8,717 matches
-
în cadrul acestei specii populare, evaziunea în fantastic. În cazul acestor romane și nuvele, pe de o parte, lucrurile sunt simplificate față de basm, pentru că lipsește în proza artistică istorică la care ne referim, sistemul emblematic al imagisticii populare. Din această cauză, basmul și povestea cultă, atât de cultivate în secolul al XIX-lea, se vor supune canoanelor narative populare, în vreme ce proza artistică istorică, nu. Pe de altă parte, la nivelul expresiei, dintre toate variantele avute în vedere, aici întâlnim cele mai puternice
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
compozițională ce apare de câteva ori, încercând să surprindă febra căutării unor cărturari în măsură să dea la iveală cartea de care este nevoie într-un anumit moment. Imaginea construită pare să semene, de fiecare dată, cu aceea regăsită în basmele ori legendele populare (vezi Mănăstirea Argeșului, spre exemplu) sau în cărțile populare de tipul Alexandriei, unde împăratul dă șfară în țară pentru a se găsi viteazul, vraciul sau cărturarul în măsură să poată soluționa criza amenințând regatul său. Motivul eroului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
revină pocăit și smerit" (1962, 80). Construirea unei asemenea personalități se realizează prin aglomerarea de fapte extreme frecvente bătăi și beții prin cârciumile din împrejurimi, tâlhării sau siluirea unei țigănci bătrâne "dintr-un sat vecin... despletită ca sfânta Vineri din basme, fără dinți, petecită și murdară era baba, la corp, ca și la vorbă" (1962, 85), care vine cu mare scandal la poarta mănăstirii să-și ceară plata pentru abuzul călugărului de la starețul mănăstirii însuși. Frecvența acestor scene (în proza de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a scrie și de a expune în văzul tuturor păcatele din interior dacă e să nu negăm cu totul valoarea de adevăr a textelor sale despre viața mănăstirii, Amintirile ne încurajează în această direcție are o justificare morală. În câteva basme române apare motivul dracului/strigoiului care îl amenință pe cel de care a fost văzut să nu spună nimănui ce a văzut și ce a auzit. Pe această semnificativă tăcere se întemeiază puterea diavolului. Amenințarea e repetată până când eroul rostește
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Într-o cheie de lectură unde, în același spațiu cultural, funcționează elemente din imaginarul comun, alegoria locuitorilor Moldovei, care, fără învățătură, vor fi "de pururea însătați și lipsiți ca și cum are fi într-un loc secetos fără de apă" amintește secvențele din basmele populare descriind hotarul pustiit și ars de secetă al Scorpiei, ori Ghionoaiei ( în Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, personaje pedepsite tocmai pentru ca n-au ascultat învățăturile părinților) prin care trebuie să treacă protagonistul plecat, întotdeauna, într-o călătorie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cuvinte și situații, a crea scene și personaje...Nu este în intenția noastră să așezăm în opoziție narațiunile menite să prezinte realitatea, adevărul (teoriile științifice, textele sfinte) și cele considerate reprezentarea eronată a realității (omul modern vorbește de mituri, legende, basme, fabule, ideologii). A spune povești" trimite cu gîndul la un act conștient, voit și perfect stăpînit. Nu-i negăm această dimensiune, dar suntem de părere că e una implicită atunci cînd toate poveștile cu care ne înconjurăm au aerul că
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
lui nu putem locui cu toții, spre pildă, în Monaco plus Monte Carlo, nu avem posibilitatea de a purta îmbrăcăminte teribil de scumpă sau conduce mașini de curse placate cu aur de 24k. Și multe alte fericiri "existențiale" rămîn doar un basm eretic. Dar nu prețurile sînt vinovate pentru această barieră, ci altceva mult mai insidios: resursele rare. Spre exemplu, pentru că suprafața statului Monaco nu poate să ne primească pe toți cei vreo 7 miliarde de potențiali doritori de rai pe pămînt
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cititor din Moldova, România sau... (vezi textul de mai sus) un pic cam ieșit de pe fix. Dar, mă grăbesc să-i dau dreptate cititorului, - nu era așa, ieșit-sărit: pur și simplu, omul era extrem de legat de lectură, ca într-un basm foarte vechi, de prin secolele 27-29, poate, când, cică, mai citeau încă până și fata babei și fata moșneagului, și Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana, Meșterul Manole și Ana, președintele țării și unii politicieni etcetera. Așadar, era un ins de modă
Ultimul cititor în limba română... Lui Gheorghe Grigurcu by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8532_a_9857]
-
o dăruiește poetul Theodor Răpan, este un mirific labirint prin care transcendența metaforei scapă din gravitatea a ceea ce am fost Învățați să denumim „timp fizic”. Învrăjbirea vorbelor, domolirea lor, tot acel fastuos colorit al unui „A fost odată ca niciodată” basm dublat de pojghița tot mai subțire de realitate, cartea poartă colb de aur pe file. Povestea personalizată, mitul și ridicarea textului la rangul de Artă, toate sunt doar detalii ale unui Întreg prin care talentatul Poet umblă fără clintire, ca și cum
Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
pe sub un cer de stele reci. Cu mască sau fără mască, iubirea Își face jocul până la capăt! Într-un dans, ca și ritualic, prin poeme separate, sau unite Între ele de ilustrația fabuloasă a Aurorei-Speranța Cernitu, Theodor Răpan duce firul basmului său până la capăt. Asistăm fără voie la o inițiere masculină la care participă martori, personaje mai mult sau mai puțin mitice. Senzualitatea clipei, În care dragostea pare aproape lumească, este redată cu finețe, eleganță și În culori voievodale. Carte de
Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
de vise" își începe tragedia povestind, cu înfrigurare, cum i-a "rămas în nas mirosul morții", după ce a zărit, la morgă, trupul unei fete tinere și frumoase. Incidentul deschide, în psihicul protagonistului matur, un lung episod anamnetic, în care numeroasele basme povestite înainte de culcare sunt amplificate incontrolabil de motoarele imaginației infantile. Sub presiunea constantă a anxietății, cuvintele se reifică, dobândind consistență palpabilă: "Și, ciudat, din toate aceste basme și vise de grijă și de frică mă deprinsei să ascult cuvintele până în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Incidentul deschide, în psihicul protagonistului matur, un lung episod anamnetic, în care numeroasele basme povestite înainte de culcare sunt amplificate incontrolabil de motoarele imaginației infantile. Sub presiunea constantă a anxietății, cuvintele se reifică, dobândind consistență palpabilă: "Și, ciudat, din toate aceste basme și vise de grijă și de frică mă deprinsei să ascult cuvintele până în fundul lor, să răspund la vorbă cu înțeles nevinovat, dar mai adânc decât s-ar fi căzut la un copil. Vorba la mine era icoană: o vedeam
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din opera lui Beneș, atâta câtă este, se găsește diseminată, cred, în două nuvele de un exotism poesc, ambele prezente în volumul Semn rău (1943). Prima dintre ele, Wilhelm Temerarul, duce de Brabant, pare o înscenare în registrul hard al basmului Flautistul din Hamelin. Ducatul lui Wilhelm nu poate prospera precum celelalte cetăți vecine din pricina numărului mare de șobolani care îl bântuie. Toate încercările de a-i stârpi pe paraziți sunt sortite eșecului, până ce, într-o noapte cu lună, unul dintre
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
simultan înfricoșat și atras de aceasta, străbătând pădurea deasă și ostilă și oprindu-se abia în fața unui masiv muntos, din măruntaiele căruia se deschide o ușă de piatră. După ce vizitatorul pătrunde înăuntru, intrarea se zăvorăște în urma sa, ca într-un basm oriental. Să nu ne iluzionăm însă; atmosfera este înspăimântătoare: "Undeva, departe, se ivi o lumină slabă. În zarea ei văzui pe părete umbra matahalei din pădure: un cap cât un ciubăr de zece mierțe, trupul gros ca stânca și picioare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ar accepta-o fără rezerve, este pusă sub semnul întrebării de Roger Caillois, care introduce în ecuație binomul fantastic-miraculos, afirmând că primul, în bloc, ar ține de registrul terorii, prin inserția violentă în universul familiar, în vreme ce ultimul rămâne cadrul tipic basmului, desfășurându-se în spațiul imaginar al feeriei infantile.87 Pe de altă parte, Matei Călinescu, mai prudent, se mulțumește să nuanțeze, fără a respinge însă viziunea lui Caillois, sugerând că "fantasticul nu e numaidecât terifiant. Incomprehensibilul nu ascunde numai amenințări
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu precizarea că, în cazul nuvelei românești, avem de a face cu o figură de maleficus otiosus: un vrăjitor obosit, plictisit de povara nemuririi, care dezvoltă puternice tendințe suicidare. Dar să nu anticipez. Este evident, încă de la debut, substratul de basm al nuvelei, căreia i se aplică un strat viguros de identificare descriptivă de sorginte realistă. Rezultatul este un tablou rural descris convingător, nu vidat de tușe ale fabulosului straniu: În preajma unei păduri străvechi se privea în iaz moara lui Călifar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
al descrierii: "Exemplară sub raportul viziunii și al comunicării, Moara lui Călifar propune un sistem de convenții asociate cu finețe și cu simțul nuanțelor. Hiperbola intervine pentru a da dimensiuni necesare fabulosului (moara, lacul), iar timpul se relativizează după modelul basmului. Se impune stăruitor o viziune plastică; receptarea naturii, a peripețiilor evocate se face vizual (subl. în text), certificând o coordonată a eposului" (1972: 84-85). Vizualul prezent la Galaction nu se reduce la simpla înscenare a unui leitmotiv pictural: mișcarea epică
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Era o fată foarte tânără, îmbrăcată într-o rochie lungă, cu talia subțire și înaltă, cu buclele negre lăsate pe umeri". Senzația difuză de teroare este resimțită, în partea a patra, mai ales de Egor, în urma unei conversații tulburătoare, despre basme, cu Simina. În această stare îl găsește pe pictor Nazarie, care, în capitolul următor, îi destăinuiește lui Egor, încă îndrăgostit de Sanda, detalii frisonante legate de viața și de sfârșitul Christinei, care dobândește, astfel, trăsăturile unei noi contese Báthory: "Puteai
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
216-219. 79 Pentru o expunere detaliată, cf. Vianu, 1966: II, 88-95. 80 Constantin Ciopraga subliniază, într-un rând faptul că "Galaction are preferințe pentru finaluri dramatice" (1978: 215). 81 Fantomele constituie un leit motiv în proza supranaturală, dar și în basmul clasic. Pentru o utilă trecere în revistă a topos-ului, cf. Sullivan, 1986: 168-170. 82 Pentru informații complete, cf. Ogden, 2002: 146-178. 83 Preluând o formulă a lui Octav Șuluțiu, "așteptarea transformată în elan", acest element epic devine, pentru Al.
