5,462 matches
-
focului din șemineul bunicilor ce se ridică și coboară Într-un joc demențial, torcând povești ingenioase despre lumi dispărute dintr-un Orient nedefinit, exotic...”. Dar dincolo de atitudinea romantică, scriitoarea provoacă situații joviale, ironice și comice, de la călătoria cu carul cu boi..., la 677 călătoria Într-un vagon de dormit cu trei etaje, cu un tren care pufăie obosit, În timp ce ceilalți pasageri sforăie...”. Printr-o privire urieșească, geologică, atrage și generează o juxtapunere de descrieri științifice și artistice, Încercând să creeze acel
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nu numai ca să se alimenteze, dar și pentru cărăușie, nu se putea să nu se practice creșterea animalelor. Creșterea vitelor este o îndeletnicire mai sigură decât munca ogoarelor. Creșteau îndeosebi oi și vaci pe care le foloseau și pentru hrană. Boii și caii îi foloseau în cărăușie. (Fig. 10a / 10b / 10c) Locuitorii de pe Valea Proviței nu puteau practica la ei acasă o agricultură suficient de dezvoltată. Terenul arabil era puțin și nu prea fertil. Climatul mai răcoros decât la șes nu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ei bice, tălăngi și buhai. Intrați în curtea gospodarului spuneau textul cunoscut al „Plugușorului tradițional” învățat din cărțile de citire. Unul dintre ei repeta cu voce tare și clară: „Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântul mi-ascultați!” Ajuns aici, acesta striga la ceată: „Mânați, măi, hăi, hăi!” La acest apel,bicele trosneau îndelung, tălăngile răsunau, iar buhaiul era tras mai cu foc. Se făcea liniște și urătorul continua: „S-a sculat
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Ieronim vorbește despre interpretările simbolismului celor patru animale și despre interpretările unor autori greci care văd o aluzie la cele patru puteri ale sufletului. Elementele care rezultă sunt foarte importante: omul reprezintă partea rațională a sufletului; leul, partea (apetitul) irascibilă; boul, partea (apetitul) concu-piscibilă; vulturul reprezintă o putere a sufletului superioară celor precedente, pe care grecii o numesc synteresis (συντήρησις), adică scânteia conștiinței. Potrivit concepției sale, această scânteie nu se stinge niciodată, ne avertizează că facem răul când ne lăsăm învinși
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de către legiunile romane pentru a face comerț cu tot felul de produse, printre care se număra și vinul. Negustorii romani transportau vinul cu carul în burdufuri cu o capacitate de mai bine de 5 000 litri, confecționate din piele de bou sau de capră, pe care le făceau impermeabile tratându-le cu smoală în interior (ceea ce dădea de altfel vinului un gust aparte, de rășină), și în amfore (cuvânt împrumutat din latinescul amphora, preluat la rândul lui din grecescul amphoreus, care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
600 de servitori și bucătari, 300 spălători de vase și 6 groom-i. Bucătăriile erau instalate de-a lungul terasei des Feuillants, pe 12 000 m². Agapa laică a necesitat de asemenea sacrificarea pe altarul Republicii triumfătoare a 250 de boi special aduși de la Nivernais, 150 de duzini de rațe de Rouen precum și fazanii necesari producerii a mii de piftii. În sfîrșit, participanții la banchetul republican au băut preignac și saint-julien la carafă, haut-sauternes și margaux la sticlă (ceea ce a provocat
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și motostivuitoare. 4-8 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.3.7. Mijloace de transport cu tracțiune animală. 4-6 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4. ANIMALE ȘI PLANTAȚII. 2.4.1. Animale. 2.4.1.1. Cai de reproducere și de muncă. 8-12 Măgari și catâri. 2.4.1.2. Boi și bivoli de muncă; vaci de lapte și tauri pentru 5-9 reproducere. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.1.3. Oi, capre și porci pentru reproducere. 4-6 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.1.4. Păsări de reproducere. 2-4 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.1.5. Câini de pază și vânătoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206948_a_208277]
-
frați, Și-n Scânteia lăudați (...). Ăla măi, mi-e frate bun Ce ni-e bun cârmaci la drum Muncitor și făurar, Clăditor de fapte mari. Și să vezi și să tot vezi Că ne-a dat mândre cirezi Nu de boi ci de mașini Purtătoare de lumini. Dregeți secerii tăiș Să nu ronțăie pieziș, Și să crească snopi și clăi Ca și stelele pe văi. Care-i ăla de n-ar da Pentru pace partea sa? Doar chiaburul poartă-n el
