6,806 matches
-
contribuind la descoperirea sistemului binar. Realizează o mașină de calculat mecanică. Se dedică studiului matematicii și publică concluziile studiilor sale în Acta Eruditorum. Este vizitat la Hanovra de Petru cel Mare al Rusiei. Scrie cărți filosofice Eseuri de teodicee. Asupra bunătății lui Dumnezeu, a libertății omului și a originii răului, Disertație metafizică, Monadologia și Noi eseuri asupra intelectului omnesc, un lung comentariu asupra operei lui John Locke. Dintre ideile sale filosofice se remarcă preocuparea sa pentru controversă și criticism. Identitatea indiscernabilului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
În societatea tradițională, dacă în intervalul de timp în care tinerii erau logodiți, părțile se răzgândeau, mărul împreună cu darurile primite erau înapoiate. "Darul nu mai apare deci ca o suită discontinuă de acte individuale, aleatorii sau spontane, lăsate la cheremul bunătății sau pe seama împrejurărilor, ci este înțeles ca moment într-un sistem, unde oricare gest de dăruire e interpretat cu ajutorul legii de fier a triplei obligații: cea de a dărui, cea de a accepta, cea de a înapoia. Darul se impune
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
bine, oare e rău - acestea ar fi doar câteva rațiuni pe care le-am face. Revin la ideea că trebuie să crești ca să poți depăși mathesis-ul și să ajungi la praxis. Leibnitz, potrivit căruia existența răului în lume, nu infirmă bunătatea lui Dumnezeu, creează spiritul teodiceei, lucru ce va face să înflorescă sufletele frumoase ale tinerilor. Care ar putea fi oare pârghiile prin care ar putea fi angrenate acele trăsături caracteriale ale oamenilor pentru a transforma răul în bun? Poate fi
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
și durearea, multe sunt odraslele acelora pentru carele pre fieștecarea cel atot lucrătoriu gând curățindu-le, privindu-le și adăpându-le și în tot chipul mai turnându-le, dumesteceaște cele ale năravurilor și ale patimilor materii. Pentru că gândul iaste povățuitoriu bunătăților, iară patemelor sângur țiitoriu, și caută oarece întâiu pentru el den celea opritoare fapte ale întregăciunii minții; că sângur țiitoriu patemelor iaste gândul. Iară întregăciunea minții iaste biruința pohtelor. Și dentru pohte unele sunt sufletești, altele trupești, și acestora amândurora
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
-i același lucru. E fericit în această viață și pentru el nu-i rău mai mare decât s-o piardă. Nebunul acesta e un mare înțelept. Dar oamenii care trăiesc din speranță se împacă greu cu acest univers în care bunătatea lasă locul generozității, iubirea, tăcerii virile, comuniunea, curajului solitar. De aceea, toți se grăbesc să spună: "A fost un om slab, un idealist sau un sfânt". Înjosim întotdeauna măreția care insultă. Cât ne indignăm (sau râdem, cu acel râs complice
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Kierkegaard. Nu-i de mirare că "povestea despre Barnabas" se află la sfârșitul cărții. Ultima tentativă a lui K... este aceea de a-l afla pe Dumnezeu în ceea ce-L neagă, de a-L recunoaște nu în funcție de categoriile noastre de bunătate și de frumusețe, ci îndărătul chipurilor inexpresive și hâde ale indiferenței, ale nedreptății și ale urii Sale. Acest străin care le cere celor de la castel să-l adopte este, la sfârșitul călătoriei sale, și mai exilat încă, de vreme ce, de data
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
la Dumnezeu, înseamnă că există o scăpare. Și perseverența, încăpățânarea cu care Kierkegaard, Șestov și eroii lui Kafka străbat întruna același itinerar reprezintă o ciudată chezășie a puterii exaltante a acestei certitudini 28. Kafka refuză Dumnezeului său măreția morală, evidența, bunătatea, coerența, dar nu o face decât pentru a i se arunca la picioare cu o și mai mare râvnă. Absurdul este recunoscut, acceptat, omul se resemnează, și, din această clipă, știm că absurdul a încetat să mai fie absurd. Există
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
variate, cât mai economice și gustoase, care să le ajute în munca lor zilnică. Ideea s-a bucurat de succes în rândul profesorilor și al elevilor Colegiului nostru, care au fost urmăriți de dorința de a împărtăși și celorlalți din bunătățile pregătite și ulterior de a le testa. Lăsați-vă cuceriți de gustul apetisantelor mâncăruri și parcurgeți acest festin culinar alcătuit din feluri principale și deserturi delicioase! Diversificați-vă meniul, încercând una din rețetele prezentate în această carte de bucate! Impresionați
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
