6,344 matches
-
putut să intereseze sub raportul ideilor politice; era însă „prea rece!”. Natura mea e contrară stilului înalt, encomiastic. Asamblarea s-a făcut avîndu-l ca „secretar” pe Adam. Nu mai conta ce-i al meu și ce-i al celuilalt. Involuntar comice, discuțiile în jurul fiecărei fraze semănau cu cele de la o repetiție teatrală. „Stop!”, striga unul. „Aici mai trebuie ceva sos... Ai pus înalt?... Și nobil?... Scoate fermitate... Scoate fierbinte!... Vezi că ai mai sus înflăcărat și călduros...” Am spus că „asemenea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
anumite momente erau îndreptate către cer, trompeta și taragotul mi se păreau instrumente solare. La sunetul lor vibram, mă umpleam de elanuri. În schimb, aproape că nu băgam în seamă vioara, iar toba și bombardonul îmi evocau ceva leneș și comic. Alți copii se țineau de bandă, o însoțeau pînă la Cabinet sau pînă la casa celui ce-o comandase. Curiozitatea mea față de ea se oprea la poartă. Imediat ce dispărea din raza privirilor mele, mă întorceam la carte sau la treburi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ca să nu aflu cine știe ce tîmpenie și să-mi stric bucuria produsă de aprecierile binevoitoare notate la începutul acestor rînduri, am orientat discuția către alte subiecte... După ce s-a terminat cu autografele, am fost invitați de A.I. Calimandric („Calamandrîc”, în rostirea comică a Profesorului) la bufetul Hotelului „Dumbrava”. Avea aerul că a aranjat acolo o recepție, dar după ce ne-am așezat la mese, chelnerița ne-a spus că n-are „strop de vin”, lucru greu de crezut. În timp ce A.I.C. se fîțîia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
s-a văzut refecat în „Săptămîna”, el îl disprețuiește profund pe nașul său literar. Teodor Mazilu, Marin Sorescu, Angela Marinescu, șt. Bănulescu și alții, în genere scriitori de succes, au fost minimalizați de Profesor cam în același fel. Verva sa comică amuza, delecta, contraria, nedumerea. S-a rîs în hohote prelungite, zgomotos. Uneori însă (ca în cazul observațiilor de natură filologică), din pură inerție. În ceea ce mă privește, m am simțit ca într-o expoziție de caricaturi reușite, fără a mă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
drăguță”, „curtea” se face chiar cu o anume tragere de inimă. În cele trei săptămîni ale sejurului, discuțiile alimentare mi s-au părut cele mai dese, începînd de la structura meniurilor pînă la modul de servire. Opiniile fluctuau într-un fel comic. Ieri la prînz, de pildă, după jumătate de oră de așteptare, ospătărițele erau criticate fără milă. Rezulta că mai rău de-atît nici că se poate. Pînă la terminarea servitului mesei, gata însă și cu reabilitarea! Aceleași variații în judecată le-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de ani. Nu mai fac dezacorduri gramaticale monstruoase, nu mai stîlcesc cu enormă inconștiență noțiuni consacrate și nume celebre, dar nici nu s-au eliberat de clișee, stau prost cu ortoepia (că de scris, scriu alții pentru ei), „comit” panseuri comice. Convocat la ședința FUS, vrînd-nevrînd, ieri l-am ascultat pe Vasile Popa, secretarul cu probleme organizatorice. Acesta a fost desantat nu de mult la Bacău, dar are deja o faimă de dur. Anterior ar fi slujit partidul, avînd funcții similare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de muncă: „Ne preocupă faptul ca toți tovarășii să lucreze bine din interiorul organului; noi insistăm să se lucreze din interiorul organului; să crească răspunderea organului”? Scund, îndesat, cu fălcile late, sanguinolente, V.P. insista asupra acestor „recomandări” cu o gravitate comică. Din păcate pentru el, preocupat de „lucrul din interiorul organului”, nu sesiza conotațiile vulgare, trimiterile la fiziologie și hoțomănie ale limbajului său. Așadar, în ciuda pretențiilor de emancipare, promoția lui rămîne în continuare captiva unor formulări nefericite, ca să nu zic imbecile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pretext pentru întrebări malițioase și glume deocheate. Tot el a fost, ca să relatez în maniera cronicarilor sportivi, „autorul unei scene destul de rare pe stadioanele noastre”: a șutat în arbitru (Ana Blandiana, îmbrăcată într-un trening ciclamen), deplîngînd apoi, cu exagerări comice, faptul că nu poate să maseze locul lovit: zona pubiană. În fine, după meci, năpădit de admiratoare, a declarat cu umor: „Ce bine-i să fii fotbalist! După o cronică literară nu te sărută nimeni!” Gura lui multă a făcut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
