38,100 matches
-
limbă străină...”. Asta până când și-a dat seama că, „dacă vreau să realizez ceva, trebuie să nimicesc în prealabil, în sufletul meu și în mintea mea, tot ce mi-au imprimat atâția ani de mediu străin...” Mai interesează oare, pe cititorul de astăzi, aceste mărturisiri? Dacă ne uităm la cantitatea de volume memorialistice și documentare pe care le publică editurile, mai ales în ultimii ani, reeditări ale unor texte demult publicate (Panu, Iacob Negruzzi, Radu Rosetti) sau noutăți aflate la prima
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
rol tot mai important într-o considerare a literaturii, care nu mai este neapărat taxonomică, nu vrea neapărat să clasifice, să ierarhizeze și să dea sentințe, ci doar să înțeleagă: dar să înțeleagă în contextul corespunzător lumii în care trăiește cititorul de astăzi, conectat la o cantitate uriașă de informații, care este la curent cu tot ce se întâmplă în literatura lumii și cu problemele lumii în general. Cititorul de astăzi este mult mai mobil, mai disponibil, dar și mai instabil
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
să înțeleagă: dar să înțeleagă în contextul corespunzător lumii în care trăiește cititorul de astăzi, conectat la o cantitate uriașă de informații, care este la curent cu tot ce se întâmplă în literatura lumii și cu problemele lumii în general. Cititorul de astăzi este mult mai mobil, mai disponibil, dar și mai instabil decât cel de acum o jumătate de veac: interesul lui se lasă fixat mai ușor prin plasarea detaliului într-o imagine cuprinzătoare, colorată și dinamică. Si, în spațiul
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
Daniel Cristea-Enache Un Sorescu diferit descoperim în ultimul volum al poetului care a impus, într-o epocă literară dominată de lirismul abstract și metafizic stănescian, un program al ironiei, al parabolei minim codificate și al deschiderii maxime către cititor. Unde Nichita Stănescu își cîștigă lectorul și prin doza de ininteligibil și non-rezumabil a poemelor sale (a le repovesti, critic literar fiind, e a avea umor involuntar), Marin Sorescu și-l apropie prin transparența constituirii și utilizării simbolurilor, prin expunerea
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
desfășurătorul” vieții celui care scrie, acum, la cartea morții. Una dintre ele, Vești, rămîne sfîșietoare pentru cei care știu că un poet ca Sorescu a murit într-un context poluat de ideologic, în anii marii noastre vrajbe politico-intelectuale: „Ziarele informează cititorii/ Cu oarecare ironie/ Despre starea mea penibilă./ Ba c-aș fi sub morfină,/ Ba că mi-aș petrece/ Ultimele zile la țară./ N-am timp să fac precizări,/ Să dau dezmințiri/ Si n-am nici putere./ «Stirile despre moartea mea
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
unei viziuni”, iar Eugen Simion califica versurile ca „sublime prin tragedia pe care o exprimă”), relectura face posibil ceea ce părea imposibil: și anume, dezmembrarea și a acestei structuri lirice de o apreciabilă esențializare. În Puntea, Sorescu nu-și mai ghidează cititorul, nu se mai explică, nu se mai „traduce” prin constituenți raționali, distincți de cei vizionari. Poezia nu mai este, în subsidiar, o lecție despre poezie, o demonstrație a ei, un atelier artistic cu uneltele și convențiile la vedere. Ea nu
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
povestea, istoria, amintirea unui personaj, ci și felul în care el însuși o procesează discursiv. La fel de important ca istorisirea (ce pretinde un spațiu poematic mai extins) este setul de manifestări, gesturi, ticuri, schime expus de personajul care istorisește (sub ochii cititorului și în mîinile unui excepțional dramaturg). Nu întîmplător, deci, Pe front e o istorisire în istorisire, poezia marcînd în prima strofă cadrul autorului („un episod/ Care-mi tot revine în gînd/ În aceste zile, nu știu de ce”) și revenind în
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
and All That Jazz” (Cea de-a 147 ea întâlnire din mijlocul iernii, dinții și tot acel jazz). Atrăgătoare denumire, nu? Pentru noi, este important de a rămâne mereu documentați în do meniu. În plus, mă bucur să poves tesc cititorilor noștri ce am văzut și ce am simțit în orașul «of the big shoulders» (Orașul Umerilor Mari), cum l-a numit poetul Carl Sandburg în poemul “Chicago”, din anul 1916. Și mai am o bucurie când ajung la Chicago - revederea
Dentişti şi căţei la McCormic în Chicago. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_103]
-
Marcel Opriș, fiind folosit, în premieră, în altă parte decât în Capitală, un soft care împiedică votul multiplu. Potrivit prefectului de Hunedoara, Attila Dezsi, softul a fost instalat pe calculatoarele din cele 133 de secții de votare, existând și un cititor de date, în acest mod fiind împiedicat votul multiplu. "Softul este instalat pe fiecare calculator din fiecare secție de votare. Aici există și câte un cititor de date, asemănător cu cititoarele de carduri din magazine. Cartea de identitate a alegătorului
