5,656 matches
-
o fâșie îngustă de câmpie litorală. Shkodër, situat pe malurile lacului Shkodër, este unul dintre cele mai vechi orașe ale Albaniei, cu numeroase vestigii care sporesc frumusețea naturală a acestor locuri. Lacul Shkodër este cel mai mare lac din Peninsula Balcanică și reprezintă o atracție turistică majoră mai ales în sezonul estival. În împrejurimile localității Shkodër sunt multe puncte de interes turistic, între care: ruinele medievale din Sarda, castelul Rozafa (situat pe o înălțime din apropierea lacului, de ele fiind legată o
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
din Rusia, Polonia etc. l. INSULELE GRECEȘTI Insulele Ionice acoperă o suprafață de 2307km2 în lungul țărmului vestic al Greciei, în Marea Ionică, și cuprind 7 insule de dimensiuni mari și numeroase insulițe mai mici, care sunt resturi din Peninsula Balcanică rezultate prin prăbușiri tectonice. De la nord la sud se înșiruie insulele: Corfu (Kerkyra), Paxos (Paxi), Leucas (Lefkada), Itaca (Ithaki), Cefalonia (Kefalkonia), Zante (Zakynthos), Cerigo (Kythira). Primele 6 insule fac un grup relativ compact în Marea Ionică, în timp ce insula Cerigo se
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Tatranská Lomnica). În Polonia se remarcă stațiunile Zakopane și Krynica Zdój, iar pe teritoriul României cea mai importantă regiune turistică montană este cea din Valea Prahovei, cu numeroase stațiuni turistice, zona Munților Bucegi, Apuseni, Rodnei, Călimani, Făgăraș etc. În Peninsula Balcanică se remarcă o serie de stațiuni din cadrul Munților Balcani, Rila, Dinarici etc. În concluzie, centrele și regiunile montane din Europa concurează cu succes celelalte categorii de centre turistice europene, fie prin atracțiile naturale legate de particularități ale reliefului, vegetației și
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Pavelescu, Magia la români, București, 1998; Nicu Gavriluță, Mentalități și ritualuri magico-religioase, Iași, 1998; Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și religioase de apărare, București, 1998; Marianne Mesnil, Etnologul, între șarpe și balaur; Assia Popova - Marianne Mesnil, Eseuri de mitologie balcanică, București, 1997; Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999. Nu în ultimul rînd amintesc excelenta carte a Otiliei Hedeșan, Șapte eseuri despre strigoi, Timișoara, 1999, din păcate insuficient difuzată; Ion Taloș, Gândirea magico-religioasă la
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
intelectuali occidentalizați. privită din această perspectivă, integrarea europeană a României are două aspecte esențiale. Dacă integrarea în NATO constituie o decizie politică a acestei organizații, ce poate fi luată în funcție de raporturile internaționale de forțe și de adaptare la noile realități balcanice, integrarea în Uniunea Europeană este mult mai complicată. O mică posibilitate ni s-a întredeschis recent. Destul de vag și strict condiționată. Dar adevărata dificultate a integrării rămâne de ordin strict economic. Ea presupune o compatibilitate de sisteme economice cu instituții emblematice
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1988). În literatura europeană intră toate literaturile continentale, după cum în literatura universală, în Weltliteratur (după formula goetheană), intră toate literaturile lumii. Deci toate literaturile estice, inclusiv cea română, sunt de fapt și de drept europene. și alți comparatiști și scriitori balcanici și central europeni au anticipat, susținut și polemizat pe această temă iritantă. pe cine trebuie să convingem noi, esticii? Evident, în primul rând, pe purtătorii de cuvânt ai conștiinței literare europene, respectiv vestice. Operația nu este deloc simplă. și vom
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
7-14. 12. Sorin Alexandrescu, «Junimea»: Discours politique et discours culturel, in: Libra. Etudes roumaines offertes à Willem Noomen... (Groningen, 1983), pp. 47-79. 13. Ilie Bădescu, Sincronism european și cultură critică românească (București, 1984). 14. Al. Zub, Integrare «europeană» și solidaritate balcanică, in: Istorie și istorici în România interbelică (Iași, 1989), pp. 203-211. 15. Liga pro Europa, Scurt istoric, platforma, Târgu-Mureș, 31 decembrie 1989. 16. L'Appel de la Ligue pro Europa de Târgu Mureș, Roumanie, aux peuples de l'Europe, 1990. 17
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
apuseană pentru că valorile sale spirituale nu mai sunt prețuite în Occident, care s-ar fi mutat, cu valori cu tot, în... Est. Apare și sofismul conform căruia platon, Aristotel și alți filozofi și autori ai Antichității ar fi de fapt... balcanici. Efect de pură optică actuală. Când, în realitate, în epoca istorică respectivă, doar ei reprezentau Europa spirituală. pe atunci, Occidentul actual era încă în Evul Mediu. și, de altfel, noțiunea de balcanism nici nu exista. Un subiect de meditație este
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