un dublu conflict - între două clase sociale, capitaliștii și muncitorii, și între două confesiuni, cea creștină și cea mozaică -, romanul Rătăcire, plasat în mediul de afaceri evreiesc, o are ca protagonistă pe delicata domnișoară Amelia Wehren, imagine schematică, idealizată a bunătății duse la extrem, „unicul vis de dragoste” al lui Radu, tânăr proprietar de moșie și prieten din copilărie. La polul opus se află lucrătorii de la fabrica tatălui Ameliei, care se pregătesc să asasineze întreaga familie, cu intenția de a-și
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
de spirit polare, poetul se autoexaminează și se autodefinește sever în raport cu timpul și cu „înaltul sens de Om”, aspiră spre puritate morală, meditează asupra rosturilor condiției umane. El condamnă tot ce e meteahnă și rău social, așezându-se sub semnul bunătății, al omeniei și al faptei nobile. Dezbaterea unor teme interzise de regim, precum și a unor probleme ce țin de igiena spiritului, de misiunea poeziei și a poetului a intensificat caracterul polemic al cărților din ultimii ani, dramatizând și îmbogățind registrul
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
două școli care se deosebesc fundamental în concepțiile lor despre natura oamenilor, a societății și a politicii. Una crede că o ordine politică rațională și morală, derivată din principii valide universale și abstracte, poate fi realizată aici și acum. Presupune bunătatea esențială și infinita maleabilitate a naturii umane și blamează eșecul ordinii sociale de a se ridica la standardele raționale din cauza absenței cunoașterii și a înțelegerii, a instituțiilor sociale depășite sau a depravării anumitor indivizi izolați sau grupuri. Are încredere în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
aceeași virtute l-a făcut să-i omoare pe cei mai puțin virtuoși decât el, l-a adus la ghilotină și a distrus revoluția al cărei lider a fost. Motivele bune oferă asigurări împotriva politicilor deliberat rele; ele nu garantează bunătatea morală și succesul politic al politicilor pe care le implică. Ceea ce este important de știut, dacă vrem să înțelegem politica externă, nu sunt în principal motivele unui decident, ci abilitatea sa intelectuală de a înțelege fundamentele politicii externe, precum și abilitatea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ale aceluiași fapt social. În ambele sfere, dorința de recunoaștere socială este o importantă forță motrice, care determină relațiile sociale și creează instituții sociale. Indivizii caută în ceilalți confirmarea aprecierii de sine. Numai în tributul pe care alții îl plătesc bunătății, inteligenței și puterii cuiva devine acesta pe deplin conștient de ele și se poate bucura de calitățile sale superioare. Doar prin reputația de excelență poate obține măsura de securitate, bunăstare și putere pe care consideră că le merită. Astfel, în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
principii morale universale 2. În centrul acestui obiectiv stătea filosofia liberală a Iluminismului, cu convingerea sa că: ...o ordine politică rațională și morală, derivată din principii valide universale și abstracte, șar puteaț fi instituită aici și acum. Ea presupuneșaț existența bunătății esențiale și a infinitei maleabilități a naturii umane și atribuia eșecul ordinii sociale de a se ridica la standardele raționale absenței cunoașterii și a înțelegerii, instituțiilor sociale depășite sau depravării anumitor indivizi izolați sau grupuri 3. Pornind de la premisa unei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
primul sentiment social, iar teoria milei nu a fost oare pusă În aplicare pe post de doctrină de guvernare din „zelul compătimitor” al celui mai ilustru dintre elevii lui Rousseau, adică Robespierre? Și, mai important, cum s-a putut ca bunătatea naturală față de semeni să ducă la Teroare? Milă și compasiune: blânda voce Jean-Jacques Rousseau scria, În Discurs asupra originii inegalității Între oameni, că prima legătură dintre aceștia este mila: „Oamenii n-ar fi fost decât niște monștri, dacă natura nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
noi Terori. Masa de apatrizi suscită, fără deosebire, compasiune, milă sau ură. Mai exact, suscită un sentiment ambivalent Între milă și ură, compasiunea producând, În mod contradictoriu, indiferență. Această ambivalență este foarte bine descrisă de cuvântul ebraic hesed, care Înseamnă bunătate și compasiune, dar și rușine și crimă. Omul despuiat, fără drepturi și lipsit chiar de „dreptul de a avea drepturi”, căci acesta aparține doar cetățenilor naționali, care au dreptul la o viață politică, și-a pierdut până și singularitatea propriei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe celălalt, făcându-l să dispară din spațiul Întâlnirii. Pe de altă parte, atunci când această emoție devine doctrină de guvernare, gestionarea sa la nivelul maselor se transformă În discurs propagandistic, indiferent la realitatea suferinței concrete. Ce să mai faci