Hunedorenii votează printr-un soft care împiedică votul multiplu () [Corola-journal/Journalistic/27552_a_28877]
-
fost instalat pe calculatoarele din cele 133 de secții de votare, existând și un cititor de date, în acest mod fiind împiedicat votul multiplu. "Softul este instalat pe fiecare calculator din fiecare secție de votare. Aici există și câte un cititor de date, asemănător cu cititoarele de carduri din magazine. Cartea de identitate a alegătorului este trecută prin el, iar datele se înregistrează. Datele introduse vor arăta dacă o persoană încearcă să își exercite votul de mai multe ori sau dacă
Hunedorenii votează printr-un soft care împiedică votul multiplu () [Corola-journal/Journalistic/27552_a_28877]
-
Constanța Ciocârlie Jean Echenoz, scriitor francez contemporan de prima linie, a publicat în 2012 romanul 14, cu titlu o clipă derutant, dar despre care cititorul află foarte curând că se referă la Primul Război Mondial, acela care a pus capăt înșelătoarei belle époque și a inaugurat energic ororile planetare ale secolului 20. Centenarul declanșării acelei încleștări care s-a abătut asupra popoarelor Europei îl vom
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
literaturii În ARGES (nr. 2), Dumitru Augustin Doman îi adresează o întrebare în două trepte lui Gheorghe Grigurcu: plecând de la tirajele cărților românești în abruptă diminuare, prozatorul e curios să afle dacă e vorba de o criză a lecturii, a cititorilor și dacă aceasta atrage după sine și o criză a receptării critice. Răspunsul criticului e liniștitor. „Acum tirajele cele mai generoase le au, așa cum știm cu toții, titlurile literaturii de consum. Adică ale acelui tip de marfă textuală, comparabilă cu produsele
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2757_a_4082]
-
serviciilor secrete. Mihai Tatulici are propriul stand la Bookfest pentru că romanul său "Distrugătorul „Speranța" sau povestea unui marinar deștept și cu noroc" este scos în regie proprie. Așadar, pe data de 31 mai, sâmbătă, la Bookfest, autorul va oferi autografe cititorilor între orele 18:00 - 18:30, la Pavilion C4. Povestea marinarului Decebal Spulber are ca subiect central afacerile necurate, dar nu pierde din vedere nici legăturile extraconjugale cu "o blondă". Mihai Tatulici neagă orice legătură cu personaje istorice, dar susține
Tatulici, ”DISTRUGĂTORUL Speranța sau povestea unui marinar deștept și cu noroc”. Sesiune de autografe by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/27585_a_28910]
-
pe genuri. Nici o preferință pentru, să zicem, roman sau poezie. Cred că nici un gen, literar sau nu, nu lipsește de pe lista de nominalizări sau de premii din cei doisprezece ani. Criteriul este valoarea cărților. Toți membrii juriului fiind, în principiu, cititori ai majorității cărților, puterea de convingere a unuia sau altuia are mai mică importanță, deși nu poate fi exclusă. O dată stabilită, lista nominalizărilor este publicată în două sau trei numere succesive ale României literare. O nouă discuție are loc, tot
Cartea Anului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2758_a_4083]
-
și introducere de J.E. Rubio Albarracín, traducere din limba catalană și tabel cronologic: Jana Balacciu Matei, Editura Meronia, București, 2013, 318 pag. Din prea multă iubire de antici și moderni, sau din prea ușor acces la scrierile lor, puțini sunt cititorii care ar concede unei poziții, totuși, verosimile: că efortul Categoriilor de a explica natura lucrurilor prin apel la predicație și efortul Prolegomenelor de a contura harta subiectului apelând aceeași predicație se regăsesc ca două părți complementare în teologia medievală, când
Dumnezeu se comunică ordonat by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2763_a_4088]
-
facială și imaginile impresiunilor papilare a două degete” se arată în proiectul de modificare și completare a Ordonanței de urgență 97/2005. Așa-numita coaliție anticip și reprezentanții Bisericii susțin că informațiile din memoria cipului pot fi citite de către orice cititor electronic, nu doar de către cele specializate. Astfel, cu un simplu calculator performant, orice date, oricît de criptate ar părea, pot fi sparte într-un timp extrem de scurt - cel mult patru ore - și chiar falsificate. Mai mult, susțin aceștia, se va
Teoria conspiraţiei legată de buletinele cu cip este pe jumătate adevărată () [Corola-journal/Journalistic/27665_a_28990]
-
măcar sau conturate în subsidiar. Vremurile cultural-estetice chiar dacă au furnizat alți parametri de exprimare în literatură, mimesis-ul și catharsis-ul n-au dis părut niciodată (nu luăm în calcul literatura de divertisment și derivatele acesteia). * Se dedică lui Mihai Lisei, cititor autorizat al bibliotecii lui Borges.
