7,569 matches
-
era concentrată asupra serbării sfântului Vasile ajunul anului-nou. Ș-acuma la sate, e acelaș spectacol; orașele au început a se diferenția. Îndată ce asfințește soarele, prind a umbla cu uratul copiii. După ce se face noapte, pornesc flăcăii, cu mare spectacol de clopot, buhai, dobe, fluier și căpitenia urătorilor rostește orația consacrată recoltei grâului. Odată cu urătorii umblă "nunta", ursul, capra, căluțul, Vicleimul, stelele cu luceafăr, și din nou melancolicele tânguiri ale colindelor Țiganilor. În toată Moldova, Basarabia, Bucovina și nordul Ardealului aceste datine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zadarnic și fals. În gropnițe rămân aici și numai aici, câtă vreme? pulberi; și din când în când câtă vreme? câte o amintire. Când bate 12 în turnul cu cei doi soldați romani care bat cu ștangă de fier în clopotul cel mare orele, hulubii cetății se adună în piață ca să-și primească de la administrație rația zilnică de grăunțe. Unii vin la cunoscuți ca să ciugulească din palmă. Ce vor fi spunând guguștiucii (porumbei sălbatici) cu gângăvirile lor monotone? La Split, palatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
când l-a văzut că se dă la o parte, s-a ridicat cu povara ce i se cuvenea și i se potrivea și s-a dus sprinten devale. Iar devale a amirosit tăpșanurile, a răspuns zbierând simpatic cântecului de clopote și, despovărat de samar, a cotit într-o văiugă și a prins a ronțăi iarba înflorită. Sus, în ograda îngrădită cu răzlogi de lângă biserică, umblă slobod. Când intră vizitatori din vale, numaidecât dă veste din trâmbița lui înfricoșată. După aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
doi domni, ca Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș, se putea obține o victorie zdrobitoare contra turcilor, undeva la sud de Dunăre. Cucerirea Șabațului este prezentată ca o mare victorie obținută împotriva turcilor, din care cauză, în Occident, se trag clopotele marilor catedrale și se aduc mulțumiri divinității pentru succesele regelui apostolic. I. Ursu considera că această campanie a lui Matei Corvin „se poate considera mai mult ca o piesă de teatru”. El trebuia să justifice față de apuseni sumele mari de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prezent în oastea voievodului transilvănean. La 16 noiembrie cădeau Bucureștii, unde Ștefan cel Mare intra pentru a doua oară. Cârstian, pârcălabul, îi vestea pe brașoveni despre căderea cetății: „De aceea lăudați pe domnul atotputernicul cu organe și cu cântece și clopote, precum am făcut și noi în țara noastră, care e ca și a voastră. Să știți dumneavoastră că domnii și boierii a toată țara s-au supus dumisale voievodului Vladislav” (Țepeș). Vlad Țepeș le spunea brașovenilor „veniți cu pâine și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cronicarul Jean Molinet scrie că, atunci când Maximilian se afla la Alba regală, acesta i-a trimis scrisori lui Ștefan, în care-i dezvăluia intențiile sale. La primirea lor, Ștefan „a intrat în biserica cea mare, a pus să bată toate clopotele și a făcut o procesiune generală pentru a mulțumi lui Dumnezeu că a primit scrisori din partea principelui și suzeranului său natural; și, de asemenea, i-a scris scrisori, oferindu-i supunere și ajutor cu 30.000 de călăreți pe cheltuiala
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi umbrit dreptul lui de a domni peste o țară numai “din mila lui Dumnezeu”. Pe monezi și pe scrisori către brașoveni apare doar formula: Stephanus, vaivoda Terrae Moldaviensis. În scrisoarea trimisă principilor creștini, după lupta de la Vaslui și pe clopotul dăruit Putnei în 1480, domnul se intitulează:”Noi, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei”. În titulatura domnului apare înaintea numelui Noi, atribut pronominal de maiestate, sau Io, Ioan, un nume teofor, însemnând cel dăruit de Dumnezeu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au mai păstrat și trei spade, una care a aparținut lui Ștefan cel Mare, așa cum o arată inscripția de pe mâner, și celelalte două aparținând unui membru al familiei domnului. Tot din vremea domniei lui Ștefan s-au păstrat și cinci clopote, două dăruite de către domn Voronețului, alte două dăruite Bistriței, în 1490 și 1494 și al cincilea dăruit mânăstirii Putna în 1490. O icoană, un triptic, reprezenta în mijloc pe Iisus, iar de o parte și de alta pe Maica Domnului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
