6,287 matches
-
răspuns afirmativ la această întrebare, procesul construcției de posibilități și-a găsit canale de propagare în numeroase țări. Este suficient să amintim filmele pe care diferiți cineaști le dezvoltă în „patria tuturor”[2], cum ar spune Bolívar, în căutarea unui cinema revoluționar latino-american, dar și news reels nord-americane, cine-giornale</em> ale <strong>Movimiento Studentesco</strong>, filmele făcute de <strong>Etats Generaux du Cinema Francais</strong> și cele ale mișcărilor studențești engleze sau japoneze, care continuă și aprofundează munca unor Joris Ivens
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
filmele pe care diferiți cineaști le dezvoltă în „patria tuturor”[2], cum ar spune Bolívar, în căutarea unui cinema revoluționar latino-american, dar și news reels nord-americane, cine-giornale</em> ale <strong>Movimiento Studentesco</strong>, filmele făcute de <strong>Etats Generaux du Cinema Francais</strong> și cele ale mișcărilor studențești engleze sau japoneze, care continuă și aprofundează munca unor Joris Ivens sau Santiago Álvarez. [caption id="attachment 3866" align="aligncenter" width="480"] Imagine din La Hora de los Hornos (Vremea furnalelor) de Fernando Solanas
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
pe de altă parte un angajament politic care constă de obicei în semnarea diverselor manifeste antiimperialiste. De fapt, o desprindere a politicii de artă. După părerea noastră, acești doi poli se bazează pe două erori: prima - înțelegerea culturii, științei, artei, cinemaului, drept concepte univoce și universale; a doua - lipsa conștiinței suficient de clare a faptului că revoluția nu începe prin cucerirea puterii politice de la forțele imperiale și de la burghezie, ci atunci când masele încep să intuiască necesitatea schimbării, iar avangardele lor intelectuale
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
faptului că revoluția nu începe prin cucerirea puterii politice de la forțele imperiale și de la burghezie, ci atunci când masele încep să intuiască necesitatea schimbării, iar avangardele lor intelectuale încep, pe diverse fronturi, să studieze și să materializeze această necesitate. Cultura, arta, cinemaul, răspund întotdeauna intereselor de clasă aflate în conflict. În contextul neocolonial, două concepții despre cultură, artă, știință, cinema, se află în competiție: cea a forțelor dominante și cea națională[3]. Și această situație va continua câtă vreme ideologia națională va
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
încep să intuiască necesitatea schimbării, iar avangardele lor intelectuale încep, pe diverse fronturi, să studieze și să materializeze această necesitate. Cultura, arta, cinemaul, răspund întotdeauna intereselor de clasă aflate în conflict. În contextul neocolonial, două concepții despre cultură, artă, știință, cinema, se află în competiție: cea a forțelor dominante și cea națională[3]. Și această situație va continua câtă vreme ideologia națională va rămâne desprinsă de ideologia conducătorilor, câtă vreme persistă statutul de colonie sau semicolonie. Mai mult, această separare nu
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
depășită, pentru a căpăta o dimensiune universală, decât atunci când cele mai importante valori umane vor deveni din subalterne hegemonice, când se va desăvârși liberarea omului. Între timp, continuă să existe o cultură a noastră și o cultură a lor, un cinema al nostru și un cinema al lor. Cultura noastră, care țintește spre emancipare, va continua să fie, până când această emancipare se materializează, o cultură subversivă, care aduce cu sine o artă, o știință, un cinema subversiv. Lipsa de înțelegere a
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
dimensiune universală, decât atunci când cele mai importante valori umane vor deveni din subalterne hegemonice, când se va desăvârși liberarea omului. Între timp, continuă să existe o cultură a noastră și o cultură a lor, un cinema al nostru și un cinema al lor. Cultura noastră, care țintește spre emancipare, va continua să fie, până când această emancipare se materializează, o cultură subversivă, care aduce cu sine o artă, o știință, un cinema subversiv. Lipsa de înțelegere a acestor dualități îl face deseori
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
o cultură a lor, un cinema al nostru și un cinema al lor. Cultura noastră, care țintește spre emancipare, va continua să fie, până când această emancipare se materializează, o cultură subversivă, care aduce cu sine o artă, o știință, un cinema subversiv. Lipsa de înțelegere a acestor dualități îl face deseori pe intelectual să abordeze exprimările artistice sau științifice de parcă acestea ar fi fost „universal” concepute de către clasele dominatoare, cel mult aducându-le câteva corecții. Nu se reflectează suficient de adânc
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
