7,041 matches
-
ce ar trebuie discutat și reliefat în întreaga lui motivație alambicată este constituirea grupurilor în exil, după principii politice (de-o parte foștii legionari, de alta oamenii Fundației Regale Universitare "Carol I" etc.) sau culturale (în jurul unei reviste, al unui cenaclu sau al unui post de radio), și turbulențele create de conflictele de interese. Perioada 1948-1964 este cea mai dură în interiorul regimul comunist din România, prin represiune, arestări, domiciliu forțat, cenzură, interdicția de circulație a persoanelor în afara granițelor, lipsa de comunicare
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
autobuz. ( C. V.) Science fiction Casa Politehnicii 2 (fosta Casă a Oamenilor de Știință) din str. M. Eminescu nr. 11 din Timișoara va găzdui sâmbătă, 25 martie, de la ora 12, o nouă întâlnire a fanilor literaturii science fiction, respectiv, a membrilor cenaclului „H. G. Wells“. Și de această dată, cel care va prezenta o proză scurtă va fi tot un coleg al nostru de la „Agenda zilei“, și anume, Silviu Genescu, unul dintre veteranii acestui gen literar. ( D. B.) „Smithfield Foods“ Într-un clasament
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
Cultură din Sânnicolau Mare (str. Republicii nr., 15), Casa de Cultură a Sindicatelor din Deta (str. Ștefan cel Mare nr. 9) și punctul de lucru al A.J.O.F.M.T. din Jimbolia (str. Lorena nr. 1). ( I. B) Primăvara poeților Cenaclul cultural-artistic „Liviu Rebreanu“ de la Cercul Militar Timișoara (Piața Libertății) consacră reuniunea sa de joi, 30 martie, de la ora 16, noului anotimp, sub genericul „Primăvara în operele poeților români”, tema despre care vor vorbi dr. Florin Contra și lt. col. (r) Carte
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
30 martie, de la ora 16, noului anotimp, sub genericul „Primăvara în operele poeților români”, tema despre care vor vorbi dr. Florin Contra și lt. col. (r) Carte Maridore. Se vor recita creații ale marilor poeți români, dar și versuri ale membrilor cenaclului. Serata se va încheia cu un program muzical. ( S. P.) Devoțiune În timpul Postului Mare, în biserica „Millennium“ din Timișoara - Fabric, în fiecare luni și vineri, de la ora 17, se organizează Calea Crucii cu predică în limbile română și, respectiv, maghiară
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
și 22. ( I. B.) l Miercuri, 23 noiembrie, de la ora 15, programul Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“ include conferința „Gioacchino Rossini - geniul operei bufe“, susținută în limba română de prof. Franz Finta. ( S. P.) l Următoarea ședință a Cenaclului Banat din Lugoj este programată joi, 24 noiembrie, de la ora 19. 30, când vor citi versuri tinerii Sandra Dragomir, Daniel Otescu și Paul Sârbu, care vor fi prezentați de Adriana Weimer și Remus Valeriu Giorgioni. ( T. T.) l Membrii Universității
Agenda2005-47-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284407_a_285736]
-
sex“, „avort“ sau „prezervativ“ îl lipseau din vocabular (ultimele două, și de pe piața socialistă). Vorbeam despre Dimov sau Tiktin, urmăream aparițiile de la Cartea Românească“, dezbăteam problemele romanului șaptezecist (a fost sau nu un eșec politic?) și ne consolam mergând la cenaclurile optzeciștilor, unde, o dată pe an, Felicia citea poezie în sala din Schitu Măgureanu. Era ca un Dicționar de sinonime, clar, ordonat, mereu găsea cuvântul potrivit înainte de-un sărut sau de tema la LRC. În toată povestea asta calmă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
