5,546 matches
-
1996 Moldpres a devenit întreprindere de stat, desfășurându-și activitatea în regim de autofinanțare. În anul următor a stabilit relații de colaborare cu Agenția de știri BELTA (Belarus), iar în 2001 MOLDPRES a devenit membru cu drepturi depline al Asociației Balcanice a Agențiilor de Presă (Alliance of Balcanic News Agencies - ABNA), care include structurile respective din Turcia, Albania, Grecia, Bulgaria, România, Slovenia, Iugoslavia și Macedonia. În același an agenția semnează acorduri de colaborare pentru schimbul de informații cu Agenția de știri
Moldpres () [Corola-website/Science/334656_a_335985]
-
desfășurându-și activitatea în regim de autofinanțare. În anul următor a stabilit relații de colaborare cu Agenția de știri BELTA (Belarus), iar în 2001 MOLDPRES a devenit membru cu drepturi depline al Asociației Balcanice a Agențiilor de Presă (Alliance of Balcanic News Agencies - ABNA), care include structurile respective din Turcia, Albania, Grecia, Bulgaria, România, Slovenia, Iugoslavia și Macedonia. În același an agenția semnează acorduri de colaborare pentru schimbul de informații cu Agenția de știri DINAU (Ucraina), MTI (Ungaria) și CHINA NOUA
Moldpres () [Corola-website/Science/334656_a_335985]
-
la căsătorie. Când în 1912 s-a dat decretul de mobilizare pentru 30 septembrie și 3 octombrie, Milunka s-a dus la biroul de recrutări din Belgrad și s-a înrolat sub numele de "Milun Savič." În cele două Războaie Balcanice, din 1912 și 1913, Milunka a luptat sub numele masculin fals. După ce, un an mai tarziu, a fost rănită într-o luptă pe râul Bregalnica și dusă la spital, medicii au aflat că este femeie. A fost chemată la raport
Milunka Savić () [Corola-website/Science/334683_a_336012]
-
1941 sub numele de Partidul Comunist Albanez ("Partia Komuniste e Shqipërisë") dar și-a schimbat numele în 1948. În 1991 partidul s-a desființat și s-a reorganizat în Partidul Socialist al Albaniei. În anii 1920 Albania era singurul stat balcanic care nu avea un partid comunist. Primii comuniști albanezi au apărut din adepții clericului și politicianului Fan Noli. Când se aflau la Moscova aceștia au înființat Comitetul Revoluționar Național care a devenit afiliat la Comintern. În august 1928 s-a
Partidul Muncitoresc Albanez () [Corola-website/Science/332038_a_333367]
-
sau "molia de matase japoneză" este o specie de molie din familia Saturniidae. Este endemica din Japonia, dar a fost adusă și în Europa pentru producerea de mătase, si acum se găsește în Austria, Italia de nord-est și în Peninsula Balcanică (chiar si in România). "" a fost folosită Japonia pentru mai mult de 1000 de ani. Molia produce o mătase naturală albă, care nu se vopsește prea bine, dar este foarte rezistență și elastică. Acum este foarte rară și scumpă. Are
Antheraea yamamai () [Corola-website/Science/332446_a_333775]
-
Nefropatia endemică balcanică, nefropatia endemică din Balcani sau nefropatia balcanică este o boală renală cronică tubulointerstițială cu caracter endemic, observată după anul 1956 într-o zonă limitată la bazinul Dunării și ai afluenților săi, respectiv la convergența teritoriilor României (în Banat și județul
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
Nefropatia endemică balcanică, nefropatia endemică din Balcani sau nefropatia balcanică este o boală renală cronică tubulointerstițială cu caracter endemic, observată după anul 1956 într-o zonă limitată la bazinul Dunării și ai afluenților săi, respectiv la convergența teritoriilor României (în Banat și județul Mehedinți), Bulgariei, Albaniei și fostei Iugoslavii (Bosnia
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
hipertensiune arterială și cu o incidență crescută a tumorilor de uroteliu. Etiologia bolii nu este cunoscută. Dintre ipotezele emise, cea mai probabilă pare cea a unei nefrotoxine din mediu (acidul aristolohic, ochratoxina A, hidrocarburi policiclice aromatice). Primele cazuri de nefropatie balcanică au fost descrise în 1956 în Bulgaria, unde Tanchev a publicat prima descriere clinica detaliată a noii entități clinice. Un an mai târziu, o boală renală, cu caracteristici clinice și epidemiologice aproape identice a fost raportată în Iugoslavia (Serbia) . În
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
a noii entități clinice. Un an mai târziu, o boală renală, cu caracteristici clinice și epidemiologice aproape identice a fost raportată în Iugoslavia (Serbia) . În 1961, s-a constatat că o nefropatie similară este răspândită și în România Epidemiologia nefropatiei balcanice este caracteristică. Afecțiunea are un caracter endemic întrucât este întâlnită în familii care trăiesc într-o zonă limitată în Balcani, cu o rază de aproximativ 200 km în apropierea cotului Dunării în România (în nord-vestul județului Mehedinți și într-un
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