XX-lea. Deși directorul de atunci al Statisticii Generale, Leonida Colescu, a încercat, prin măsurile luate, să imprime procesului de recenzare un caracter științific, acesta a fost grav afectat de schimbările geostrategice și evenimentele militare din Balcani - cele dou) războaie balcanice (octombrie 1912-mai 1913 și iunie-august 1913). Implicarea militară a statului român și organizarea Conferinței de Pace de la București (vara anului 1913) au îngreunat și mai mult activitatea de prelucrare a datelor. În aceste condiții, operele editate în anul 1914 de către
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vechiului Regată, asfaltarea străzilor centrale sunt doar câteva din elementele probatorii ale acestui proces. Totuși, în pofida acestor progrese, în pofida pașilor făcuți de administrația locală spre civilizația urbană de tip occidental, nota dominantă a orașului a fost în ton cu deprinderile balcanice ale locuitorilor săi. Deloc întâmplător, habitatul urban a înregistrat până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial numeroase carențe în ceea ce privește condițiile de igienă și starea de sănătate a locuitorilor. Elocvente, în acest sens, sunt mărturiile lui Costache Radu, rapoartele de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ca România să reintre în război alături de aliați. Dată fiind contribuția comunității evreiești la dezvoltarea generală a României, dar și implicarea efectivă, fizică sau materială, la succesul celor mai importante momente din istoria modernă a țării (Războiul de Independență, războiul balcanic din 1913, Războiul pentru Întregirea Neamului), cererile acestora erau mai mult decât îndreptățite. Sursele arhivistice locale menționează înhumarea unui număr de 35 de evrei în „Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial” din Bacău. În cimitirul vechi evreiesc se mai află
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
coșurile sau vasele lor tot felul de produse - de la zarzavaturi, fructe, pește, iaurt și găini, la gaz, oțet, flori ș.a. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe lângă aceștia mai puteau fi văzuți numeroși slovaci, lipoveni, dar și balcanicii - mai ales cetățeni bulgari, albanezi, greci, sârbi -, care puneau în vânzare bijuterii și diferite zaharicale sau băuturi răcoritoare, ce făceau deliciul copiilor: bragă, pistil, salep - un fel de bragă fierbinte -, limonadă, înghețată, alviță ș.a. Peisajul era întregit de locuitorii de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Orientul mediteranean, în regatul hitiților, către -1500: acest popor, din platoul anatolian al Turciei, a pus la punct tehnicile de topire și de preparare a fierului. După decăderea acestui regat pe la -1200, răspîndirea metalurgiei fierului s-a făcut prin regiunile balcanice și de asemenea, fără îndoială, prin intermediul popoarelor de navigatori ca fenicienii. Unele regiuni rămîn încă mari producătoare de bronz, ca Armorica sau Languedoc; foarte importanta încărcătură de mai multe chintale de bronz a epavei de la Rochelongue (Agde) probează acest fapt
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pace, aprobă ceea ce doar o minoritate naționalistă consideră drept abandonarea tratatului de la Versailles. De fapt, francezii își fac, despre superioritatea militară a Franței, iluzii născute din victorie. Franța exercită atunci o mare influență politică și economică în Europa centrală și balcanică. Ea este la apogeul puterii sale coloniale. Coloniile germane din Camerun și din Togo sînt teritorii sub mandat francez. După sfîrșitul Imperiului Otoman, Siria și Libanul au devenit țări sub mandat, destinate independenței. Expoziția colonială din 1931 dovedește progresele ideii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din mahalaua bucureșteană Omul de Piatră, fiu de român macedonean, se numise el însuși Ion Barbu. Luându-i numele, scriitorul va considera că e de datoria lui să-i lase glasul „să se facă auzit” în poemele sale de atmosferă balcanică. Aflat la doctorat în Germania, la Göttingen, sentimental-aprigul matematician-poet duce o viață de boem exuberant, insațiabil. Evoluează „ca un vultur” în domeniul cuceririlor erotice și le inventariază apoi scrupulos, nu ușor (datorită numărului lor), dar cu o vizibilă satisfacție, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
apoi scrupulos, nu ușor (datorită numărului lor), dar cu o vizibilă satisfacție, în scrisorile către bunul său prieten, seriosul și cumintele Tudor Vianu. De dragul acestuia, se mută de la Göttingen la Tübingen, și aici o întâlnește pe Gerda Hossenfelder. Don Juanul balcanic o cere imediat în căsătorie, astfel că rasa teutonă va fi transplantată pe sol românesc: mai întâi la Giurgiu și apoi la București, unde freneticul B. este profesor suplinitor de matematică. În timpul orelor predate, profesorul, indignat de „evidenta neștiință matematică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
1967, 1; Cezar Baltag, Simultan literar, AFT, 1967, 17; Martin, Poeți, I, 53-61; Călinescu, Eseuri, 21-52; Basarab Nicolescu, Cosmologia „Jocului secund”, București, 1968; Solomon Marcus, Ion Barbu, matematician și profesor, GL, 1968, 12; Constantin Florin Pavlovici, „Isarlâk” - comentarii la ciclul balcanic al poeziei lui Ion Barbu, VR, 1968, 7; Eugen Simion, Ion Barbu și E. Lovinescu, RL, 1969, 47; Dinu Pillat, Ion Barbu, București, 1969; Mincu, Critice, I, 17-38; Cristea, Interpretări, 222-223; Ion Pop, În perspectiva „Jocului secund”, RL, 1970, 41