știu pe care-l imită mai tare. Oricum, nu duce nici un sfert din talentul lor, ei au forță, el e siropos și patetic cu bulbii lui. Mai bine s-ar apuca de cultivat lalele.“ „Ușurel, Robane, că nu suntem la cenaclu. Talentul nu e-n cauză, aici. Fii atent ce zice mai departe:“ Dar uniformele continuă să se miște prin oraș și Alexandru mai mult ghicește că programul a scăpat de sub controlul creatorului său și că invazia trupelor poate produce dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
întindea burduful tăbliei dintr-un capăt într-altul. Două neoane chioare luminau mobilierul de recuzită: o scară proptită de perete, un cuier cu un palton (probabil al scriitorașului), vreo treizeci de scaune. Jurai că ai nimerit marți seara, la un cenaclu studențesc de pe Schitu Măgureanu. Dincolo de ușă, priveliștea cădea ca la teatru: scena, firul microfonului, cortina vișinie. Lipseau doar fețele congestionate de emoția lecturii. În perioada studenției, în sala umedă și lăbărțată din bulevardul Schitu Măgureanu, se strângeau o dată pe săptămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de pe Schitu Măgureanu. Dincolo de ușă, priveliștea cădea ca la teatru: scena, firul microfonului, cortina vișinie. Lipseau doar fețele congestionate de emoția lecturii. În perioada studenției, în sala umedă și lăbărțată din bulevardul Schitu Măgureanu, se strângeau o dată pe săptămână membrii cenaclurilor literare bucureștene. Mergeam cu Mihnea acolo, uneori și cu Cezar și Gino. La pauză, venea și Nicu Boboc, de la antrenament, cu mingea „Artex“ în pungă. Acțiunea avea un aer filantropic, inutil, patronat de Facultatea de Filologie. Sala își păstrase însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zilei, prin sala de la ultimul etaj mai trecea și-o mulțime amorfă și proletară, dornică de afirmare estetică. Figuri simple și rudimentare, în ochii cărora sclipeau patibularități metaforice sau rateuri epice de proporții, alcătuiau masa, grosul plutonului care năvălea la cenaclu, întâi pentru „audiție“, apoi pentru „lectură“. Citeai, erai făcut praf, după care plecai acasă. Unii își mai notau și ce vorbeai într-un carnețel. Cezar se bâlbâia de nervi, iar Mihnea turba, îmi făcea semne disperate să ieșim. Cât despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mai plecam și din alte motive, independente de voința noastră. Clădirea din Schitu Măgureanu adăpostea în subsol o cameră de repetiții pentru formații de muzică rock, iar, în unele zile, holul principal se transforma în discotecă. Pe-același etaj cu cenaclul, răsărise și-o sală de cor, unde tinerele talente ale Universității București exersau colinde, hore și rapsodii. Dacă n-ai fi știut că ești pe vremea lui nea’ Nicu, ai fi jurat că totul merge strună, ca niciodată. Zgomotul tobelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
iubitul conducător“, împușcai premiul cel mare: o rubrică. Jumătate din țară făcea critică literară, de la profesori la ingineri, și de la pensionari la elevi de liceu. Oamenii își notau impresiile, trânteau observații, dădeau indicații: le citeai în reviste, pe foi, la cenacluri, în gazete de perete. Cealaltă jumătate scria poezie. La revistele bucureștene, se luau bani buni, Partidul se îngrijea de slujitorii lui. Mi-ar fi plăcut să lucrez într-o redacție adevărată, să învăț cum trucau pozele de 1 mai 1939
