul dintre vechii și bunii prieteni ai poetului dar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să mă întorc în țară, să mă satur de mămăliga strămoșească, căci aici, de când mă aflu, n am avut niciodată fericirea de-a mânca măcar până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenoriocitul tău amic, M.Eminescu.” (O.XVI, p.197-198). Scrisoarea se va publica în 1908 de G.Teodorescu-Kirileanu. Oricum ar fi, „modelul Ranieri” nu se potrivește. Giacomo Leopardi (1798-1837) s-a întâlnit cu tânărul Antonio Ranieri (1806-1888) în 1831, au fost foarte buni
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
buni prieteni timp de șapte ani, Ranieri fiindu-i aproape poetului în lunga boală iar după moarte îngrijindu-se să nu fie dus la groapa comună, ocupânduse de editarea operei lui, etc. Eminescu nu a avut un asemenea prieten constant, amicii lui sunt mulți dar nu au o asemenea continuitate. Nu este credibil ca poetul nostru să-l fi atacat cu revolverul pe cel mai vechi dintre ei, cu care se cunoaștea din studenție, care apoi îl va duce la Viena
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pentru unele informații primul biograf al lui Eminescu, nimeni altul decât Nicolae Pătrașcu. Aceasta este prima zală din lungul lanț al „conspirației anti-Eminescu” pe care-l forjează Călin L. Cernăianu în articolele sale. Evident, este ceva de felul „risum teneatis, amici” dar autorul este atât de încrâncenat în susținerile sale încât a sacrificat deja câțiva arbori seculari și baremi din milă pentru biata pădure trebuie să-l trag de mânecă. Închid, de aceea, ochii și trec prin valurile de injurii și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cerută de Titu Maiorescu, a fost publică, s-a făcut în amfiteatrul Spitalului Brâncovenesc de către profesorii Alexianu și Șuțu, și la ea au asistat: Primul procuror al Tribunalului Ilfov, Inspectorul de poliție, Secretarul general al Ministerului Instrucțiunii Publice precum și ziariști, amici ai poetului, doctori, studenți. George Potra presupune că fiecare instituție a avut o copie după actul întocmit și merge prin arhive să-i găsească undeva locul, dar nu are succes (ciudată este afirmația sa că la Ministerul de Instrucție erau
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Astfel, înscrisul lui George Potra face istoricul bolii poetului, și începe așa: „La 8 iulie 1883, Mihail Eminescu a fost izbit într-un mod qusi-subit și mai fără prodrom de o maladie mintală care a întristat și a surprins pe amicii și cunoscuții săi. Iritabil numai și muncit de o insomnie ținută cu câteva zile mai înainte, se armă în invidia lui cu un revolver și amenință fără motiv pe unul dintre cei mai devotați ai lui amici. Cu multă dificultate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a surprins pe amicii și cunoscuții săi. Iritabil numai și muncit de o insomnie ținută cu câteva zile mai înainte, se armă în invidia lui cu un revolver și amenință fără motiv pe unul dintre cei mai devotați ai lui amici. Cu multă dificultate el fu stăpânit în agitațiunea sa și dus la institutul medical „Caritatea” din București...” Ai crede că data de 8 iulie, pentru cea adevărată, de 28 iunie, rezultă din diferența de 12 zile dintre stilul vechi, păstrat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
consideră că textul a fost inserat ulterior în jurnal, ca o justificare. Cea de-a doua dovadă a acestei întâlniri este scrisoarea lui Titu Maiorescu din 18 octombrie 1883 către același Gheorghe Eminovici: „Stimate Dle, Starea fiului D voastră și amicului nostru literar M. Eminescu nu s’a îndreptat încă, și așa am hotărât cu toții, cei de aici, să-l trimitem pe cheltuiala noastră la Institutul de alienați din Viena și să-l lăsăm acolo vreme de un an. Dacă nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a vă da de știre despre cele de mai sus.” Există aici un „cu toate acestea”, un „totuși”, o relație adversativă puternică: deși l-ați abandonat complet pe fiul D-voastră, totuși vă informăm (noi, cei de aici, grupul de amici) ce s-a mai întâmplat cu el și ce avem de gând să mai facem. Maiorescu a preluat complet, numai de facto însă, tutela asupra poetului - estimând că este abandonat de tatăl său și că fratele Matei este „țicnit” cum