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Eusebiu Camilar prezintă viața din Țara Moților (...). Dumitru Corbea, în reportajul Cuvântul tractoriștilor (volumul Constructorii vieții noi) l-a sesizat just. (...) O altă latură a noului intervenit în lumea satelor o sesizează Istvan Asztalos când scrie reportajul Gospodar cu paisprezece boi, cum se dezvoltă spiritul proprietății colective la țăranii care au format o gospodărie colectivă. (...) Privite în general reportajele apărate în presa noastră în ultimii ani fac dovada că autorii lor au înțeles acest principiu de bază al literaturii realismului socialist
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și cultura sumeriană, capabilă să-i îmbogățească spiritual pe babilonienii, ajunși stăpâni între Tigru și Eufrat, în Mesopotamia, ei înșiși gânditori și luptători cunoscuți. Babilonul, Ninive, cetăți fruntașe în istorie, ies spiritual din perimetrul lor. Roata și metalurgia, carul cu boi și corabia cu pânze, comerțul (contactele interumane), templele și zeii, omul și neastâmpărul său creator, schimbă viața locului, a stepelor Siriei și a podișurilor iraniene, extinzându-se spre zona aluvionar fertilă a Golfului Persic. Sumerul antic atestă arheologic civilizație și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care am pomenit, dă la lumină probe despre protoistoria Indiei și a civilizațiilor autohtone. Ridicarea de asemenea orașe mari, canalizate, cu clădiri din cărămidă arsă tradițional presupun inteligență, profesionalizare, energie și experiență preluată creator. Practicarea agriculturii și a creșterii vitelor: boi, cai, porci, asini, elefanți; făurirea mijloacelor de lucru și de transport atestă înțelepciune. Uimitor fapt e însă existența scrisului și mijloacelor de scris, care sugerează ideile de bibliotecă și de școală, magiștri. La un moment dat Harappa și Monhendjo-Daro au
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
frumușica de Ioana, voinicul de fecior, înțeleapta de mama, fraiera de soră-mea, nebunul de profesor, căpiatul de Ion, disperata de maică-sa etc. • o frumusețe de copil, dulceața de fetiță, o bomboană de băiat, un bujor de fată; un bou de vânzător, capra de cumnată-sa, namila de om, o huidumă de femeie etc. • o nebunie de înghețată, o splendoare de rochie, o porcărie de film, un jaf de computer etc. Ne interesează dacă tu folosești expresii ca acestea și
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de ură. Didina nu a avut curajul să fugă cu Paraschiv, deși ar fi vrut, că-i era drag. Frica față de Bozoncea a decis și, pentru că acesta i s-a părut mai puternic, s-a cununat cu el. Din furatul boilor Bozoncea a strâns bani pentru petrecerea de nuntă, i-a cumpărat ibovnicei haine scumpe, el și-a cumpărat haine de ginere. În timp ce se deplasa trăsura cu miri, Paraschiv, Nicu-Piele și Sandu-Mână Mică s-au coalizat și au atacat trăsura, l-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Era, desigur, același popor, dar daci pentru romani și geți pentru greci, așa cum Dunărea era Danubius pentru unii și Istros pentru alții. Ovidiu (în sec. I î.e.n. - I e.n.) ne vorbește în "Tristele" despre înghețul Dunării, pod pentru carele cu boi ale sarmaților. Iar în "Pontica" spune "Istrul cel cu două nume" - binominis Ister (I.VIII.12). În secolul I e.n., Plinius cel Bătrân ne spune că Dunărea are 60 de afluenți, iar delta sa șase guri, pe care le numește
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
limbaj simbolic: trădează chiar un sistem religios. Se pune problema unei concepții religioase bazate pe opoziția și complementaritatea a două principii, cel masculin și cel feminin, identificate figurativ și simbolic, primul, cu calul, iar al doilea, cu bizonul sau cu boul sălbatic. Aceasta este „perechea fundamentală”, Însoțită de alte specii de animale secundare cu diferite roluri. În exprimarea perechii masculin-feminin, au aceeași funcție simbolică și reprezentările animale, reprezentările umane, foarte rare, și anumite semne geometrice. Nu contează dacă reprezentările sunt realiste
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ideologică provoacă perplexitate, rămân totuși valabile dovezile tangibile ale cultului. Este de ajuns un semn. În România și Moldova se cunosc mari construcții rectangulare, chiar cu două etaje, care pot fi identificate ca temple. Pe acoperiș sunt reprezentate cranii de bou și alte embleme animaliere. În interior sunt adăpostite un altar sub formă de bancă, un „tron” din teracotă de mărimea unei persoane, un cuptor, pietre de moară, stâlpi pictați și pereți colorați. Pe bancă, pe mese sau pe podea erau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
