7,183 matches
-
tramvai, pe care orașe prospere din Europa Centrală, precum Praga sau Potsdam sau Dresda le-au donat (sau vândut pentru un euro?) municipalității ploieștene. Mersul în aceste adevărate corăbii urbane din tablă și oțel este în sine o mare aventură. Corabia se bălăngăne în toate direcțiile, accelerează și frânează brusc, în căutarea verdelui de la semafoare, țârâie, face ca toți dracii. Oamenii, de cele mai multe ori, stau înghesuiți unii în alții, ținându-și răsuflarea și strângând puternic bara, pentru a nu fi proiectați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Atunci s-a îngrozit așa de tare, încât s-a înțelepțit pe loc, spunând oamenilor să se închine cu evlavie, căci cu adevărat s-a pictat cu minune dumnezeiască. De la Galați, părinții au luat sfânta icoană, au urcat într-o corabie și au pornit spre Sfântul Munte. Icoana Maicii Domnului este îmbrăcată în argint și împodobită foarte frumos. Uneori, Maica Domnului își schimbă înfățișarea, devenind foarte întunecată sau foarte strălucitoare. Maica Domnului de la Giurgeni Pentru că povestea icoanei de la Giurgeni de-abia
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
pe când mergea cu împreună cu prietenul său de pahar, în cale le apare un bătrân pe care Oedip, considerându-l inutil îl ucide. Acest roman are un sfârșit tragic“. Sau câte ceva despre amorezii medievali: „După ce vântu se mai potolise Tristan ancorează corabia pe un țărm și fiind sătui de atâta mare marinarii și cei o sută de cavaleri se coboară. Pe corabie rămâne doar Isolda cu serviitoarea sa. La ele vine Tristan cerând vin“. Dar și: „Romanul Tristan și Isolda este un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
îl ucide. Acest roman are un sfârșit tragic“. Sau câte ceva despre amorezii medievali: „După ce vântu se mai potolise Tristan ancorează corabia pe un țărm și fiind sătui de atâta mare marinarii și cei o sută de cavaleri se coboară. Pe corabie rămâne doar Isolda cu serviitoarea sa. La ele vine Tristan cerând vin“. Dar și: „Romanul Tristan și Isolda este un roman de dragoste/iubire și de pasiune. Acest roman ne prezintă iubirea dintre Tristan și Isolda, o iubire împărtășită cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
câtorva mediteraneeni înzestrați cu o inventivitate nemaiîntâlnită până atunci: grecii, fenicienii și evreii. Acestora le este comună pasiunea pentru progres, pentru metafizică, pentru acțiune, pentru ceea ce este nou și frumos. Pentru a se apăra mai bine de vecini, grecii revoluționează corăbiile, armele, olăritul și cosmogonia. Instalați în Siria și pe coasta Mediteranei, fenicienii creează primul alfabet ce permite transcrierea altor limbi, pentru a facilita schimburile comerciale cu vecinii lor. Exact în aceeași perioadă, câțiva păstori, care-și spun evrei, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
capătul Mării Adriatice, loc ideal pentru comercializarea argintului recent descoperit în minele germane. Numai că necesitatea nu este suficientă: mai e nevoie și de hazard. Șansa Veneției este întâlnirea ei cu cruciadele, la sfârșitul secolului al XI-lea. Pentru armarea corăbiilor cavalerilor, finanțate cu banii furați de la comunitățile evreiești masacrate în trecere, Republica Serenisimă construiește șantiere navale. Chiar dacă, la începutul secolului al XIII-lea, jefuirea Constantinopolului de către cruciați și plecarea lor din Veneția întrerup pentru o vreme acest trafic, Serenisima rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
englezești, sticlă flamandă, metale din Germania, în schimbul produselor din Orient. Orașul nu are decât 20 000 de locuitori când, pe la 1450, devine principalul loc de schimb al produselor din Europa de Nord cu mirodenii aduse acum din Africa și din Asia de către corăbiile portugheze și spaniole: piper, stafide, scorțișoară, zahăr. Toată lumea, chiar și englezii sau francezii, vin să-și vopsească aici țesăturile după niște tehnici ținute cu strășnicie secrete. Bursa din Anvers devine primul centru financiar al Europei în privința asigurărilor, a pariurilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
puternice; mările nu mai sunt sigure pentru ele; apărarea drumurilor comerciale costă din ce în ce mai mult Țările de Jos; energia utilizată de industriile lor - lemnul pădurilor, ce servește și la construcția navelor - este pe sfârșite, iar tehnologiile pentru coloranți și pentru armarea corăbiilor nu mai progresează. Conflictele sociale se accentuează, salariile cresc, țesăturile din lână produse la Amsterdam se scumpesc mereu. O lecție pentru viitor: nici un imperiu, chiar dacă pare etern, nu durează la nesfârșit. în alte zone ale Europei, burgheziile își manifestă nemulțumirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
