11,010 matches
-
extrem la Înfometare, deci la reducerea populației. Pe de altă parte, dacă nu Înțelegem mesajul, e și mai rău, căci ne expunem la eliminarea fizică prin intoxicare. Iar culegătorul nu are posibilitatea analizei mediului, și Încă, a recoltei, ciupercă cu ciupercă, cu atât mai mult cu cât În privința diversității alcaloizilor ciupercile dau dovadă de o imaginație de invidiat. Și, de fapt, culegătorul are În față aceeași morfologic cunoscută ciupercă bună, dar modificată biochimic. Poate voi fi acuzat de nedelicatețea de a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
parte, dacă nu Înțelegem mesajul, e și mai rău, căci ne expunem la eliminarea fizică prin intoxicare. Iar culegătorul nu are posibilitatea analizei mediului, și Încă, a recoltei, ciupercă cu ciupercă, cu atât mai mult cu cât În privința diversității alcaloizilor ciupercile dau dovadă de o imaginație de invidiat. Și, de fapt, culegătorul are În față aceeași morfologic cunoscută ciupercă bună, dar modificată biochimic. Poate voi fi acuzat de nedelicatețea de a aborda, atât de degajat, niște - pentru unii dintre noi - tragedii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
culegătorul nu are posibilitatea analizei mediului, și Încă, a recoltei, ciupercă cu ciupercă, cu atât mai mult cu cât În privința diversității alcaloizilor ciupercile dau dovadă de o imaginație de invidiat. Și, de fapt, culegătorul are În față aceeași morfologic cunoscută ciupercă bună, dar modificată biochimic. Poate voi fi acuzat de nedelicatețea de a aborda, atât de degajat, niște - pentru unii dintre noi - tragedii. Dar ele sunt propria noastră operă, concretizată În suprapopulare și poluarea mediului ca urmare a unei atitudini de-
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
duc Acel bun prieten al meu, căruia Îi recunosc un rol important În dezvoltarea rubricii pe care, sper, o citiți, anume acela mefistofelic, a stârnit deunăzi o discuție, având grijă s’o și “asezoneze” corespunzător. Tema? De ce există 1001 de ciuperci, și Încă și dintre acelea nebune, când ar putea fi doar una, și aceea bună. Aceea creată de dumnezeu spre Încântarea lui Adam... Să’l lăsăm Însă În pace, cu problemele lui mai importante decât ecologia, dar lăsându-i simbolicul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
circumstanță atenuantă, ci s’o lăsăm doar ca subiect de meditație. Până la urmă, tot natura hotărăște. “Radiosfera”, 21 octombrie 1996, ora 12,07 103. Oameni și veverițe la cules Ce veți fi zicând astăzi, ascultându-mă? Poate: iar mănâncă ăsta ciuperci! Mărturisesc, drept pretext al subiectului de astăzi, că-mi plac În strachină, dar În natură mai abitir. Căci ciupercile se culeg, sunt “obiectul muncii” uneia dintre ocupațiile primordiale ale omului, lângă vânătoare și pescuit - tot un fel de vânătoare... sau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
1996, ora 12,07 103. Oameni și veverițe la cules Ce veți fi zicând astăzi, ascultându-mă? Poate: iar mănâncă ăsta ciuperci! Mărturisesc, drept pretext al subiectului de astăzi, că-mi plac În strachină, dar În natură mai abitir. Căci ciupercile se culeg, sunt “obiectul muncii” uneia dintre ocupațiile primordiale ale omului, lângă vânătoare și pescuit - tot un fel de vânătoare... sau poate de cules, deci o formă intermediară. Însă, rând pe rând, vânătoarea și pescuitul și-au pierdut importanța și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
zăduful verii În vreun râu, unii dintre noi se aleg și cu câteva scoici; bune și astea. Iar, dacă e mai priceput, și cu ceva raci; și mai buni. Sau acum, străbătând pădurile - ruginite ori Încă verzi - suntem atrași de ciuperci și de fructele pădurii; sau de vreo floare pentru Radio Iași la ai săi 55 de ani... De capul nostru, deci individual, ori chiar instituționalizat, ne asigurăm astfel, adică prin cules, o parte din necesarul de hrană; cules, pentru că n
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fără a deregla ecosistemul, e variabilă, În funcție de nivelul trofic și caracteristicile ecosistemului, dar se situează În medie În jurul a 10%. Cam aici ar trebui să limităm și noi culesul, În special atunci când nu culegem fructe, ci Însăși corpul acelor organisme, ciuperci, scoici, melci etc. A risipi. Comoditatea ne Îndeamnă să culegem mai Întâi, iar mai apoi să alegem ceea ce ne convine, aruncând restul. Un exemplu tipic Îl constituie decimarea melcilor În unele zone, prin culegerea pentru export, culegere laolaltă, urmată de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lege ecologică, “toate sunt legate de toate”. Iar ceea ce nu ne este