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Alții au condus în țară cercuri inițiatice (de exemplu, Vasile Lovinescu a condus până în 1984 Fraternitatea lui Hyperion), au publicat scrieri concepute din perspectivele tradițiilor. Astfel s-au discutat ori s-au și publicat opinii la probleme de literatură a basmelor lui Ion Creangă, a romanului scris de Mateiu Caragiale, Craii de curte veche. S-au scris și lucrări despre originile etno- spirituale ale vechilor daci, de geografie sacră a munților Ceahlău și Călimani, despre sacralitatea voievodatului Bogdanei (adică Darul lui
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cum violența care conservă dreptul este menită să ajungă, la un moment dat, violență întemeietoare de drept. „Critica“ acestei lumi aflate în puterea mitică a dreptului este multiplă. O primă soluție este cea greacă, a lui Odiseu: transformarea mitului în basm (Märchen) prin istețimea „decon structivă“ a eroului care păcălește destinul. A doua soluție este cea care a făcut posibilă construirea Zidului Chinezesc, organizarea ca destin („die Organisation als Schicksal“). În fine, a treia și cea mai elaborată în comentariul lui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
reflections on Berlin.“ Câteva pagini mai jos, Gilloch explică: jocul copilului reprezintă un model de raportare magică la lume, opusă celei tehnice, raționale. Obiectele, locurile copilăriei sunt dislocate din raporturile lor mundane, pentru a deveni fragmente ale unei lumi de basm, încărcată de semnificații și înconjurată de un orizont larg de posibilități. A vorbi despre lumea copilăriei înseamnă a vorbi despre regimul paradiziac al lucrurilor pe care memoria are sarcina infinită de a-l regăsi. Funcția mimetică, magică a cunoașterii, regăsită
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Bachelin, Art Nouveau și neobizantinismul / 91 III.2. Arta decorativă și simbolismul / 102 III.3. Arta bizantină și simbolismul / 117 Capitolul IV. IV.1. Folclorul și mitul în pictura simbolistă românească / 127 IV.2. Kimon Loghi, Artachino, Petrașcu din lumea basmelor / 131 IV.3. Ștefan Popescu feerii bizantine. Theodorescu Sion și Mișu Teișanu / 137 IV.4. G.D. Mirea Vârful cu Dor. Preambul la la senzualitatea secesionistă / 142 Capitolul V. V.1. Misticism și alte inefabile simboliste / 147 V.2. Eminescu: luciferic și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sec și tehnicist, ci luat de valul entuziasmului pentru subiect, fără a-și pierde însă simțul critic, autorul se lansează în descrieri evocatoare ale tablourilor, adevărate ekphrasis care însuflețesc imaginea absentă cu ajutorul cuvântului. O serie de capitole excelente sunt dedicate basmului și mitului în pictura simbolistă românească, în care lucrări discreditate ca sămănătoriste, integrate în contextul lor originar, își pierd haloul negativ care le-a însoțit constant în istoria artei, apoi Saloanelor decadente și casei muzeu, temei țigăncii corelată cu orientalismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
păstrând însă ca reper folclorul ca mitologie populară de care uzează G.D. Mirea, Kimon Loghi, Ștefan Popescu etc. Simbolismul european, dar și cel al Central și Est-european reconsideră elementul mitologic și cel al folclorului național pe filiera sensibilității romantice, însă basmul, spre exemplu, servește unei ilustrări cu o puternică amprentă decorativă, iar în cazul lui Kimon Loghi dar și al lui Ștefan Popescu avem chiar un mixaj de elemente care corespund unui bazin mitologic și stilistic diferit, fapt creator de insolit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]