25,309 matches
-
bună organizare a parcurilor este necesară sectorizarea funcțională a acestora, pentru ca diferitele activități recreative să nu se contrapună sau să fie anta gonice. De aceea, obiectivele care presupun o mare aglomerare a publicului (teatre, cinematografe, zona de distracții) se vor amplasa mai periferic, având prevăzute alei de acces corespunzătoare, corect dimensionate și eventual parcaje exterioare, situate la limita parcului. Dotările și amenajările generatoare de zgomote și agitație se recomandă a fi situate în locuri ușor accesibile, la distanțe suficient de mari
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
perimetral, în apropierea unor artere de circulație (după Iliescu, A. F., 2003). Fiecare parc de odihnă și cultură este necesar să dețină un sector administrativ gospodăresc, cu sere, răsadnițe, terenuri de culturi ornamentale, diferite construcții etc., fiind recomandat a fi amplasat fie în incinta parcului, separat de zona publică, fie în afara lui, dar în imediata apropiere.. Prin structurarea sectorială a unui parc se urmărește asigurarea unei repartiții teritoriale echilibrată a tuturor elementelor componente ale parcului. Exemplu de parc de odihnă și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
potecilor, nu se vor suprapune peste potecile obișnuite (în unele situații se pot apropia doar), nu se vor intersecta cu drumurile auto și pe anumite segmente vor avea prevăzute obstacole specifice sporturilor hipice. locurile de parcare se recomandă a fi amplasate în zona de primire, la liziera pădurii, în mici alveole sau uneori în pădure (pentru un număr mic de mașini). Nu se vor amenaja platforme betonate sau asfaltate iar dacă este posibil cel mai convenabil este sistemul mixt, cu dale
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
o sensibilitate la acțiunea noxelor. Arbuștii dispuși în grupuri sau sub formă de garduri vii au rol deosebit în peisajul străzii deoarece apără pietonii de praful, fumul, gazele străzii și contribuie la realizarea unor nișe liniștite în care se pot amplasa bănci pentru odihna de scurtă durată. Tatiana Sandu - Arhitectura peisajului. Curs pentru licență. 34 Străzile unui centru populat nu trebuie mărginite în totalitate de vegetație, pentru a nu crea un efect monoton. Se apreciază că în zonele de câmpie proporția
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
flux de vehicule și pietoni, deci cea mai lată (10 20 m sau chiar mai mult), au benzile de circulație separate între ele prin “fâșii plantate” de arbori și arbuști, constituite din mai multe rânduri. Uneori, dacă spațiul permite, se amplasează mici construcții (bănci, statui, bazine decorative, fântâni arteziene, chioșcuri ș.a.). Când lățimea străzii este mică dar circulația vehiculelor este intensă, se propune ca arborii să se planteze între partea carosabilă și trotuar iar dacă traficul este redus, atunci plantațiile se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
10 m2/elev, vegetației fiindu-i atribuită peste 50% din întreaga suprafață. Perimetrul instituției de învățământ se plantează cu o fâșie compactă de arbori și arbuști, pentru protecție împotriva zgomotului, prafului, noxelor ș.a. Grupările de arbori și arbuști ornamentali se amplasează în așa fel încât să nu întunece sălile de clasă și să nu împiedice buna supraveghere a elevilor. De asemenea nu se vor dispune grupări compacte la ieșire/intrare sau în locuri intens frecventate, pentru a nu fi supuse deteriorării
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
important ca atât la intrare, cât și pe traseu să existe planuri de sistematizarea a teritoriului, cu explicații clare care să conducă vizitatorii spre diferitele obiective posibil de vizitat. Elementele ornamentale (pavilioane, chioșcuri, grupuri statuare, fântâni arteziene, ș.a.) se vor amplasa în punctele cu vizibilitate maximă și acolo unde se încadrează perfect cu vegetația. Grădina botanică modernă trebuie să urmărească toate funcțiile care au fost atribuite de-a lungul timpului unei grădini botanice și anume: educativă, de cercetare, de conservarea a
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
parcurilor și grădinilor urbane interesul peisagistic trebuie creat în însăși compoziția respectivă. Vecinătățile condiționează organizarea interioară a spațiilor verzi. De exemplu, întrun parc sau într-o grădină, amplasamentul intrărilor se corelează cu structura stradală, locurile de joacă pentru copii sunt amplasate cât mai aproape de clădire, o sursă de zgomot sau de poluare necesită crearea unei zone tampon alcătuită din vegetație ș.a. Terenul în sine, ca element material al spațiilor verzi, intervine în soluția de amenajare prin: mărime, formă, relief, condiții hidro-geologice