frumos și armonios și cu duh de biserică și cu mare evlavie, că le plăcea tuturor creștinilor care veneau la biserică să asculte sfânta slujbă. Dacă un preot și un dascăl n-au glas frumos ca să cânte, îi ca un clopot fără limbă. Diaconu Costachi Zăhărescu a fost coleg de clasă cu socrul meu preotul Mihai Vasiliu din satul Boboiești, comuna Pipirig, județul Neamț. Dar și diaconul Costachi Zăhărescu, ca și fratele său preotul Grigore Zăhărescu, amândoi cu glasuri frumoase de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
-ți ofere o informație. Orașul poartă în denumirile străzilor și piețelor timpurile când biserica catolică era atotstăpânitoare împreună cu monarhia. Piețele și străzile poartă multe nume de sfinți. Dar astăzi bisericile sunt mai tot timpul închise și mai auzi doar sunetul clopotelor în special la anumite ore ale serii. în rest, pe unde trec ușile bisericilor sunt încuiate iar în fața lor nu-i nimeni. Sunt îmbătrânite, neîngrijite. îmi fac semnul crucii, îl salut în gând pe Isus ce stă acolo încuiat parcă
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mecanizat în totalitate, nu văd nici o altă posibilitate de muncă. Soarele strălucește frumos în această dimineață liniștită de duminică. Unde voi participa astăzi la Sf. Liturghie? Aici, biserica este încuiată și nu văd nici un semn de viață în jurul ei. Doar clopotele bat ora exactă și jumătățile de oră. După cinci km de mers mă aflu în fața unui monument impunător din secolul al XV-lea, mănăstirea Sf. Anton. Ruinele bisericii romanice te impresionează. Păcat că au rămas doar ruine. în sat, biserica
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
de la mic la mare, să înțelegem că scrisul la care am râvnit cu toții, atât de mult, nu este un plug fermecat ce poate ara, ca în poveste, singur. El poate face minuni numai stropit cu roua ostenelii noastre zilnice. Bateți, clopote, sub cerul Căprianei: ne-am regăsit neamurile, binecuvântați-le. Interesantă și plină de tâlc mi s-a părut și tableta fondatorului revistei, redactată cu data de 1 februarie 1989, la Moscova și intitulată " Ora Glasului": Nu știu cum și de ce, dar am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
nu numai aceste odoare bisericești au fost pierdute, ca și altele încă mai prețioase, care deși nu intră în cadrul preocupărilor mele, vor fi totuși menționate tocmai pentru că par a fi date uitării spre acoperirea celor răspunzători de înstreinarea lor. [...] Salvarea clopotelor (fragmente) [...] Ocupanții au ordonat la 28 oct. 1917 rechiziționarea aramei și cuprului. S-a început a se lua coronamentul de aramă al Palatului de Justiție, înlocuindu-se prin simplă tinichea, fără a o fi putut scăpa. Serios amenințate au fost
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
comandatura locală ridicase chiar schele pentru dezvelirea monumentului [...]. În privința acoperișului tot de aramă al Mitropoliri Târgoviște, în urma intervențiilor făcute, mi se comunică la 17 oct 1917: „să nu mai am nici o temere, bisericile rămânând neatinse”. Mai anevoioasă a fost salvarea clopotelor deoarece mi se riposta că atunci când în Germania și Austria clopotele catedralelor istorice fuseseră rechiziționate pentru nevoile armatei, ele nu puteau fi cruțate într-o țară inamică. Insistând totuși, prin adresa nr 7751/9.VI.1917, Administrația Militară îmi comunică
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de aramă al Mitropoliri Târgoviște, în urma intervențiilor făcute, mi se comunică la 17 oct 1917: „să nu mai am nici o temere, bisericile rămânând neatinse”. Mai anevoioasă a fost salvarea clopotelor deoarece mi se riposta că atunci când în Germania și Austria clopotele catedralelor istorice fuseseră rechiziționate pentru nevoile armatei, ele nu puteau fi cruțate într-o țară inamică. Insistând totuși, prin adresa nr 7751/9.VI.1917, Administrația Militară îmi comunică: „în urma cereii dvs., s-a dat ordin comandaturilor de districte să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nevoile armatei, ele nu puteau fi cruțate într-o țară inamică. Insistând totuși, prin adresa nr 7751/9.VI.1917, Administrația Militară îmi comunică: „în urma cereii dvs., s-a dat ordin comandaturilor de districte să se scutească de rechiziție următoarele clopote de interes artistic și istoricși anume din M-rea Cotmeana a lui Mircea, Sf. Niculae Domnesc din Argeș, Sf. Niculae, Mitropolia și Curtea Domnească din Târgoviște; Doicești, Horezu, Bistrița, Govora, Sărăcinești, Gura Motrului Brebu, Tismana etc.”. În același timp, prin
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din Argeș, Sf. Niculae, Mitropolia și Curtea Domnească din Târgoviște; Doicești, Horezu, Bistrița, Govora, Sărăcinești, Gura Motrului Brebu, Tismana etc.”. În același timp, prin scrisoarea austriacului Baron Bodeus din 8.V.1917, mi s-au pus la dispoziție 12 dintre clopotele mai vechi ale capitalei. De la Antrepozite, unde între timp erau adunate în vederea transportării în străinătate, am obținut, prin sprijinul numitului delegat, de origină din Sibiu, 18 clopote din capitală, în afară de cel al Mitropoliei și altele neridicate încă la acea dată