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
Asta nu înseamnă, totuși, că scriitoarea aprobă, atunci când e cazul, inadvertențele din texte sau nepotrivirile orbitoare. Într-un singur loc din cea mai recentă carte, și drumul. Prozatori contemporani, Irina Petraș semnalează hotărâtă ceva ce nu-i place. Semn că cititorul chiar trebuie neapărat să țină seamă de avertizare. Si are dreptate: „Mărturisirile prea amănunțite legate de suferințe ale trupului ori ale inimii - dacă nu au discreția albă, înaltă și seninătatea reflexivă a cărților blecheriene, de pildă, îmi repugnă. Violența lor
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
deja comentariile, până-ntr-acolo că, uneori, ele ocupă prim planul”, și „sunt mai impetuoase decât întâmplarea?; despre Paul Goma: „ceea ce mi se pare excepțional în Astra este descrierea stării de fericire pe care o reprezintă Biblioteca pentru foarte tânărul cititor”; Ion Vianu „exersează arta descompunerii mentale a gesturilor”; la Cristian Teodorescu „pe nesimțite, aproape într-o aceeași gesticulație a frazei, e ridicat și scheletul construcției, cu contraforți cu tot”; în Dulcea poveste a tristului elefant descoperă „cea mai frumoasă, cea
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
Mircea Braga Se citește puțin și, chiar atunci cînd aceasta se întîmplă, relația cititorului cu textul este defectuoasă, dacă nu chiar blocată. E constatarea, implicită, a comentariului lui N. Manolescu (vz. un recent editorial al acestuia din România literară, nr. 47/22.11.2013), finalizată cu întrebarea, evident retorică, dacă nu cumva și-ar
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
de mecanica atitudinilor psihologice. Liminar, el vede „emoția originară (cea la contactul cu opera - n.n.) ca primă etapă a trăirii estetice”, iar înaintea sa, Roman Ingarden considera că schema textuală e necesar a fi completată, dacă nu chiar umplută, de către cititor, singura modalitate prin care acesta reușește să se transpună în dimensiunea „metafizică” a creației. Aserțiunile ne arată că lectura, ca „artă precisă”, solicită a triplă ipostaziere a cititorului. Mai întîi, în registrul emoției aflîndu-se, ea îl plasează în interacțiune afectivă
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
schema textuală e necesar a fi completată, dacă nu chiar umplută, de către cititor, singura modalitate prin care acesta reușește să se transpună în dimensiunea „metafizică” a creației. Aserțiunile ne arată că lectura, ca „artă precisă”, solicită a triplă ipostaziere a cititorului. Mai întîi, în registrul emoției aflîndu-se, ea îl plasează în interacțiune afectivă cu substanța textului. În al doilea rînd, „trăirea estetică” trimite la o vibrație existențială (și ne aducem aminte că, invocînd sintagma lui Eliot, Steiner preciza și el că
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
de a exista”). {i în al treilea rînd, înțelegem că accesarea literaturii necesită antecedente, așadar o practică în consecința căreia experiența devine motor de decriptare și înțelegere, de intrare în conexiune afectivă cu pagina scrisă. Deși, singură, funcția imaginantă a cititorului nu explică în întregul ei dimensiunea actului lecturii, importanța acesteia e sesizabilă în capacitatea celui care citește - notează Iser - de a integra varietatea configurațiilor pe care el însuși le creează. Iar cum fiecare text își are „enigma” sa, Gestalt-ul (= structura
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
act pasiv de luare în primire, ci un răspuns productiv...”. Deși concluzia nu este în clar formulată, ea transpare: lectura este, la rîndul ei, un moment al creației, fie el și de rangul al doilea sau al treilea, altul de la cititor la cititor. Si iată-ne, astfel, ajunși la versul bacovian, dat ca exemplu de încifrare de către N. Manolescu: „Dormea întors amorul meu de plumb”, vers cu o conotație multiplă, „ceea ce înseamnă că textul poetic actualizează (subl. aut. - n.n.) în același
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
de luare în primire, ci un răspuns productiv...”. Deși concluzia nu este în clar formulată, ea transpare: lectura este, la rîndul ei, un moment al creației, fie el și de rangul al doilea sau al treilea, altul de la cititor la cititor. Si iată-ne, astfel, ajunși la versul bacovian, dat ca exemplu de încifrare de către N. Manolescu: „Dormea întors amorul meu de plumb”, vers cu o conotație multiplă, „ceea ce înseamnă că textul poetic actualizează (subl. aut. - n.n.) în același timp toate
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]