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sau chiar piatră mărunțită, pentru a se asigura o bună permeabilitate. deasupra se pun rocile, lăsându-se între ele spații (mai largi în partea superioară decât în cea inferioară), care se umplu cu pământ. Pietrele de dimensiuni mai mari se amplasează în planul din spate, îngropându-se pe jumătate, formând astfel partea de susținere a întregului ansamblu. Comparație între o rocărie simplă și una amenajată cu plante (după Iliescu A.F., 2003) Celelalte roci se dispun succesiv, alcătuind un fel de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
parcările sunt inestetice, se recomandă înverzirea lor, fără a stingheri circulația, cu ajutorul unor plăci numite grile gazonate. Acestea sunt niște grile de gazon având dimensiunile: 60 cm/40 cm/12 cm și o greutate de 42 kg. Ele pot fi amplasate pe o infrastructură de rezistență, sau fără infrastructură (numai 1-2 cm nisip), dacă se folosește pentru staționarea autoturismelor și solul este suficient de rezistent. Au forma unui grilaj de beton, format din casete în care se introduce un strat de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
proiectarea unui anumit traseu al aleii, care să permită deschiderea perspectivei. Dacă o apă este limitrofă unei clădiri și malurile ei sunt joase permițând o bună vizibilitate pe distanța cea mai scurtă, este indicat ca pe această direcție să se amplaseze o peluză cât mai mare, evitându-se plantarea unor grupuri compacte de arbori sau arbuști. Dacă dimpotrivă, malurile înalte și abrupte împiedică observarea apei, se vor crea perspective oblice, în direcția curgerii sau opus acesteia, care să ofere vizionarea unei
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
dar cu mai multe caractere decorative. Dacă liziera este în umbră sunt indicate speciile cu frunziș deschis la culoare, iar acolo unde marginea masivului este luminată intens se vor introduce specii cu frunziș mai închis. În nișele masivelor se vor amplasa specii arbustive rezistente la vânt, la tasarea și înțelenirea solului, cu înflorire abundentă, fructe frumoase sau port interesant, care să înlăture monotonia creată uneori de masive. Teatrul verde. Unifică arhitectura peisajului în ansamblu, cu arhitectura formelor de vegetație. În comparația
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sunt alcătuite din arbori de diferite talii și arbuști de diverse dimensiuni, în funcție de întinderea masivului și importanța volumetrică dorită. Arhitectonica masivului este etajată, descrescând spre exterior iar dispunerea în plan a exemplarelor este de obicei neregulată. În general arbuștii se amplasează la periferia masivului mixt, unde condițiile de lumină sunt mai bune iar pe partea nordică a masivului se va amplasa speciile tolerante la umbră. Uneori în cazul masivelor străbătute de alei se pot prevedea grupări de arbuști toleranță la umbră
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
masivului este etajată, descrescând spre exterior iar dispunerea în plan a exemplarelor este de obicei neregulată. În general arbuștii se amplasează la periferia masivului mixt, unde condițiile de lumină sunt mai bune iar pe partea nordică a masivului se va amplasa speciile tolerante la umbră. Uneori în cazul masivelor străbătute de alei se pot prevedea grupări de arbuști toleranță la umbră în apropierea aleilor. Masivele de arbuști Pot avea, în general, o formă în plan neregulat-alungită, cu lățimea maximă de 6-8
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
umbrire, la diferitele noxe, etc. Rondurile se vor proiecta nu numai sub formă rotundă ci și sub formă de elipsă, pătrat, dreptunghi, hexagon, etc. La amenajare se pot utiliza plante floricole anuale, bienale sau perene. Se pot proiecta ronduri centrale amplasate la intersecția aleilor, ronduri laterale sau în interiorul parterelor. Rondurile vor cuprinde: alei false sub formă de desen pe care se așterne zgură roșie, nisip, griblură, etc.; borduri din buxus sau alte plante, care încadrează desenele și plante floricole care se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
La proiectarea parterelor se va ține seama că: amplasarea parterelor este indicată în jurul clădirilor, la intrări și ieșiri, în apropierea centrelor compoziționale etc.; suprafața parterelor va fi proporțională în raport de cea a piețelor și clădirilor lângă care vor fi amplasate; respectarea proporției între înălțimea clădirilor, dimensiunile piețelor și mărimea parterului însuși va fi urmată de echilibrul și proporția părților componente ale parterului (ronduri, rabate etc.); Parterele vor fi astfel trasate încât să exprime simplitate și sobrietate în ansamblu dar și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mare de vizitatori, pe timp de ploaie sau insolație puternică, eventual și pentru instalarea unei orchestre sau fanfare care să delecteze lumea într-un parc, se construiesc din lemn, beton, sticlă, cărămidă, etc., având o formă simplă dar estetică. Se amplasează pe esplanade, în piețe, la capătul aleilor, la marginea apelor, acolo unde se deschid perspective și unde se încadrează bine în ansamblul peisajului. Gazebo-ul are structura unui pavilion, întâlnit frecvent în parcurile hoteliere, dar și în grădinile private. Aceste adăposturi
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