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Bodeus din 8.V.1917, mi s-au pus la dispoziție 12 dintre clopotele mai vechi ale capitalei. De la Antrepozite, unde între timp erau adunate în vederea transportării în străinătate, am obținut, prin sprijinul numitului delegat, de origină din Sibiu, 18 clopote din capitală, în afară de cel al Mitropoliei și altele neridicate încă la acea dată. Clopotele salvate au fost ascunse la Poliție și apoi depuse la Muzeul de Artă Națională, de unde, la timp de pace, s-au ridicat de către parohiile respective. Răpirea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai vechi ale capitalei. De la Antrepozite, unde între timp erau adunate în vederea transportării în străinătate, am obținut, prin sprijinul numitului delegat, de origină din Sibiu, 18 clopote din capitală, în afară de cel al Mitropoliei și altele neridicate încă la acea dată. Clopotele salvate au fost ascunse la Poliție și apoi depuse la Muzeul de Artă Națională, de unde, la timp de pace, s-au ridicat de către parohiile respective. Răpirea moaștelor Sfântului Dumitru (fragmente) [...] Ajungând la locuința mareșalului [Mackensen, n.n.], m-am liniștit de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
un fel de ladă, pe care o așezară în automobilul ce porni de îndată. Întorcându-se la postul său, sergentul constată că ușa Mitropoliei fusese forțată și că sicriul de argint cu moaștele Sfântului dispăruse. Anunțând pe călugări, aceștia traseră clopotul cel mare al Mitropoliei, fără însă a fi produs vreun efect asupra populației adormite. Urmează pe mai bine de treizeci de foi mai multe depoziții ale sergenților români și ale soldaților bulgari, lipsite de interes. Din spusele sergentului Belomovski, conducător
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ca pe-o pușcă", poetul, artistul poartă un război permanent cu sine însuși și cu lumea din jur. El e atât de sensibil, atât de fragil încât "orice există îl mușcă". "Cu o floare dacă mă atingi/ mă umplu de clopote", scrie colega noastră de generație, Marta Petreu. Acesta este artistul. El lucrează cu o substanță extrem de delicată, dar totodată nocivă: cuvântul. Cuvintele îl transportă din realitate apropiată într-o "irealitate și mai apropiată". Cea a propriului subconștient, în care sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
metalepsă ontologică, în universul cu pricina. Mi-amintesc disputa dintre Costache Pricop și Emil Brumaru, după ce ambii vor fi văzut filmul lui Pintilie tras din Auctorele Nostru, Vostru, Lor. Întâiul zicea: "Grozav și definitiv ne-a prins în De ce trag clopotele, Mitică?". Al doilea, înghiontit de Tamara, protesta: Pe noi, nu; pe noi, nu; noi doi nu suntem ca ăia!". Ancestrala, primitiva teamă că arta, fie ea și fotografică, ți-ar putea fura sufletul. La câți ni l-o fi furat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
atât de mult singurătatea ei și am luat-o să cânte cu mine la câteva mari spectacole ale Cenaclului Flacăra, inventasem un instrument nou, din clopoței acordați, cumpărați din târg, eu cântam vocal, ea mă acompania la "Talanga" instrumentul cu clopote, clape și sfori manufacturat de mine. Era frumoasă și Păunescu s-a îndrăgostit fulgerător de ea. O plimba cu Mercedesul, seara, prin București și a invitat-o la Bârca, să i-o prezinte bătrânului său tată, învățătorul Constantin. S-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
17.09.2007 Mi-aduc aminte din trecut Că zece frați eu am avut Mâncam din strachină de lut Purtam hăinuțe de suman Cămașa de cânepă aveam Pe atunci Cuvântul era mai Sfânt Credință tare pe pământ În sat când clopotul se auzea Fiorul Sfânt ne cuprindea De sărbători toți ne adunam Sus la Biserica din deal Părintele Avasiloaie Ilie Cu drag și râvnă slujea Cuvântul din carte când citea Pe toți ne Binecuvânta! Și mulți veneau În turma sa Dar
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Dar astăzi multe s-au schimbat În lume, În țară și În sat Și nu mai este acel fior Să alergăm la acel izvor Izvorul veșnic nesecat Dar noi ne-am mai Înstrăinat Pe căi departe am plecat Și astăzi clopotele bat Dar câți le mai aud În sat? Aș vrea ca iar să ne adunăm Un cor frumos să Înălțăm Acolo sus la noi pe deal... Biserica ne cheamă iar Cum cheamă mama pe copii Biserica așteaptă Fii! Duminica 25
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]