exprimările artistice sau științifice de parcă acestea ar fi fost „universal” concepute de către clasele dominatoare, cel mult aducându-le câteva corecții. Nu se reflectează suficient de adânc asupra unui teatru, a unei arhitecturi, a unei medicini sau psihologii, sau asupra unui cinema revoluționar. Nu se reflectează suficient asupra unei culturi făcută de și pentru noi. Intelectualul privește fiecare dintre aceste practici drept unitare și corectabile doar din interior, și nu din afară, cu metode proprii și noi. Un astronaut sau un soldat
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
În Buenos Aires, armata mătură „cartierele mizere” și construiește în locul lor „zone strategice”, parte din planuri urbanistice pentru înlesnirea unei eventuale intervenții militare. Organizațiilor de masă, pe de altă parte, le lipsesc facțiuni specializate profund în medicină, inginerie, psihologie, arte sau cinema care să fie ale noastre, revoluționare. Pentru a fi eficiente, organizațiile muncitorești trebuie să recunoască prioritățile fiecărei etapă de luptă, prioritățle necesare în lupta pentru putere sau cele pe care le cere triumful procesului revoluționar. Exemple: prioritatea de a dezvolta
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
folositoare. Odată determinat domeniul de luptă, sarcina următoare este identificarea „tranșeelor” dușmanului și a locului și modalităților de amplasare a propriilor structuri de rezistență. În această căutare zilnică, dificilă și dramatică, se poate naște, începând chiar din acest moment, un cinema, o medicină, o cultură revoluționară, acea bază în care apar fermenții acelui om nou personificat de Che Guevara. Nu un om abstract, nu „liberarea omului”, ci un alt om, care se poate ridica din cenușa oamenilor vechi și alienați care
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
spaniolă și note: David Schwartz. [1] Manifestul Hacia un Tercer Cine a fost publicat de regizorii argentinieni Fernando Solanas și Octavio Getino în 1969, în revista Tricontinental,</strong> editată la Havana, Cuba (nr. 13, octombrie 1969). Conceptul de „al treilea cinema” are dublu înțeles. Este vorba pe de-o parte un cinema care să se diferențieze față de ceea ce cineaștii percep drept „primul” și „al doilea” cinema (concepție explicată pe larg în manifest). Pe de altă parte, este o încercare transparentă de
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
a fost publicat de regizorii argentinieni Fernando Solanas și Octavio Getino în 1969, în revista Tricontinental,</strong> editată la Havana, Cuba (nr. 13, octombrie 1969). Conceptul de „al treilea cinema” are dublu înțeles. Este vorba pe de-o parte un cinema care să se diferențieze față de ceea ce cineaștii percep drept „primul” și „al doilea” cinema (concepție explicată pe larg în manifest). Pe de altă parte, este o încercare transparentă de apropriere a terminologiei depreciative, ultra-răspândite în anii 1960, care împărțea populațiile
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
revista Tricontinental,</strong> editată la Havana, Cuba (nr. 13, octombrie 1969). Conceptul de „al treilea cinema” are dublu înțeles. Este vorba pe de-o parte un cinema care să se diferențieze față de ceea ce cineaștii percep drept „primul” și „al doilea” cinema (concepție explicată pe larg în manifest). Pe de altă parte, este o încercare transparentă de apropriere a terminologiei depreciative, ultra-răspândite în anii 1960, care împărțea populațiile lumii în „lumea întâi” (spațiul euro-atlantic) și „lumea a treia” (țările „în curs de
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
împărțea populațiile lumii în „lumea întâi” (spațiul euro-atlantic) și „lumea a treia” (țările „în curs de dezvoltare”), uneori cu referințe la spațiul socialist ca fiind „lumea a doua”. Pentru a enunța această dublă semnificație, am dat și titlul alternativ de „cinema al periferiei”. Manifestul conține 13 părți, și va fi publicat integral pe <a href="http://www.artapolitica.ro">www.artapolitica.ro</a> în perioada următoare. [2] Expresie a pan-americanismului luptătorului pentru liberare de sub statutul de colonii ale țărilor Americii
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
coloniale și scepticismul față de reprezentarea localnicilor de către străini, în special nord-americani și europeni, erau cu siguranță ridicate. Însă, dincolo de complexitatea dinamicilor din spatele receptării filmului, și de faptul că, pentru a fi exacți până la capăt, nu toate cronicile din revistele de cinema cubaneze au fost critice sau complet negative, din punctul meu de vedere, <strong>Soy Cuba are merite politice importante, care îl fac, în ciuda nereușitelor și aspectelor problematice, să reziste, și să fie cu atât mai important astăzi, ca reper despre
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
difuzare. Și ce este mai important, "filmul" devine mai profitabil prin "vedete". Nu este o descoperire numai a noii arte apărute, se cunoștea acest lucru de la "Thalia". Însă pentru "lumea cinematografului", vedeta este cea care aduce "fani" în sala de cinema. Ea, "vedeta" este cea care face ca "fanul" său să o considere nu un model, ci un "idol", un idol care îl face să viseze la o lume pe care el nu o va atinge nici în visurile sale cele