difuzor a rămas însă cu un soi de scîrbă: îl lăsa „să meargă” (pentru hatîrul mătușii Valeria), dar refuza să-l asculte: „Doar n-ăi vrea să-mi bat capul cu mincinoșii aiștea!” Atitudinea sa mi se părea retrogradă, deci comică. Judecata mea era, totuși, departe de a fi cea mai corectă. Lucrul care îmi scăpa atunci era unilateralitatea informației primite prin difuzor. Eram, probabil, destul de naiv, de vreme ce nici nu mă gîndeam la așa ceva. „Deșteptarea” s-a produs după cîțiva ani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prozator (chiar provenit din inginer), sperie. Cum: durerea minții, a sufletului sînt doar niște fantasme? L-am combătut vorbindu-i de propriile-mi experiențe, necontaminate de literatură. Inutil! Mi-a părut rău că n-am schimbat registrul, de la serios la comic, spunîndu-i vorba auzită zilele trecute de la un tip mort de beat (care-i reproșa tovarășului său de pahar, cu arătătorul dus la buze): „Pssst! Spui niște prostii originale!...” Am stat cam o oră la coadă la pîine. În spatele meu se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îi au ca modele pe cei din Comitetul Central. De la noul său nivel, T.S. se îndoiește, iată, că Al. Grigorescu, fostul său coleg de redacție, va fi acceptat lector la școala de Partid. De ce? „Pentru că - îmi spune el cu gravitate comică - Academia (șt. Gheorghiu, care dă aprobările) a devenit exigentă... Cere să ai și dicție, iar Grigorescu nu are!” Departe de a fi o realitate, chestia cu „creșterea exigenței” e, am observat, noua marotă cu care încearcă să se impună (și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cîndva exces de zel) cu toate perioadele trecutului său?, cum se simte eticismul lui în realitatea imediată?, ce înseamnă „a ataca politica partidului”? etc. L-am răcit puțin. Din tot ce a îndrugat după asta, am reținut doar o exprimare comică („în timp unora li se strică celula politico-morală”) și aprecierea că „am ajuns aproape să ținem singuri socialismul științific pe aicea prinprejur și valorile patriei”. Felul în care a trăit generația din care fac parte ar putea fi rezumat cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
l) Ghiorghiu și cu Colonelul Niculescu. și la ascultat n-a știut drept nimica, cu toată fudulia lui. și mai este Petre Ghiorgheasa, coleg de clasă cu Stoleriu și de mare Înțelepciune și mare pricepere și mare vrednicie și mare comic, că-l Întrecea pe artistul comic Iulian de la București. Am fotografii de rară frumuseță, zic eu, dar Îs mari și-s În rame cu sticle și s greu de purtat, tocmai pe la Suceava. Scrisori de samă am de la Alex. Vasiliu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și la ascultat n-a știut drept nimica, cu toată fudulia lui. și mai este Petre Ghiorgheasa, coleg de clasă cu Stoleriu și de mare Înțelepciune și mare pricepere și mare vrednicie și mare comic, că-l Întrecea pe artistul comic Iulian de la București. Am fotografii de rară frumuseță, zic eu, dar Îs mari și-s În rame cu sticle și s greu de purtat, tocmai pe la Suceava. Scrisori de samă am de la Alex. Vasiliu Tătăruși și de la Simion Mehedinți dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un fiu Mihai, doctor, care trăiește la un loc cu ea. Dacă ar fi Îmbrățișat breasla de Actor ar fi Întrecut și pe comicul Iulian din București și pe comicul Costică Tănasă de la Vaslui, așa era de ghiduș și de comic. 3) Simion T. Kirileanu, Înv. abs. din 1891, coleg de clasă cu Gh. Papadopol din Fălticeni și Moș Ghiță Kirileanu, fost bibliotecar al Regelui Carol I. Pavel Herescu s-a născut În satul Sodomeni, Com. Pașcani. Cu soția dintâi a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o înjurătură. La Poiana Brașov, unul din șefii hotelului teleferic, vorbind într-o germană stricată și folosind cuvinte ordinare, mi-a spus ce crede despre români. La Bistrița, unde am vizitat o familie cunoscută de medici, am întâlnit o persoană comică, un chel, care ne-a fost prezentat drept ofițerul de Securitate responsabil pentru medici. Beat turtă, a vrut să ne provoace vorbind despre Dracula și familia lui de vampiri și pomenind și numele lui Ceaușescu. Știind că eu sunt cehoslovacă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și pentru cei ce nu posedaseră nimic altceva decât pe ei Înșiși În socialismul multilateral handicapat al României ceaușiste. Dintre șansele pe care democrația capitalistă le oferă celor dispuși să se convertească la competițiile ei mai mult sau mai puțin comice, Bernard și Sonia au ales-o pe cea mai simplă și mai grea: fidelitatea față de sine. S-au Întors din nou, ca totdeauna, spre ei Înșiși și spre ceea ce iubeau, cu aceeași dedicație care transformase și anterior vulnerabilitatea În forță