votive de roade, animale și copii; conviețuirea strămoșilor cu cei vii, folosirea religioasă a grotelor. Riturile și depunerile „de fundare” În puțurile de sub case au aspecte comune cu ofrandele descoperite În gropi sau bothroi, uneori opulente și frapante (capete de bou, părți din cadavre umane etc.). Unii autori ar putea vedea aici adevărate sacrificii umane, dovedite, de altfel, În satele baricadate din Europa occidentală a aceleiași perioade și destul de răspândite În ceea ce Îi privește pe nou-născuți și copii. Folosirea religioasă a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Într-adevăr, veșnicia. (Merikara, 51.57) Astfel, viața devine În Întregime o slujire divină Împlinită de fiecare, pentru că fiecare deține personalitatea sa morală, iar ritul - care este public - Își pierde sacralitatea mecanică: „Este mai bine primită virtutea celui drept decât boul celui nedrept” (Merikara, 128). Cred că aici este pentru prima oara când se vorbește astfel, spre jumătatea secolului al XXI-lea Î.Hr. Statul centralizat și autoritar se preschimbă Într-un complex mai flexibil de puteri opuse, cadru În care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și demnitari, dar și pentru oamenii simpli. Răspunsurile mantice puteau fi favorabile sau nefavorabile: bucurie sau durere, boală sau sănătate, victorie sau Înfrângere etc. Erau obiect al studierii mantice vulturii, șoimii, cucuvelele, corbii, porumbeii, rândunelele, puii, calul, măgarul, taurul sălbatic, boul, oaia, capra, porcul, câinele, vulpea, șoarecele, șarpele, maimuța, fluturele, peștele etc. De multe ori se făceau preziceri din nașteri, fetuși și nou-născuți malformați (izbu). b) Profeția Profeția, adică „vorbirea În numele” divinității, este un fenomen bine atestat chiar și În Mesopotamia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mellaart, 1970 -, până la limita sudică a câmpiei Konya, și de la Hacilar - cca 5400-4800 Î.Hr. - Mellaart, 1970 - până la lacul Burdur, provin statuete feminine de lut reprezentând nuduri („zeiță mamă”), uneori cu un copil În pântece, Însoțite de feline. Craniile de bou și frescele cu scene de vânătoare de la Çatal Hüyük atestă și existența unui cult al unei divinități masculine, reprezentată În formă de taur. Mormintele princiare de la sfârșitul mileniului al III-lea descoperite În Alaca Hüyük (Koșay-Akok, 1973), la Nord de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cetății Hattușaș, este deschisă de rege care, Însoțit de notabilitățile palatului și de gărzile de corp, se retrage apoi la intrarea În palat de unde asistă la defilare. La această defilare participă dansatori și preoți, precedați de care ceremoniale trase de boi Împodobiți, și urmați de obiecte culturale simbolice: lăncii, zece sau douăzeci de tolbe de vânători, „animalele zeilor”, adică imagini ale animalelor sălbatice făcute din metale prețioase. Procesiunea este Încheiată de alți preoți și cântăreți. Regele și regina urcă În carele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
animal sau o păpușă simbolică) pus În contact cu impuritatea respectivă și apoi Îndepărtat sau distrus. Ca substitute (Gurney, 1997, pp. 52 sqq.) sunt folosit de cele mai multe ori păpușile făcute din argilă, aluat, grăsime sau ceară, animale domestice sau sălbatice (boi, țapi, porci, șoareci, păsări, pești etc.). În schimb, folosirea de substitute umane este destul de rară: În rugăciunea pentru vindecarea prințesei Gașșuliyawiya (Tischler, 1981), este prezentată ca substitut Lelwanixe "Lelwani", o femeie „pură”, „strălucitoare”, „albă”; iar Într-un ritual de substituire
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu două tăișuri pe care este așezată o pasăre. Centrul scenei este ocupat de un taur mare, deja Înjunghiat și legat strâns de o masă, surprins În timp ce sângele său picură Într-un vas. Sunt elementele care vor caracteriza ulterior sacrificarea boului În lumea greacă. Descoperiri recente au adus Însă la lumină și un tip de sacrificiu pe care civilizația greacă l-a Înlăturat și exilat În spațiul mitului: sacrificiul uman. Cadavrul tânărului găsit la Anemospilia În interiorul unui edificiu identificat drept sanctuar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cea mai mare parte vegetale, cum ar fi grâul, orzul, măslinele, uleiul, vinul, mierea. Câteodată figurează și animale destinate personalului unui templu sau unei zeități și este probabil ca măcar unul dintre aceste animale să fi fost sacrificat. Oferirea unui bou, a unei oi și a unui porc, poate lui Poseidonxe "Poseidon", dar cu siguranță misterioasei divinități pereja (vezi subcapitolul 3.2) pe o tăbliță din Pilos (PY Un 6 + 1180 + 1250), pare să propună un model pentru suovetaurilia romană, care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din ce În ce mai autonom. 3. Ambiguitățile sacrificiului În Grecia, ca și În alte părți, actul ritual Își are momentul culminant În sacrificiul sângeros care rămâne oricum o parte a ritului, chiar dacă cea mai importantă și semnificativă. Animalul de jertfă era prin excelență boul, dar erau sacrificate frecvent și alte animale, ca porci, capre și oi. Dacă era destinată morților, eroilor și zeităților infernale, victima era, În cele mai multe cazuri, arsă În Întregime: era enàgisma, care ducea cu sine ideea de contaminare. Thysìa era, În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]