a mai întâmplat de cinci ori până acum, această transmitere a puterii între două porturi se decide în mediul rural, pe câmpiile roditoare. Și asta pentru că pământul furnizează în continuare totul: hrană, îmbrăcăminte, unelte, lemn pentru energie și pentru construcția corăbiilor. Tot aici este produsă și renta funciară, ce finanțează industria și creează primele profituri. în 1768, un nou război de țesut inventat de Richard Arkwright și funcționând pe baza energiei apei curgătoare a râurilor îmbunătățește considerabil productivitatea în industria textilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
vreme. Jumătate din rafturi erau goale și majoritatea revistelor fuseseră legate în grămezi, pentru a fi returnate. Senzația aceea de gol rece era mai accentuată decât o avusesem când am vizitat-o pe Midori prima oară. Librăria arăta ca o corabie naufragiată, abandonată. Nu aveți de gând să mai deschideți librăria? — Nu, o să o vindem, spuse Midori. Împărțim banii și trăim fiecare pe cont propriu, fără nici un alt sprijin. Sora mea se va căsători anul viitor, iar eu mai am trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
mare și care e mai mică. Astfel, Noe a petrecut opt sute de ani rugându-se pentru poporul său, Încercând să-l aducă pe calea cea dreaptă... Într-o zi Dumnezeu l-a trimis la el pe Îngerul Gabriel: Construiește o corabie, i-a șoptit Îngerul, și ia cu tine câte o pereche din fiecare specie... Traducând o poveste care nu avea nevoie de nici un fel de traducere, vocea Asyei a coborât un pic, fiindcă asta se Întâmpla să fie partea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pentru șefia celor două Camere, urmată imediat de intrarea PUR în Guvernul Tăriceanu, după care PUR a revendicat vreo zece județe puternic dezvoltate, în care Alianța înregistrează cel mai bun scor. Aceasta nu mai este o direcție politică, este o corabie beată, și primul în măsură să o simtă era Băsescu. Constituția spune că într-o asemenea situație președintele României mediază între forțele politice. Traian Băsescu a ales o cale mai dreaptă și despre care nu scrie nicăieri. A atacat în
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
rebelul, nonconformistul, oniricul, excentricul, poetul de excepție ("cu țara lui de cuvinte"), care nu a trăit mult (42 de ani), ce ne puteți spune, don Cezar? Cezar Ivănescu: Virgil Mazilescu a avut o existență scurtă și dramatică. Era originar din Corabia, dacă nu greșesc. A venit în București, unde și-a terminat liceul, și unde a absolvit Facultatea de Filologie. Stătea împreună cu soția sa, Ștefania, într-o casă frumoasă. Casă pe pământ, nu apartament. Era angajat, când l-am cunoscut eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Danemarcă (Ed. Eminescu, București, 1995) versuri, Înfruntarea lui Heraclit (Chișinău, 1998) antologie de versuri, Mărul îndrăgostit de vierme (Timișoara, 1999) versuri, Rața și Arhimede (2000), Cavalerul Înzadar (Chișinău, 2001) antologie de versuri, Știuca la școală (2002), Zaruri pictate. Poeme (2003), Corabia de la mansardă (2004), Cheițe pentru vise (2005), Emisferele de Magdeburg (2005), Ființe, umbre, epifanii (2011), Greierul care scri-cri-cri-e (2012), În cămașă de cireașă (2014). Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1987, 1999, 2000, 2002), Premiul Republican "Alexandru Donici" al Ministerului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
la sublimele măicuțe,/ noi scriem când gura lor roșie/ sărută arhanghelii din icoane"/; sau: " Dacă Tata ar mai trăi, desigur nu aș scăpa de/ o partidă de vânătoare pe întinsele lui/ domenii sintactice, [...] el, parohul, el, gospodarul, el/ cârmaciul unei corăbii scufundate/ în apele în scădere ale râului Berlad"; sau: "Vă scriu din lumi postjunimiste:/ că luna are sâni din ceară/ că luna are lăzi de zestre/ [...] Aleluia,/ dinspre Pogor spre Cetățuia.../". Dacă intelectualii, în general, se aseamănă cu Fiul rătăcitor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
tu vezi o margine de mamă: ai fost frigul ei și câtă uitare peste uitare, și câte zile și nopți moarte: să fugim pe marea de alcool, să fugim cât mai departe ... prin găurile din somn tu te uiți după corăbii și dacă în zare se vede un catarg, tu crezi că este scheletul lunii? O, câte fragmente de viață depărtându-se și câtă taină la mese, și câte inimi așteptând, și cât pământ fără Dumnezeu, și cât cer fără oameni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
publicate în reviste din toată țara.[...] E Vasile Proca poet. Mai mult de atât nu are rost să mai spunem. E poet. De la primul volum la ultimul, când va fi să fie acesta." Constantin Dram ARCADIE SUCEVEANU MÎNA CARE SCRIE Corabia aceasta mi-am construit-o singur, pe dinăuntru, a crescut zi și noapte ca o vietate în mine Deși e zidită din carne și oase, ea nu e o corabie de carne și oase/ Ce duce ea în burta-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