convenabil nouă poate fi bun pentru natură. De aceea, e bine să alegem Înainte de a culege efectiv. E mai instructiv, mai recreativ chiar. O notă aparte o merită ciupercile: mulți dintre noi sunt tentați să le distrugă pe acelea pe care le consideră toxice, uitând că prin crearea lor natura a urmărit doar păstrarea reprezentativității acestui grup de organisme cu un rol deosebit de important În regenerarea mediului, deci a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ele va cădea și ceva zăpadă, protecție ce va Îngădui heterotrofelor solului să-l refacă pentru viața de la anul a arborilor. Iar la primăvară frunzele moarte vor mai căpăta un rol: acela de a sluji de hrană pentru heterotrofe, precum ciupercile pe care le culegem acum. Am vorbit de rolul frunzelor moarte și dați-mi voie să generalizez: rolul a ceva. Și dacă tot am generalizat, lăsăți-mă să și neg: Rolul a ceva? Niciunul! Rolul e de fapt rezumat În “tot
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dovedește faptul că Înainte de abandonare frunzele sunt supte de tot ce conțin, mai puțin celuloza și carotenoizii ce le dau culoarea roșcată, substanțe ce vor constitui hrana și vitaminele destinate heterotrofelor restauratoare a calității solului. Din acele heterotrofe au apărut ciupercile și, inevitabil, consumatorii lor, care le distrug fără a le și Îndeplini rolul ecologic. Și așa, unele ciuperci s’au protejat cu toxine și e de așteptat ca, pe măsura Împuținării lor, ele să devină Încă mai toxice, ca rezultat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
le dau culoarea roșcată, substanțe ce vor constitui hrana și vitaminele destinate heterotrofelor restauratoare a calității solului. Din acele heterotrofe au apărut ciupercile și, inevitabil, consumatorii lor, care le distrug fără a le și Îndeplini rolul ecologic. Și așa, unele ciuperci s’au protejat cu toxine și e de așteptat ca, pe măsura Împuținării lor, ele să devină Încă mai toxice, ca rezultat al capacității remarcabile de diversificare a heterotrofelor. Liniștită de echilibrul atins cu restul biosferei, și-a zis planta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stopează această tendință, prin opunerea unor alte ființe care limitează prin distrugere, expansiunea iepurilor sau a șobolanilor. Apare astfel un echilibru biologic. Acest echilibru biologic este în realitate foarte complex și include un lanț complicat de plante, animale, bacterii, viruși, ciuperci și alte organisme și microorganisme. Se spune că marile păduri din Franța medievală au dispărut din cauza suprimării vulpilor care aveau un loc important în lanțul biologic al echilibrului. În acelaș timp, acest echilibru este un proces dinamic, în veșnică înnoire
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a iubit pe nimeni niciodată. N-a făcut nimic altceva, niciodată, decât socoteli. Și toată ziua spunea: Eu sunt un om serios! Eu sunt un om serios! și nu mai putea de trufie. Acela însă nu e om, e o ciupercă!” Micul Prinț venea de pe o altă planetă, o mică stea, de unde el plecase pentru că avusese niște probleme cu o floare, pe care o îngrijea și cu care vorbea, căci trebuie să știți că Micul Prinț putea vorbi curent cu toate
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
c) Cambridge University Press (c) Institutul European Iași, pentru prezenta versiune în limba română ISBN: 973-611-153-9 PRINTED IN ROMANIA BARBARA JELAVICH ISTORIA BALCANILOR Secolele al XVIII-lea și al XIX-lea VOLUMUL I Traducere de Mihai-Eugen Avădanei Postfață de I. Ciupercă INSTITUTUL EUROPEAN 2000 CUPRINS Lista hărților / 9 Prefață Introducere / 14 Teritoriul / 14 Fundalul istoric / 16 PARTEA I. SECOLUL AL XVIII-LEA Capitolul 1. Creștinii din Balcani sub stăpînirea otomană / 49 Sistemul otoman / 49 Creștinii din Balcani / 57 Războaiele din secolul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
am dat nas în nas cu ditamai somnul cu mustăți lungi și corp sticlos. Am fugit mâncând pământul și astfel mi-am astâmpărat nestăvilita poftă de a da târcoale Siretului. Apoi treceam râul și mergeam în pădurea Mustea ca să culegem ciuperci din movilele de gunoi adunate pe mal și bureți din adâncurile pădurilor. Când ploile erau mai abundente de umpleau șanțurile, copilașii neobosiți erau primii afară să se joace cu „tunuri”. Nu știți ce sunt, nu-i așa? Copii adunau în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