număr mai mare de persoane, fiind folosite pentru a pune în valoare circulația pe alei către o perspectivă favorabilă. Colonadele servesc pentru susținerea plantelor agățătoare și introduc în spațiul verde accente pe verticală, remarcabile prin suplețea și zveltețea lor. Se amplasează de-a lungul aleilor, la marginea teraselor și se pot confecționa din piatră, cărămidă, lemn sculptat sau marmură. Scările sunt elemente utilitare dar și ornamentale care ușurează circulația acolo unde panta terenului depășește de regulă 15% și permit accesul între
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
funcțional și estetic, servind la unirea malurilor și alcătuind adevărate “puncte de interes” unde vin și pleacă numeroase căi de circulație. De pe ele trebuie să se deschidă perspective interesante către diferite puncte de pe mal și de pe apă. Vasele decorative se amplasează în mijlocul parterelor, de-a lungul scărilor, aleilor, pe balustrade, dar și în alte locuri ușor de remarcat. Vasele decorative pot fi o varianta potrivită pentru a da un aer aparte grădinii. În functie de preferințe se poate alege o gamă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sugestive: „Recviem pentru birocrație”; „Ascultă birocrații pentru a schimba birocrația” (vezi: Dupuy, 1998). 3.5.3. Structurile matriceale Structurile matriceale combină structura formal-birocratică pe funcțiuni cu structura formal-adhocratică bazată pe echipele de proiect sau grupurile operative. Dacă prima va fi amplasată pe orizontală, iar cealaltă pe verticală, vom obține o matrice structurală de tipul celui din figura 11.9. Managerii pe funcțiuni amplasați pe coloane exercită activitatea de conducere, oferă servicii de specialitate managerilor pe produse sau pe proiecte. La rândul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
formal-birocratică pe funcțiuni cu structura formal-adhocratică bazată pe echipele de proiect sau grupurile operative. Dacă prima va fi amplasată pe orizontală, iar cealaltă pe verticală, vom obține o matrice structurală de tipul celui din figura 11.9. Managerii pe funcțiuni amplasați pe coloane exercită activitatea de conducere, oferă servicii de specialitate managerilor pe produse sau pe proiecte. La rândul lor, managerii de proiecte, amplasați pe linie, coordonează atât activitățile din propriul lor grup, cât și activitățile funcționale aferente produselor sau proiectelor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe verticală, vom obține o matrice structurală de tipul celui din figura 11.9. Managerii pe funcțiuni amplasați pe coloane exercită activitatea de conducere, oferă servicii de specialitate managerilor pe produse sau pe proiecte. La rândul lor, managerii de proiecte, amplasați pe linie, coordonează atât activitățile din propriul lor grup, cât și activitățile funcționale aferente produselor sau proiectelor ce le sunt repartizate. Totodată, ei vor fi cei care vor administra și relațiile cu beneficiarul proiectului, adică cu clientul. Managerii de proiect
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alt grup de oameni, numiți analiști sau consilieri, care îndeplinesc tot sarcini administrative, dar de altă natură. Iată câteva tipuri de activități desfășurate de aceștia: planificare strategică, control, trainingul personalului, cercetare operațională, programarea sau planificarea producției, analiza muncii. Tehnostructura se amplasează în afara liniei ierarhice. Personalul de suport logistic − cu rolul de a contribui la buna desfășurare a activităților anexe din cadrul organizației, dar fără de care organizația ar avea de suferit. Este vorba despre activitățile presupuse de relații publice, relații industriale, cercetare, dezvoltare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
urmare, păstrează termenul forme organizaționale pentru a denumi cele șapte configurații structurale, dar adaugă un nou termen, pe cel de forțe organizaționale, care desemnează ceea ce emerge din fiecare formă organizațională. Imaginează apoi un pentagon (vezi fig. 11.11) în care amplasează cele șapte forme și forțe structurale. FIGURA 11.11. Se observă că forța centrului operațional este dată de capaciatea de expertiză a profesioniștilor; forța vârfului strategic o constituie capacitatea de conducere; forța managementului mediu este dată de capacitatea de concentrare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
al acestora, pe care îl reproducem în figura 11.12. Se observă că vicepreședintele, directorul general de cercetare-dezvoltare, directorul general strategic și directorul general financiar n-au fost integrați în grupul proceselor considerate ca fiind procese-cheie, ei rămânând, în continuare, amplasați în plan vertical, deși joacă un rol important ca „parteneri ai performanței”. Abia în al treilea plan apare o ruptură radicală față de modelul ierarhic tradițional. Cei trei manageri îndeplinesc funcția de membri ai echipei responsabile de procese. Totodată, ei fac
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]