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În ficțiune. Un roman pus sub semnul spectacolului popular În care apare masca evocată În titlu. Spectacolul popular care e circul ține de ce estetica numește grotesc și conține În sine un element sinistru, abea deghizat sub costumația și sub gesturile comice. Am studiat și eu, nu pe hârtie, ci ca spectator, reprezentațiile de sub cortul de pânză și pot să certific simțirea Dumneavoastră. Clapa lăuntrică pe care o apasă aceste spectacole este una dintre cele mai primejdioase ale ființei umane, pentru că situate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de elogiile care Întâmpinaseră această apariție editorială, atât de stranie pentru perioada de compactă beznă și bicisnicie prin care trecea România. Dar tot de la București Îmi venea, iată, acum, o cu totul altă percepție, formulată prompt și firesc. „O carte comică, domnule!” Stupefiantă formulare! Enormă, de fapt, totuși simplă, aparent ingenuă, greu de uitat. Ștefan Bănulescu a repetat sec și apăsat caracterizarea și, mărturisesc, lectura mea nu s-a mai putut apăra, ulterior, de bruiajul pe care Îl exercita ecoul vorbelor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ci „probabil evreu, ca și Svevo”. Nici Mugur, nici Mândra, nici Magris, nici Svevo, cu defectele și calitățile cu care Îi Înzestrase natura, nu erau doar bucureșteni, clujeni, triestini, ci rătăcitori suspecți, ascunzându-și numele și tarele ancestrale. O surpriză comică Îmi furnizase volumul trei, În care capitolul pus la sfârșit și intitulat „Ecouri critice la volumul II” reproducea chiar o frază din scrisoarea mea: „Până la urmă performanța este a contrastului Însuși. Momentele de reală emoție pe care le creează cititorului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În dezbaterea În care Tatiana Tolstoia opusese negrei mele viziuni despre comunism o relatare excesiv umoristică, doldora de caraghioslâcurile deceniilor sovietice. Replica din sală a lui Castoriadis ar fi putut, la fel de bine, fi și a lui Paul: „Moartea nu e comică”. Urmărindu-l, imaginam ce ar fi putut deveni Paul În „putreda” democrație capitalistă, transformările și bucuriile prin care ar fi trecut spiritul său vertiginos. La un moment dat, i-am și spus lui Castoriadis: „Știți, am intrat firesc În dialog
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îndeaproape, să-ți numească persoanele pe care le-a cunoscut «câtuși de puțin» În Garda de Fier paramilitară și antisemită?” Chick recunoaște că avea o slăbiciune față de Radu, față de enciclopedicele sale turniruri În conversație și chiar față de mondenele sale alunecări comice În vodevil. Naratorul Chick (nu Bellow) recapitulează relația sa cu Radu (nu Eliade), somat de Ravelstein (nu Bloom) și Rosamunda (nu Janis Bellow). Oricâte asemănări am descoperi Între albumul biografic și distribuția de măști ale romanului nu avem de-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prieten că Bellow și Eliade au fost cei doi bărbați care i-au trădat Încrederea și afecțiunea. Câtă importanță au, În cele din urmă, asemenea condimente anecdotice În evaluarea valorii unui scriitor și a operei sale ar fi Însă, probabil, comic de dezbătut. * De văzut, prima oară l-am văzut pe Bellow la București, la finele anilor ’70, cu ocazia vizitei care avea să-i inspire, ulterior, Iarna decanului. Romanul fusese ignorat, firește, În România acelor ani, dar atacat În Statele Unite
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pielea precum coaja unei roșii răscoapte. Dacă mai continuam cu rănile vreo săptămână, eram bun de pozat pentru afișe cu reclamă făcută plasturilor din vitrinele farmaciilor. Tăiat la burtă, lovit la cap, cu vânătăi de la lipitori... Ca să fie și mai comică situația, poate nu strica și un penis în erecție incompletă. Nu cumva aveți ceva mâncare la voi? întrebă Profesorul. Eu am plecat în mare grabă și n-am mai apucat să iau. De ieri n-am mâncat decât ciocolată. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Mitrofanoviță, V. Burlă, P. Paicu ș. a. Cel mai larg spațiu însă era destinat problemelor de literatură și folclor. În coloanele acestei reviste V. Alecsandri e prezent cu mai multe poezii, un fragment din jurnalul de călătorie în Africa, vodeviluri, „cânticele comice” ș.a. Lui V. Alecsandri îi revine meritul de a fi tipărit, în aceeași revistă, manuscrise rămase de la prietenii săi dispăruți: Al. Russo, C. Negruzzi și C. Negri. Lucrările lui Al. Russo și C. Negruzzi sunt însoțite de prețioase note biografice
FOAIA SOŢIETAŢII PENTRU LITERATURA SI CULTURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]