din lipsă iarăși de aplicații reale spre șco laritate, ca și de timp, ocupați fiind cu slujbele noastre modeste pe la particulari, cu Îndeletniciri mărunte și Întâmplătoare Într-ale dăscăliei pe la țară și Într-ale publicisticii, adică scrisul adre selor pe la ciuperci de reviste sau traduceri proaste și necon trolate de nimeni prin bibliotecile de popularizare amintite. Profesorul din Facultatea de Litere care ne incomoda cel mai mult lenea și indiferența noastră totală pentru tot ce În seamnă Învățătura școlii era Mihalache
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu carne macră „de la coadă“; prunele uscate, opărite sau afumate, gătite cu piept sau cu costiță afumată de purcel; ciulamaua de rinichi; stufatul sau capamaua de miel cu ceapă, usturoi verde și coconari; mielul cu spanac verde, cu tarhon, cu ciuperci, cu capere, cu ver dețuri, cu găluști și sos de papricaș; sărmăluțele de miel În foi de viță și cu smântână, iaurt sau lapte covăsit deasupra; roșiile, ardeii grași, dovleceii și cartofii umpluți și cu smân tână deasupra; chif teluțele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ale pământului românesc), ar fi să dau citire iarăși unei liste de bucate, În care găsim: ciulamaua, pilaful, ostro pelul, anghima chtul, tocana, ghiveciul, puiul, găina sau curca gătită cu roșii sau numai cu sos de roșii, cu bame, cu ciuperci, cu gutui, cu prune, cu legume felurite, țărănește, sau cu car tofi noi, cu gă luști, cu mazăre verde sau boabe, cu fasole verde sau țucără, cu do vlecei În floare, cu vinete, cu conopidă sau cu smântână; dar curcanul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
orez, stafide sultanine și coconari; iar la urmă de tot, o farfurie plină cu scordolea de gâturi de raci În sosul, de care nu te mai saturi, cu nuci, cu usturoi și cu untdelemn, asta după ce ai trecut prin câteva ciuperci la tavă și un rasol de melci cu hrean și cu usturoi. Era cât p-aci să uit ciorba și iahnia de linte, cu câțiva căței de usturoi și o crenguță de cimbru Înăuntru, bucate grozave de ar fi să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și mai rele? Gelozia nu este, cum se pretinde, sinonimă, anexă sau complement necesar al dragostei femeilor noastre, dovadă că apare când dragostea a dispărut, fie Înlocuită de instinctele acapara toare, fie din uzura cotidianului. Gelozia este un parazit, o ciupercă pe obrazul pur al dragos tei, un cancer pe inimă. Gelozia, spune Anatole France, este ca sarea presărată pe gheață: lucrează și topește toată ființa noastră. și, la fel ca gheața, te topești până În noroi. E un chin și este
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
îi căuta înfuriată, dar, oricâte forțe aruncase în joc, nu izbutea să-i descopere. Da, Cameniță le scăpa printre degete, parcă ar fi fost de fum, parcă ar fi fost invizibil și mai peste tot prin țară răsăreau ca niște ciuperci după ploaie manifestele pensionarului, iar tovarășul Cameniță scăpa, scăpa de cei ce voiau să-l prindă, scăpa și se întorcea acasă, în satul lui de lângă Serenite, se întorcea cu zâmbetul pe buze, liniștit, împăcat, invincibil. În decembrie ’89, când a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pînă În acel moment. Efectul psihologic al soarelui este ciudat: Încă nu se ridicase peste linia orizontului, dar noi deja ne simțeam mai liniștiți, doar imaginîndu-ne căldura pe care avea să o emane. De-o parte a drumului creșteau niște ciuperci semisferice enorme - singura formă de vegetație din zonă -, pe care noi le-am folosit pentru face un foc amărît, la care am Încălzit apa obținută dintr-un pic de zăpadă. Spectacolul pe care Îl ofeream bîndu-ne ciudata fiertură trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
multă plăcere de copii și bătrâni. Și-ar mai fi agrișul sălbatec (Rives uvacrispa), arbust înalt cam de 1,50 metri cu ramuri foarte spinoase, fructe bace, verzi acrișoare, foarte apreciate de gospodine pentru dulcețuri. Zona e foarte bogată în ciuperci, multe din ele comestibile altele otrăvitoare. Domnul învățător le-a explicat copiilor cum să deosebească ciupercile bune de cele «nebune» și le-a enumerat pe categorii mai toate soiurile ce pot fi întâlnite prin părțile locului. Le-a vorbit mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cam de 1,50 metri cu ramuri foarte spinoase, fructe bace, verzi acrișoare, foarte apreciate de gospodine pentru dulcețuri. Zona e foarte bogată în ciuperci, multe din ele comestibile altele otrăvitoare. Domnul învățător le-a explicat copiilor cum să deosebească ciupercile bune de cele «nebune» și le-a enumerat pe categorii mai toate soiurile ce pot fi întâlnite prin părțile locului. Le-a vorbit mai întâi de Ciuperca de bălegar (Psalliota campestris), ce se comercializează la oraș sub denumirea de ciuperci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]