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lovit de Sfântu Ion. Deja apăruseră vorbe în stânga și-n dreapta, tot județul pomenea de pungașii care vorbeau ca din cărți și se făceau nevăzuți prin pădure. Fiecare știa câte ceva. Învățătorul susținea că borfașii au terminat facultatea și-au un cenaclu al lor, în care își citesc seara prozele și poeziile (aflase și-adresa: în București, pe strada Câmpineanu). Preotul credea că ar fi rude cu Terente, regele bălților, care sărea în casele oamenilor, zicea săru’mâna la doamne și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ar fi conduși de celebrul Tily Raicovici, cu sute de condamnări la activ, care evada tot timpul săpând tunele pe sub pușcării. Firește, toate poveștile sunau grozav, dar fiecare avea câte-o hibă. Pe strada Câmpineanu se-afla cu adevărat un cenaclu, dar nimeni nu știe să-l fi frecventat vreodată hoți sau pungași (poate doar dacă personale simandicoase care se adunau acolo aveau viață dublă, ca toți scriitorii). Terente spărgea doar casele bogătanilor și-n plus, la 1920, era încă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sa spectaculoasă carieră de poet și militant al avangardei. Tânărul Eduard Marcus (n. 18/31 decembrie 1903, Brăila) care urca „emoționat” pe când era încă elev de liceu, „scările, desigur istorice, din Câmpineanu 40” ale casei lui E. Lovinescu și ale cenaclului Sburătorul (îl introducea aici prietenul său Mihail Cosma, viitorul Claude Sernet), se formase ca poet în ambianța imediat post-simbolistă, prelungind accente bacoviene. Le mărturisește și poezia Tristeți de toamnă, cu care debutează în Sburătorul literar, nr. 43, din 20 octombrie
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lui Alexandru Mușina: "Cât de fragil e conceptul pe teren românesc, o spune scepticul și răzvrătitul Alexandru Mușina. El constată, și orice exagerare folosește demonstrației, că pentru Mircea Cărtărescu, postmodernist e doar Mircea Cărtărescu, pentru Florin Iaru, postmoderniști sînt poeții <<Cenaclului de luni>>, pentru Ion Bogdan Lefter toți poeții generației '80, iar pentru Nicolae Manolescu, nici mai mult, nici mai puțin toți poeții contemporani valoroși, de la Ion Gheorghe la Mircea Cărtărescu"211. Acest mic talmeș-balmeș arată cât de precare sunt criteriile
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
aproximând cu scepticism. Iată, poate, ironica soluție a <<postmodernismului>>!"212 . Chiar aproximând, aproximând, nu putem, totuși, include pe toți scriitorii contemporani de valoare printre postmoderniști, cum ar dori Nicolae Manolescu, dar nici să reducem fenomenul la Mircea Cărtărescu și la "Cenaclul de luni". Este limpede că Manolescu lucrează cu un criteriu modernist acela al valorii. Dacă îl acceptăm, ieșim din canon și riscăm să-i nedreptățim tocmai pe veritabilii postmoderniști, care stau sub semnul epigonismului. De altfel, valoarea nu mai este
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
procuror la Tribunalul Argeș, judecător de instrucție la Tribunalul Ilfov. În 1912 e numit avocat al statului clasa I. În 1916, rămas în Capitală sub ocupația germană, e internat pentru câteva luni în lagărul de la Săveni. După război frecventează consecvent cenaclul Sburătorul și se implică în politică, activând până în 1930 în Partidul Național Liberal (e deputat în 1921-1928, 1930-1932 și vicepreședinte al Camerei în 1927), apoi trece succesiv în partidele lui Gh. Brătianu, C. Argetoianu și O. Goga, pentru ca în cele
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
1933); urmează în 1945, după încheierea războiului, Norocul, o comedie fantastică cu spectacole suspendate destul de repede, fără motive explicite. Unele piese au fost și editate, peste decenii fiind incluse, împreună cu ineditele Cuceritorii și Când soarele se uită înapoi... (citită în cenaclul Sburătorul), în volumul Generația de sacrificiu (1985). În periodice au rămas O inspecție („Familia”, 1942) și fragmente din Fata și zestrea. La încheierea stagiunii 1921-1922 e recompensat - alături de Camil Petrescu, Victor Eftimiu ș.a. - cu Premiul Teatrului Național (instituit de Alexandru Mavrodi
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