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
teorie, nici mai mult dar nici mai puțin decât o teorie. Ea se verifică oarecum parmenidian, oricum circular adică mi-e indiferent de unde pornesc pentru că tot acolo ajung. 3. PISTOLUL LUI EMINESCU Pentru a se vedea cum polemizau prin aluzii amicii lui Eminescu despre anumite momente fixe din existenta poetului, readucem în discuție „chestiunea pistolului” poetului. Este vorba, de data aceasta, despre o amintire a lui D.Teleor din 1903. Un fost redator la ziarul Timpul, notat cu majuscula „R.”, îi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și Viața. Vrem înțelegere, vrem dreptate, vrem legalitate. Cerem respectarea legilor pământești și dumnezeiești. Întunecate minți, treziți-vă! CÂNTECUL Dincolo de puterea cuvântului începe puterea cântecului. Cântecul nu are hotar. Cântecul, nesațiu etern, izvor nesecat de îndârjiri, zidiri de veacuri viitoare, amic în bucurii și balsam în rostiri funebre. Cântecul trezește în suflet orice amorțire, împodobește lumini și împrăștie speranțe, înfruntă cotropiri și răpune șovăiri. Cântecul potolește jarul oricărui însetat. Cântecul înfruntă moartea pe câmpul de luptă. Cântecul înalță fruntea noastră, fărâmă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Dreptății din Iași, participă la mișcarea revoluționară de la 1848. Cumpărându-și o moșie lângă Târgu Frumos, alternează agricultura cu preocupările literare și colaborează la numeroase periodice - „Steaua Dunării”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Buciumul”, „Reforma”, „Familia”, „Ghimpele”, „Secolul”, „Curierul”, „Amicul familiei”, „Timpul” ș.a. - cu versuri în care susține ideile pașoptiste. Unele poezii vor constitui și cuprinsul volumului de debut, Poezii, apărut în 1862. Prima culegere a lui T. conține versificări ocazionale, având ca teme anumite momente istorice sau contemporane. Într-
TAUTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
copist, subșef de birou, șef de birou) la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Gazetar prin vocație, T. a colaborat, din 1877, la foarte multe ziare și reviste bucureștene, adaptându-se cu mare ușurință profilului și nivelului fiecărei publicații. La „Albina”, „Amicul copiilor”, „Epoca”, „Familia”, „Foaia pentru toți”, „Ghimpele”, „Lupta”, „Noua revistă română”, „Peleșul”, „România literară”, „Românul”, „Sămănătorul”, „Adevărul”, „Vieața” ș.a. este prezent cu versuri, schițe și povestiri, articole de critică, biografii, cronici dramatice. La „Generația viitoare”, în perioada în care începe
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
întâlnească frecvent și în număr mare; să discute și apoi să se despartă în pace; să nu promulge noi reguli și să nu le anuleze pe cele existente, dar să procedeze în acord cu codul disciplinei (vinaya); să nu aibă amici răi; să cultive virtutea, concentrarea și înțelepciunea; să fie competenți în studiu; să manifeste bunătate în cuvinte, în fapte și în gândire, atât în public cât și în particular. În privința femeilor, călugării trebuie să fie prudenți și să nu caute
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Mă rog, iată ce se împarte acum prin târg, din partea lui d. Cațavencu... E tipărit, stimabile! Tipătescu: (mișcat, îi smulge hârtia) Tipărit? Farfuridi: (smulgându-i-o el) Da, tipărit, dă-mi voie... Dăm ca pozitivă știrea cum că desigur candidatura amicului nostru politic d. Cațavencu, prezidentul grupului independent, este pusă la adăpost de orice loviri din partea administrației. Din contra, avem cuvinte puternice pentru a crede că atât bătrânul și venerabilul d. Trahanache, prezidentul Comitetului electoral, cât și junele și onorabilul nostru