cu bunătatea de care trebuie să dai dovadă la Întâlnirea cu aproapele tău? Pot coexista oare compasiunea și alteritatea? Poate că alteritatea, Întâlnirea cu celălalt, ar trebui gândită Înainte de compasiune, În dimensiunea sa etică, și nu În cea sentimentală. Probabil că aceasta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ceea ce se Întâmplă În interiorul ființei. Exteriorul este cel care Îmi ordonă și care se face „voce interioară”. Nu „blânda voce” a lui Rousseau, ci cea care dă mărturie pentru Infinit, care mă face „ostatic” până la „substituirea” celuilalt. Compasiunea devine atunci bunătate activă și Încetează să mai fie doar o oglindă În care mă văd pe mine Însumi. Într-adevăr, ea nu se poate manifesta la nivel colectiv și anonim, ci doar În una sau mai multe Întâlniri personale, iar o societate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o persoană cu totul diferită de mine, ceea ce mi-o spune chipul lui. Eu și Tu sunt asimetrice. Principiul identității pune bariere În calea preocupării etice. Ceea ce Îmi cere privirea aproapelui nu Îmi va fi Înapoiat. Lévinas vorbește aici despre bunătate (mai târziu va vorbi despre sfințenie). În cadrul bunătății, nu este vorba despre schimb, ci despre deficit. Bunătatea nu cere despăgubiri. Nu așteaptă nimic. Este ca o politețe absolută. Pentru Lévinas, a fi fratern Înseamnă a da ascultare ordinului neformulat de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mi-o spune chipul lui. Eu și Tu sunt asimetrice. Principiul identității pune bariere În calea preocupării etice. Ceea ce Îmi cere privirea aproapelui nu Îmi va fi Înapoiat. Lévinas vorbește aici despre bunătate (mai târziu va vorbi despre sfințenie). În cadrul bunătății, nu este vorba despre schimb, ci despre deficit. Bunătatea nu cere despăgubiri. Nu așteaptă nimic. Este ca o politețe absolută. Pentru Lévinas, a fi fratern Înseamnă a da ascultare ordinului neformulat de a nu rămâne acasă, În noi Înșine, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
asimetrice. Principiul identității pune bariere În calea preocupării etice. Ceea ce Îmi cere privirea aproapelui nu Îmi va fi Înapoiat. Lévinas vorbește aici despre bunătate (mai târziu va vorbi despre sfințenie). În cadrul bunătății, nu este vorba despre schimb, ci despre deficit. Bunătatea nu cere despăgubiri. Nu așteaptă nimic. Este ca o politețe absolută. Pentru Lévinas, a fi fratern Înseamnă a da ascultare ordinului neformulat de a nu rămâne acasă, În noi Înșine, În suverana autonomie a eului. Oamenii nu sunt copaci și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sfârșit, Bergson descrie o politețe a inimii, care ține seama de celălalt În globalitatea sa, dincolo de gesturi și de cuvinte. Filosoful precizează: „Este vorba despre caritatea ce se exercită În domeniul amorurilor proprii ș...ț. Fondul său este o mare bunătate naturală” (Bergson, 1991, p. 155). Din această perspectivă, impolitețea, lipsa unui comportament civic sau delincvența pot fi prezentate ca degradări progresive ale legăturii sociale și etice inițiale și ca tot atâtea „Întâlniri” ratate care pot fi studiate și reperate În cadrul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cele sociale, adică dreptatea” (Bourgeois, 1902, p. 36). De unde necesitatea unei organizații care să „facă reciproce” avantajele și riscurile solidarității naturale. Oamenii sunt astfel legați unii de ceilalți prin Îndatoriri stricte, și nu doar, așa cum am văzut, prin relații de bunătate sau de caritate. Trebuie să-i dăm colectivității echivalentul a ceea ce ne-a dat și ea nouă. Altfel spus, ne naștem cu o datorie socială ale cărei valoare și mod de achitare vor fi stabilite de societate. Trebuie să remarcăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
străini întotdeauna răi, ținutul meu dintre granițe răsări dulcuț, surâzător și pașnic, cu feeriile lui culinare, cotropit de șunci și cârnați, de ștrudele și cremeșuri. Lucrarea a fost gustată de toți, căci la sfârșit am îmbiat lumea cu griliaș Ăo bunătate din zahăr ars cu nucă), adus de-acasă. Cred că atunci le-a căzut Banatul cu tronc șefilor lui CIRCE Ăcare nu-i vrăjitoarea lui Homer, ci un centru de studii central-europene de la Université Paris IV-Sorbonne), Xavier Galmiche și Delphine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
cu o prințesă de Lichtenstein? Felul ăsta de a arăta, de a demonstra, de a epata este atât de românesc, în totală contradicție și cu spiritul helvet (revelat foarte bine de Denis de Rougemont, în cartea pe care ai avut bunătatea să mi-o împrumuți: La Suisse - ou l’histoire d’un peuple heureux), cât și cu cel nordic. A arăta celorlalți cât de tare ești, cât de bogat, cât de norocos, cât de descurcăreț ești! Nimic mai enervant. 3. Tradiția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]