va reveni în actualitatea literară postum, ci și memorialistica, din care fragmente răzlețe apăruseră în „Sburătorul”, „Curentul familiei”, „Rampa” și ultimul mult mai încoace, în 1979 (în „Manuscriptum”). Șerban Cioculescu își amintește a-l fi auzit citind un capitol în cenaclul lui Lovinescu: „Voinic, în puterea vârstei, cu un cap mărișor, compus din rotunjimi, cu umerii obrajilor proeminenți, de mongoloid sau mai exact de mandarin, cu un larg surâs, ușor dezlănțuit în râs jovial. Era un bărbat plin de farmec prin
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
muncitor la o cooperativă, șef al Salvamarului de pe lacurile de agrement și la ștrandurile din București (doisprezece ani), pictor zugrav. Reintră în presă târziu, ca redactor la publicația „Forum” (1968-1977), de unde se și pensionează. De-a lungul timpului a frecventat cenaclurile Sburătorul și Preocupări literare și a mai colaborat cu desene, cronici teatrale, plastice și cinematografice, cu reportaje, interviuri, anchete etc. la „Revista muncii”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dumineca”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Universul literar”, „Viața”, „Kalende”, „Flacăra”, „Basarabia literară”, „Vremea
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
Sorescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ana Blandiana, Constanța Buzea, Ileana Mălăncioiu, Aurel Gurghianu, Victor Felea, Radu Cârneci, Nina Cassian, Florența Albu, Zeno Ghițulescu, Ion Mureșan, Mara Nicoară, Tudor Balteș, Dan Mutașcu, Constantin Abăluță ș.a. La rubrica „Excelsior” redacția promovează talente din cenaclurile literare, dar reproduce și poezii - uneori inedite - din clasici: Mihai Eminescu, George Coșbuc, Octavian Goga. V. se remarcă printr-o preocupare specială pentru proză și mai ales pentru proza scurtă. Se tipăresc numeroase fragmente de romane și povestiri - uneori însoțite
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
VIAȚA LITERAR-ARTISTICĂ, revistă apărută la Arad, lunar, între ianuarie și august 1989, ca supliment al ziarului „Flacăra roșie”, realizat de Cenaclul din Arad al Uniunii Scriitorilor. Redactor responsabil: Florin Bănescu; colectivul de redacție: Vasile Dan, Cornel Marandiuc, Ovidiu Pecican, Alexandru Ruja, Gheorghe Schwartz, Emil Șimăndan, Dumitru Toma, Horia Ungureanu, Lucian Cociuba (prezentare grafică). Articolul-program, nesemnat, se intitulează Început de drum și
VIAŢA LITERAR-ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290524_a_291853]
-
Iosif Maria Bâta, Dumitru Toma. Oficiul critic este îndeplinit de Viorel Gheorghiță, Vasile Dan, Ovidiu Pecican. În general, publicația se concentrează asupra cărților arădenilor, promovând îndeosebi literatura locală. Numărul din iunie este dedicat lui Mihai Eminescu. Rubricile permanente sunt „Însemnări”, „Cenaclu”, „Opinii”. V. T.
VIAŢA LITERAR-ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290524_a_291853]
-
special viața studențească, problemele ei sociale, politice etc. Rubrici de-a lungul timpului: „Ne scriu corespondenții”, „Jurnalul sesiunii”, „Vacanța”, „Teme și condeie studențești”, „Jurnal studențesc”, „Trăim în miezul unui ev aprins”, „Microinterviul săptămânii”, „7 arte în 7 zile”, „Estudiantina”, „Arte”, „Cenaclu”, „Preuniversitaria”, „Cronica social-politică”, „Sport” ș.a. Publicația cunoaște perioade distincte, în funcție de evoluția relației dintre politică și cultură. Între 1956 și 1965 V.s. acordă o mare atenție poeziei, care ocupă un spațiu mare, în timp ce proza și critica literară lipsesc cu desăvârșire. În
VIAŢA STUDENŢEASCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290539_a_291868]