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
cea de-a șaptea artă în cultura românească interbelică, fiind ctitorii "cinematografiei românești". Ca și în cazul celorlaltor arte, cinematografia se supune, mai mult sau mai puțin unei clasificări pe "curente": Noul Val - Franța, Neorealism italian, Noul val suedez, Free cinema sau "The Angry Young Men Movement", New American Cinema, Cinema Nôvo sau "Cinematograful lumii a treia", Expresionismul German, Filmul românesc, Filmul sovietic (până în 1992) și altele. Prin intermediul a trei articole, cu niște cunoștințe de nivel mediu de fizică, optică, electrotehnică
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
fiind ctitorii "cinematografiei românești". Ca și în cazul celorlaltor arte, cinematografia se supune, mai mult sau mai puțin unei clasificări pe "curente": Noul Val - Franța, Neorealism italian, Noul val suedez, Free cinema sau "The Angry Young Men Movement", New American Cinema, Cinema Nôvo sau "Cinematograful lumii a treia", Expresionismul German, Filmul românesc, Filmul sovietic (până în 1992) și altele. Prin intermediul a trei articole, cu niște cunoștințe de nivel mediu de fizică, optică, electrotehnică, electronică și chimie, încerc să vă fac să înțelegeți
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
ctitorii "cinematografiei românești". Ca și în cazul celorlaltor arte, cinematografia se supune, mai mult sau mai puțin unei clasificări pe "curente": Noul Val - Franța, Neorealism italian, Noul val suedez, Free cinema sau "The Angry Young Men Movement", New American Cinema, Cinema Nôvo sau "Cinematograful lumii a treia", Expresionismul German, Filmul românesc, Filmul sovietic (până în 1992) și altele. Prin intermediul a trei articole, cu niște cunoștințe de nivel mediu de fizică, optică, electrotehnică, electronică și chimie, încerc să vă fac să înțelegeți acest
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
istorice a fortificațiilor sale. Țara a produs și câțiva artiști cunoscuți pe plan internațional, între care pictorii , și Michel Majerus, și fotograful , a cărui expoziție "" expoziție a fost inclusă în registrul UNESCO , iar acum este permanent găzduită la . Vedeta de cinema a fost de origine luxemburgheză. Luxemburg a fost primul oraș numit de două ori. Prima dată a fost în 1995. În 2007, Capitală Europeană a Culturii a fost o zonă transfrontalieră constând din Marele Ducat de Luxemburg, landurile Renania-Palatinat și
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
România liberă. Ca o curiozitate, a fost coleg de redacție cu soția sa, Ecaterina Oproiu, care era redactoarea rubricilor culturale ale aceluiași ziar, și totodată dramaturgul, criticul de film, filmologul, scriitoarea și traducătoarea de mai târziu, fondatoarea și directoarea Revistei Cinema. Numit redactor al rubricilor economice ale ziarului România liberă, Costin Murgescu "a atacat dur, decis, dar profund argumentat," planul Valev (planul omului de știință sovietic Emil Borisovici Valev), plan prin care sovieticii urmăreau crearea, în țările socialiste, a unor enclave
Costin Murgescu () [Corola-website/Science/307189_a_308518]
-
industriale și 39 ferme agricole sub diferite forme de organizare. În raionul Hotin există 38 școli, 10 instituții de învățământ preșcolar și o școală tehnică. În afară de acestea, mai există 32 cămine culturale, 37 biblioteci școlare și 24 de săli de cinema. De asemenea, funcționează aici o vastă rețea de facilități medicale: 7 spitale, 7 clinici, 6 ambulatorii și 29 cabinete medicale . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Hotin era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și
Raionul Hotin () [Corola-website/Science/307359_a_308688]
-
Țigarete. Până la Revoluția din decembrie 1989, în municipiul Iași exista o singură biserică romano-catolică și anume Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, care servea și drept catedrală episcopală. În cartierul Dacia nu existau până atunci nicio biserică sau vreo altă clădire culturală: cinema, teatru sau muzeu. Având în vedere greutățile mari în ceea ce privește păstorirea credincioșilor romano-catolici din orașul Iași, în anul 1991 s-a început construirea a două noi biserici: Biserica „Sf. Anton de Padova”, la intersecția cartierelor Alexandru cel Bun și Dacia, și
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
film la Paris. (Doctorii i-au ascuns natura bolii.) Este înmormântat în cimitirul comunei Ramatuelle din departamentul Var, în sud-estul Franței, aproape de coasta Mării Mediterane. În 1986, portretul său a apărut pe un timbru comemorativ. Pentru a celebra centenarul de cinema în 1995, guvernul francez a emis o serie de monede de ediție limitată, care a inclus și o monedă de 100 de franci cu imaginea actorului. se numără printre cei mai populari actori francezi ai timpurilor moderne și a fost
Gérard Philipe () [Corola-website/Science/308171_a_309500]