Herțegovina, Croația, Serbia, Macedonia, Bulgaria. Distribuția spațială a rămas neschimbată în timp. Prevalența este ridicată în aceste populații, variind de la 0,5% la 5% din locuitori. S-a estimat că aproape 100.000 de persoane sunt expuse riscului unei nefropatii balcanice, în timp ce 25.000 au această boala. În Serbia, pacienții cu nefropatie balcanică reprezintă o medie de 6,5% (5-46%) din pacienții hemodializați. În România nefropatia balcanică reprezintă cea mai frecventă boală cronică de rinichi printre bolnavii hemodializați în centrele de
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
Prevalența este ridicată în aceste populații, variind de la 0,5% la 5% din locuitori. S-a estimat că aproape 100.000 de persoane sunt expuse riscului unei nefropatii balcanice, în timp ce 25.000 au această boala. În Serbia, pacienții cu nefropatie balcanică reprezintă o medie de 6,5% (5-46%) din pacienții hemodializați. În România nefropatia balcanică reprezintă cea mai frecventă boală cronică de rinichi printre bolnavii hemodializați în centrele de dializă care deservesc zona endemică (în orașul Drobeta-Turnu Severin). Incidența nefropatiei balcanice
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
S-a estimat că aproape 100.000 de persoane sunt expuse riscului unei nefropatii balcanice, în timp ce 25.000 au această boala. În Serbia, pacienții cu nefropatie balcanică reprezintă o medie de 6,5% (5-46%) din pacienții hemodializați. În România nefropatia balcanică reprezintă cea mai frecventă boală cronică de rinichi printre bolnavii hemodializați în centrele de dializă care deservesc zona endemică (în orașul Drobeta-Turnu Severin). Incidența nefropatiei balcanice este în scădere în ultimii ani, aceasta se datorează în parte migrării populației din
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
balcanică reprezintă o medie de 6,5% (5-46%) din pacienții hemodializați. În România nefropatia balcanică reprezintă cea mai frecventă boală cronică de rinichi printre bolnavii hemodializați în centrele de dializă care deservesc zona endemică (în orașul Drobeta-Turnu Severin). Incidența nefropatiei balcanice este în scădere în ultimii ani, aceasta se datorează în parte migrării populației din zonă endemică către zonele urbane și spre alte state. S-au descris cazuri de nefropatie balcanică printre emigranții în alte țări ca SUA, Australia. Din punct
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
care deservesc zona endemică (în orașul Drobeta-Turnu Severin). Incidența nefropatiei balcanice este în scădere în ultimii ani, aceasta se datorează în parte migrării populației din zonă endemică către zonele urbane și spre alte state. S-au descris cazuri de nefropatie balcanică printre emigranții în alte țări ca SUA, Australia. Din punct de vedere epidemiologic, boala are o serie de particularități în funcție de vârstă, sex, incidență familială și predominanță rurală. Boala predomină la adulții în vârstă de 30-50 de ani. Debutul clinic al
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
predominanță rurală. Boala predomină la adulții în vârstă de 30-50 de ani. Debutul clinic al bolii este de obicei după 40 de ani, nefiind niciodată întâlnită înainte de 20 de ani (boala nu a fost raportată la copii și adolescenți). Nefropatia balcanică are caracter familial, mai mulți membri ai unei familii fiind afectați. Aceștia pot aparține unei generație sau la 2 generații consecutive, fără deosebire de nivel socio-economic sau grad de igienă. Nefropatia balcanică se dezvoltă la persoanele care au trăit circa
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
a fost raportată la copii și adolescenți). Nefropatia balcanică are caracter familial, mai mulți membri ai unei familii fiind afectați. Aceștia pot aparține unei generație sau la 2 generații consecutive, fără deosebire de nivel socio-economic sau grad de igienă. Nefropatia balcanică se dezvoltă la persoanele care au trăit circa 20 de ani în zona endemică. Aceștia fac boala chiar dacă părăsesc această zonă. Locuitorii care părăsesc din copilărie sau în adolescență zona endemică nu fac boala. În schimb, ea poate apare la
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
familii sănătoase. Boala are o evoluție ciclică, există perioade, cu un număr semnificativ de cazuri și o perioade în care numărul de cazuri diminuează. Există o incidență mare de tumori ale pelvisului renal sau a ureterului la pacienții cu nefropatie balcanică. În România nefropatia balcanică se găsește în special în Oltenia și în unele zone din Banat (regiunile din sud-vestul României). Studiile epidemiologice cele mai cunoscute sunt cele ale lui Lăzărescu și Zaharia , care au descris 5 focare: 4 focare în
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