să fie acesta." Constantin Dram ARCADIE SUCEVEANU MÎNA CARE SCRIE Corabia aceasta mi-am construit-o singur, pe dinăuntru, a crescut zi și noapte ca o vietate în mine Deși e zidită din carne și oase, ea nu e o corabie de carne și oase/ Ce duce ea în burta-i de fum și iluzie?/ În burta-i de fum și iluzie ea duce frumusețea cuvintelor și nebunia lui Don Quijote infailibilul, invizibilul, inaccesibilul, Imposibilul Altfel spus, corabia despre care vă vorbesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ea nu e o corabie de carne și oase/ Ce duce ea în burta-i de fum și iluzie?/ În burta-i de fum și iluzie ea duce frumusețea cuvintelor și nebunia lui Don Quijote infailibilul, invizibilul, inaccesibilul, Imposibilul Altfel spus, corabia despre care vă vorbesc nu e o corabie ca toate corăbiile corabia despre care vă vorbesc plutește pe partea cealaltă, nevăzută, a lumii Lemnul ei îmi crește în brațe, în craniu busolele ei se hrănesc cu gravitația inimii mele Cuvintele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
oase/ Ce duce ea în burta-i de fum și iluzie?/ În burta-i de fum și iluzie ea duce frumusețea cuvintelor și nebunia lui Don Quijote infailibilul, invizibilul, inaccesibilul, Imposibilul Altfel spus, corabia despre care vă vorbesc nu e o corabie ca toate corăbiile corabia despre care vă vorbesc plutește pe partea cealaltă, nevăzută, a lumii Lemnul ei îmi crește în brațe, în craniu busolele ei se hrănesc cu gravitația inimii mele Cuvintele mele sunt chiar umbra ei/ proiectată-n afară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ea în burta-i de fum și iluzie?/ În burta-i de fum și iluzie ea duce frumusețea cuvintelor și nebunia lui Don Quijote infailibilul, invizibilul, inaccesibilul, Imposibilul Altfel spus, corabia despre care vă vorbesc nu e o corabie ca toate corăbiile corabia despre care vă vorbesc plutește pe partea cealaltă, nevăzută, a lumii Lemnul ei îmi crește în brațe, în craniu busolele ei se hrănesc cu gravitația inimii mele Cuvintele mele sunt chiar umbra ei/ proiectată-n afară. ALTE VIZIUNI LA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în burta-i de fum și iluzie?/ În burta-i de fum și iluzie ea duce frumusețea cuvintelor și nebunia lui Don Quijote infailibilul, invizibilul, inaccesibilul, Imposibilul Altfel spus, corabia despre care vă vorbesc nu e o corabie ca toate corăbiile corabia despre care vă vorbesc plutește pe partea cealaltă, nevăzută, a lumii Lemnul ei îmi crește în brațe, în craniu busolele ei se hrănesc cu gravitația inimii mele Cuvintele mele sunt chiar umbra ei/ proiectată-n afară. ALTE VIZIUNI LA CERNĂUȚI
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
solzii de tablă ai Casei s-a zbătut o reptilă Și o apă roșie, lutoasă s-a scurs din icoane năboind pe sub ușă afară M-am uitat în oglindă și am avut viziunea Râului roșu pe apa lui eram o corabie de vorbe și amintiri ieșind din numele Arcadie ca dintr-o carieră de piatră în apele prevestirii Arca dies, frenetica arca dies plutind în crucea curenților înaintând sub pavilionul ultimei întâmplări până la capătul valurilor Până la ultima lor consecință NOUA DANEMARCĂ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de ediții; prefețe și postfețe. Activitate susținută în editarea de carte (1970-1990, 1995-2002), în radio și televiziune (1990-2000), în învățământ (profesor asociat al Universității „M. Kogălniceanu” - Iași, în anii 2002-2007). Preocupări temporare în agricultură, construcții etc. Autor al următoarelor cărți: Corabia argonauților (critică, eseu), 1972; Titlul la alegere (versuri), 1981; Ioana din primăvară (proză), 1986; Poetică eminesciană (critică), 1989 - ediția a doua, revăzută și adăugită, 1999; Contemporanii noștri (interviuri), 2000; „...așa se scrie istoria!” (documentar 19442002), 2003; Modele culturale comparate (studii
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de ediții; prefețe și postfețe. Activitate susținută în editarea de carte (1970-1990, 1995-2002), în radio și televiziune (1990-2000), în învățământ (profesor asociat al Universității „M. Kogălniceanu” - Iași, în anii 2002-2007). Preocupări temporare în agricultură, construcții etc. Autor al următoarelor cărți: Corabia argonauților (critică, eseu), 1972; Titlul la alegere (versuri), 1981; Ioana din primăvară (proză), 1986; Poetică eminesciană (critică), 1989 - ediția a doua, revăzută și adăugită, 1999; Contemporanii noștri (interviuri), 2000; „...așa se scrie istoria!” (documentar 19442002), 2003; Modele culturale comparate (studii
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]