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
Inocențiu I, într-o Scrisoare a sa. În Mineiul ortodox, la 15 septembrie, este pomenit Nichita Romanul, iar la 3 aprilie, Nichita Mărturisitorul. În calendarul sfințeniei este trecut și Sfântul Niceta de Remesiana, în ziua de 24 iunie. În Penisula Balcanică, marele misioanr Niceta a fost cinstit ca sfânt și după așezarea sârbilor în fosta sa eparhie. În anul 1308, era restaurată și înzestrată cu un sat de vlahi o mănăstire cu hramul Sfântului Niceta, de către regele sârb Ștefan Uroș al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
document epigrafic ne învață să fixăm patria lui Cassian, tocmai în inima acestei țări curioase. Acest nume <<Cassianus>>, derivat de obicei din familia strălucitei case a Casiilor, este foarte răspândit în nomenclatura latină și adeseori este întâlnit în inscripțiile provinciilor balcanice cu privire la Cassiani din Histria”. Marrou spune că numele se dădea locuitorilor unui sat-vicus, vicus Cassii sau vicus Cassiani (adică sat al unui Casin sau sat al unui Casian). Marrou concluzionează astfel: ,,reiese că numele Cassianus era astfel legat de un
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
numai după consumarea rupturii Moscova-Belgrad și după ce Tito conștientizase faptul că o reconciliere cu Stalin, pe care iugoslavii o doreau și în vederea căreia depuseseră eforturi, devenise practic imposibilă (Stanciu: 2008, 94). Cu un an înaintea ostracizării Iugoslaviei, proiectul unei federații balcanice iugoslavo-bulgare provocase un răspuns dur din partea Moscovei. Tito și Dimitrov hașuraseră, fără a-l anunța în prealabil pe Stalin, contururile unei potențiale federații care să includă, în primă instanță, Iugoslavia, care ar fi încorporat Albania ca una din republicile sale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
deprins atunci, pentru a nu mai renunța la ele niciodată, au fost impregnate substanțial de naționalismul abundent al României Mari. Un naționalism "tare", de factură etnică, asupra căruia, în istoria Balcanilor, toleranța milieurile otomane s-a repercutat oarecum paradoxal. Naționalismele balcanice au prosperat sub tutela otomană și au erupt cu violență în secolul XIX, într-un mediu cultural divers, a cărui intoleranță și instabilitate a crescut odată ce aceste naționalisme s-au constituit sau au încercat să se constituie în corpuri politice
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
incriminați intelectualii care redactaseră introducerea cărții (Andrei Oțetea și Gheorghe Zane), deoarece, deși condamnaseră "în mod just" orientarea externă a "țarismului rus, au uitat cu totul să spună că întemeietorii socialismului științific au subliniat în toate lucrările lor că țările balcanice datoresc existența lor Rusiei" (Anton, Chiper: 2003, 162-163). Extrapolând argumentul, mesajul era cât se poate de clar: statele comuniste din Balcani nu trebuie să uite că au apărut datorită bunăvoinței Uniunii Sovietice. În final, pretenția reprezentanților RSR de a se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
decât Făt-Frumosul aflat în luptă cu "balaurii timpurilor moderne" (Plenara Comitetului Central...: 1971, 66-68), Nicolae Ceaușescu. 7.3. Hegemonul Balcanilor? Strategii geopolitice regionale ale leninismului romantic Concepția RSR despre securitatea europeană devine și mai clară atunci când avem în vedere ambițiile balcanice ale Bucureștiului. Să nu uităm că Ceaușescu a blamat permanent "politica de bloc", adică divizarea lumii (prima și a doua) în tabăra "imperialistă", respectiv cea socialistă, considerând că, în loc să atenueze tensiunile globale, în special cele de natură militară, le amplifică
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
putea testa tezele referitoare la surmontarea "politicii de bloc", RSR inițiind în acest sens relații cu statele din zonă în baza principiului "bunei vecinătăți". Alcătuită din state "mici și mijlocii" aflate "în curs de dezvoltare", socialiste dar și capitaliste, zona balcanică reprezenta un teren ideal pentru afirmarea RSR printr-o politică de cooperare care să transceadă barierele ideologice ale "politicii de bloc" și să evidențieze astfel meritele RSR și ale lui Ceaușescu în promovarea unei lumi noi, conformă noilor "aspirații ale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
barierele ideologice ale "politicii de bloc" și să evidențieze astfel meritele RSR și ale lui Ceaușescu în promovarea unei lumi noi, conformă noilor "aspirații ale popoarelor"(vezi Macovescu: 1976, 37-38; Ene: 1985, 120-123; Politica externă...: 1972, 192-200). Intensificând colaborarea, statele Balcanice ar fi urmat să demonstreze că zona nu mai reprezintă un "butoi cu pulbere" aflat la discreția marilor puteri și că are o personalitate geopolitică proprie, capabilă chiar să le concureze într-un viitor nu prea îndepărtat (vezi Macovescu: 1976
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]