o evoluție ciclică, există perioade, cu un număr semnificativ de cazuri și o perioade în care numărul de cazuri diminuează. Există o incidență mare de tumori ale pelvisului renal sau a ureterului la pacienții cu nefropatie balcanică. În România nefropatia balcanică se găsește în special în Oltenia și în unele zone din Banat (regiunile din sud-vestul României). Studiile epidemiologice cele mai cunoscute sunt cele ale lui Lăzărescu și Zaharia , care au descris 5 focare: 4 focare în Oltenia (în jurul orașelor Drobeta
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
Zaharia , care au descris 5 focare: 4 focare în Oltenia (în jurul orașelor Drobeta Turnu-Severin, Strehaia, Vânju Mare, Baia de Aramă) și un focar în Banat (în apropiere de Oravița). Boala este prezentă în satele învecinate, dar nu în orașe, cazurile de nefropatie balcanică din localitățile urbane își au originea în satele endemice. În conformitate cu Zaharia și Lăzărescu, satele în care au fost constatate un număr mare de cazuri de nefropatie balcanică sunt: Erghevița, Bistrița, Poroina, Izvoru Aneștilor, Severinești, Șimian, Cerneți, Dedovița Veche, Fântâna Domnească
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
Boala este prezentă în satele învecinate, dar nu în orașe, cazurile de nefropatie balcanică din localitățile urbane își au originea în satele endemice. În conformitate cu Zaharia și Lăzărescu, satele în care au fost constatate un număr mare de cazuri de nefropatie balcanică sunt: Erghevița, Bistrița, Poroina, Izvoru Aneștilor, Severinești, Șimian, Cerneți, Dedovița Veche, Fântâna Domnească, Ghelmegioaia (sate grupate în apropiere de orașul Drobeta-Turnu Severin), Corcova, Jirov, Stângăceaua, Tâmna, Breznița-Motru, Ruptura, Buicești, Țânțăreni, Văgiulești, Vânju Mare, Broscari. În Banat localitățile afectate sunt: Secășeni
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
și 2 pe dializă peritoneală, Vânjuleț - 2 pacienți hemodializați si 1 pe dializă peritoneală; Rogova - 4 pacienți hemodializați si 1 cu dializă peritoneală. Din cei 74 de pacienți hemodializați la Centrul de Hemodializă din Drobeta-Turnu Severin, 46 pacienți aveau nefropatie balcanică (66%), iar din cei 16 pacienți pe dializă peritoneală, 5 pacienți aveau nefropatie balcanică. În secția de nefrologie a Spitalului Județean Drobeta Turnu-Severin, au fost spitalizați 21 de pacienți cu nefropatia balcanică pe o perioadă de 3 luni, între 1
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
Rogova - 4 pacienți hemodializați si 1 cu dializă peritoneală. Din cei 74 de pacienți hemodializați la Centrul de Hemodializă din Drobeta-Turnu Severin, 46 pacienți aveau nefropatie balcanică (66%), iar din cei 16 pacienți pe dializă peritoneală, 5 pacienți aveau nefropatie balcanică. În secția de nefrologie a Spitalului Județean Drobeta Turnu-Severin, au fost spitalizați 21 de pacienți cu nefropatia balcanică pe o perioadă de 3 luni, între 1 ianuarie 2000 și 31 martie 2000. În secția de Urologie a Spitalului Județean Drobeta
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
Hemodializă din Drobeta-Turnu Severin, 46 pacienți aveau nefropatie balcanică (66%), iar din cei 16 pacienți pe dializă peritoneală, 5 pacienți aveau nefropatie balcanică. În secția de nefrologie a Spitalului Județean Drobeta Turnu-Severin, au fost spitalizați 21 de pacienți cu nefropatia balcanică pe o perioadă de 3 luni, între 1 ianuarie 2000 și 31 martie 2000. În secția de Urologie a Spitalului Județean Drobeta Turnu-Severin, din cei 33 de pacienți cu tumori ale tractului urinar: 20 bărbați (60,6%) și 13 femei
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
31 martie 2000. În secția de Urologie a Spitalului Județean Drobeta Turnu-Severin, din cei 33 de pacienți cu tumori ale tractului urinar: 20 bărbați (60,6%) și 13 femei (39,3%), 29 locuiau sau proveneau din zonele endemice cu nefropatia balcanică. Etiologia bolii nu este încă cunoscută. Au fost încriminați diverși factori toxici regionali potențial implicați în patogeneza bolii: micotoxinele (Ochratoxina A), acidul aristolohic, hidrocarburile policiclice aromatice, metalele grele, substanțele radioactive, precum și factorul ereditar, virusurile. Studii epidemiologice și toxicologice au identificat
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
sunt diagnosticați tardiv când se află în faza de retenție azotată. Debutul bolii este insidios, boala fiind asimptomatică pe o perioadă de câțiva ani. Afectează persoanele de peste 30-40 de ani care locuiesc sau au locuit în zona endemică de nefropatia balcanică pe o perioadă de cel puțin 10-15 ani. Bolnavii care au plecat din zona endemica pot face boala în alte localități, motiv pentru care trebuie monitorizați. În perioada de debut apare o proteinurie și o anemie cronică normocromă (mai rar
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]