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și venerabilul d. Trahanache, prezidentul Comitetului electoral, cât și junele și onorabilul nostru prefect, ar fi convinși în fine că în împrejurările prin care trece țara, județul nostru nu poate fi mai bine reprezentat decât de un bărbat independent ca amicul nostru d. Ca-ța-ven cu... D. Cațavencu va lua cuvântul la întrunirea de deseară... Comitetul grupului independent." (vorbit.)... Aud? Tipătescu: (aparte) Nu mai rămâne nici o clipă de pierdut. (tare.) Domnilor, vă rog, niște afaceri importante mă cheamă numaidecât la telegraf... Mă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Eu, la douăsprece trecute fix... Tipătescu: (coborând între ei) Astfel dar, d lor... Brânzovenescu: Ne ducem, ne ducem, stimabile, nu voim să facem deranj... Farfuridi: (grav) Ne ducem, dar gândește-te stimabile, că suntem membrii aceluiași partid... Cum ziceam adineaori amicului Brânzovenescu: trădare să fie (cu oarecare emoție) dacă cer interesele partidului, dar s-o știm și noi... De aceea eu totdeauna am repetat cu străbunii noștri, cu Mihai Bravul și Ștefan cel Mare: iubesc trădarea (cu intenție), dar urăsc pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Adică "noi", partidul nostru, pentru cine votăm noi, pentru cine lucram noi? Noi încă nu știm... Trahanache: Mă rog, aveți puțintică... Farfuridi: Nu știm... Trahanache: Mă rog, aveți... Farfuridi: Ba eu merg și mai departe și zic, cum ziceam lui amicul meu Brânzovenescu: mă tem de trădare... Trahanache: Cum de trădare? Brânzovenescu: De-aia noi astăzi când am mirosit ceva cumva... Farfuridi: Ceva cumva... Trahanache: Ceva cumva? Brânzovenescu: Dacă e ceva la mijloc... Farfuridi: Ceva la mijloc... Trahanache: Ceva la mijloc
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ce, venerabile neică Zahario, ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Trahanache: Dă-le, neică, să vedem. Farfuridi: Ți-am spus că mi-e frică de trădare... Ei? Brânzovenescu: Ei? Trahanache: Ei? Farfuridi: Ei? Ni-e frică din partea amicului. Trahanache: Care amic? Brânzovenescu: Care amic, care amic? Știi d ta... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Farfuridi: Iar te faci chinez... Trahanache: Zău nu... Farfuridi: Din partea amicului... Fănică... Trahanache: (surprins) Ce? Brânzovenescu: Din partea prefectului. Trahanache: (încruntat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Zahario, ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Trahanache: Dă-le, neică, să vedem. Farfuridi: Ți-am spus că mi-e frică de trădare... Ei? Brânzovenescu: Ei? Trahanache: Ei? Farfuridi: Ei? Ni-e frică din partea amicului. Trahanache: Care amic? Brânzovenescu: Care amic, care amic? Știi d ta... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Farfuridi: Iar te faci chinez... Trahanache: Zău nu... Farfuridi: Din partea amicului... Fănică... Trahanache: (surprins) Ce? Brânzovenescu: Din partea prefectului. Trahanache: (încruntat) Cum? Farfuridi: (scurt
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dăm noi mai bine cărțile pe față. Trahanache: Dă-le, neică, să vedem. Farfuridi: Ți-am spus că mi-e frică de trădare... Ei? Brânzovenescu: Ei? Trahanache: Ei? Farfuridi: Ei? Ni-e frică din partea amicului. Trahanache: Care amic? Brânzovenescu: Care amic, care amic? Știi d ta... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Farfuridi: Iar te faci chinez... Trahanache: Zău nu... Farfuridi: Din partea amicului... Fănică... Trahanache: (surprins) Ce? Brânzovenescu: Din partea prefectului. Trahanache: (încruntat) Cum? Farfuridi: (scurt) Nouă ni-e
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]